Dieta japoneză tradițională, asociată cu o prevalență mai scăzută a simptomelor depresive

Depresia este una dintre cele mai răspândite tulburări psihice, afectând circa 280 de milioane de persoane la nivel global. Impactul său se reflectă nu doar în suferința individuală, ci și în scăderea productivității și absenteismul prelungit la locul de muncă, cu pierderi economice considerabile. În acest context, identificarea factorilor de protecție accesibili și modificabili – precum dieta – devine esențială pentru prevenția depresiei, mai ales în rândul populației active.
Un studiu recent din cadrul consorțiului Japan Epidemiology Collaboration on Occupational Health (J-ECOH) a evaluat dacă respectarea unui tipar alimentar tradițional japonez este asociată cu o prevalență mai redusă a simptomelor depresive în rândul angajaților din companii mari. Rezultatele oferă o perspectivă valoroasă asupra potențialului rol protector al dietei asupra sănătății mintale.

Context și obiective

Studiile anterioare au arătat că anumite alimente (fructe, legume, pește) și nutrienți (acizi grași omega-3, acid folic, vitamina D, magneziu, calciu) sunt corelați cu un risc mai scăzut de depresie. Totuși, evaluarea unui singur aliment sau nutrient izolat nu captează complexitatea dietei reale, în care componentele alimentare acționează sinergic.

Astfel, cercetătorii japonezi au analizat două scoruri dietetice:

• Scorul tradițional al dietei japoneze, bazat pe consumul frecvent de orez alb, supă miso, produse din soia, legume gătite, ciuperci, alge, pește, alimente sărate și ceai verde.
• Scorul modificat al dietei japoneze, care include suplimentar fructe, legume crude, lactate și cereale integrale sau minim procesate, și penalizează consumul de alimente sărate.

Scopul a fost evaluarea relației dintre aceste tipare alimentare și prezența simptomelor depresive în rândul angajaților japonezi.

Despre studiu

Analiza a inclus 12.499 de angajați (media de vârstă: 42,5 ani; 12% femei) din companii din regiunile Kanto și Tokai. Participanții au completat chestionare privind frecvența consumului a 21 de alimente și 7 băuturi, precum și un instrument de evaluare a simptomelor depresive (CES-D-11), considerat valid pentru screening-ul simptomelor depresive. Un scor de ≥9 a fost utilizat pentru a indica prezența acestor simptome.

Participanții au fost împărțiți în patru grupuri (quartile) în funcție de scorurile dietetice, iar datele au fost ajustate pentru numeroși factori de confuzie: vârstă, sex, stare civilă, nivel educațional, statut profesional, consum de alcool, fumat, activitate fizică, durată a somnului, afecțiuni cronice (cancer, boli cardiovasculare, diabet) și indice de masă corporală.

Rezultate

Prevalența simptomelor depresive a fost de 30,9% în ansamblul populației studiate. Analiza statistică a arătat o asociere inversă clară și semnificativă între aderența la dieta japoneză și prezența simptomelor depresive:

• Pentru dieta tradițională, prevalența simptomelor depresive a scăzut de la 35,8% în cel mai scăzut quartil la 25,3% în cel mai înalt.
• Pentru dieta modificată, scăderea a fost și mai marcată, de la 36,9% la 24,5%.

După ajustarea pentru factori sociodemografici și de stil de viață:

• Participanții cu cea mai mare aderență la dieta tradițională aveau un risc cu 17% mai mic de simptome depresive față de cei cu cea mai scăzută aderență (PR = 0,83; IC 95%: 0,80–0,86).
• Pentru dieta modificată, riscul era cu 20% mai mic (PR = 0,80; IC 95%: 0,76–0,83).

Aceste rezultate s-au menținut în analizele de sensibilitate, inclusiv după excluderea persoanelor cu tulburări psihice diagnosticate anterior și în timpul pandemiei de COVID-19.

Factori de influență și observații suplimentare

Asocierea protectoare a dietei a fost mai accentuată în rândul persoanelor cu nivel educațional mai ridicat (≥13 ani), ceea ce sugerează un rol al alfabetizării în sănătate asupra adoptării unor comportamente alimentare benefice. În schimb, la angajații care lucrau peste 46 de ore pe lună, asocierea a fost mai slabă, posibil din cauza stresului ocupațional care ar putea contracara efectele pozitive ale dietei.

În ceea ce privește dieta modificată, deși a fost proiectată pentru a îmbunătăți aportul de fibre, calciu și antioxidanți, impactul său nu a fost semnificativ mai mare decât al dietei tradiționale. Acest lucru ar putea fi explicat de frecvența redusă de consum a alimentelor suplimentare: doar 38% consumau lactate, 29% fructe și 16% cereale integrale la frecvențele recomandate.

Mecanisme biologice potențiale

Cercetătorii propun mai multe mecanisme care ar putea explica efectele protectoare ale dietei japoneze asupra sănătății mintale:

• Acidul folic din alge, legume și produse din soia contribuie la sinteza neurotransmițătorilor implicați în reglarea dispoziției (serotonină, dopamină).
• Acizii grași omega-3 din peștele gras au efecte antiinflamatorii și susțin funcționarea neuronală.
• Antioxidanții din legumele colorate, ceaiul verde și alimentele fermentate reduc stresul oxidativ.
• Fibrele alimentare susțin un microbiom intestinal divers, care influențează producția de serotonină și răspunsul inflamator sistemic.
• Umami, gustul caracteristic bucătăriei japoneze, poate induce relaxare prin stimularea sistemului nervos parasimpatic.

Concluzii

Acest studiu amplu realizat pe o populație activă din Japonia oferă dovezi solide că aderența la o dietă tradițională japoneză, bogată în pește, soia, legume și alimente fermentate, este asociată cu o prevalență mai scăzută a simptomelor depresive. De asemenea, o versiune modificată a acestei diete, care include lactate, fructe și cereale integrale, are beneficii similare.

Deși natura transversală a studiului limitează inferențele cauzale, aceste rezultate consolidează ipoteza că tiparele alimentare culturale pot juca un rol important în sănătatea mintală. Studiul susține ideea că intervențiile nutriționale adaptate cultural pot deveni o strategie eficientă de sănătate publică pentru prevenirea depresiei. Sunt necesare însă cercetări prospective pentru a confirma aceste asocieri și a ghida aplicațiile clinice viitoare.