O „noapte albă” ar putea inversa simptomele depresive, efectul menținându-se câteva zile

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au descoperit mecanismele cerebrale care stau la baza stării de euforie și hiperactivitate care apare după privarea de somn pe termen scurt, cunoscută sub numele de efect „punch-drunk”. Studiul a implicat inducerea unei privări ușoare și acute de somn la șoareci, urmată de observarea comportamentului și activității cerebrale a acestora. S-a constatat că, în timpul lipsei acute de somn, eliberarea de dopamină în creier crește și plasticitatea sinaptică este îmbunătățită, ceea ce duce la reconfigurarea creierului pentru a menține starea de dispoziție pozitivă pentru câteva zile.
Aceste descoperiri ar putea contribui la înțelegerea modului în care stările de dispoziție se schimbă în mod natural și ar putea oferi o perspectivă mai completă asupra modului în care acționează antidepresivele cu acțiune rapidă, cum ar fi ketamina, și ar putea ajuta la identificarea unor noi ținte pentru medicamentele antidepresive.

În cadrul studiului, s-a observat că, după o noapte fără somn, șoarecii deveneau mai agresivi, hiperactivi și hipersexuali. Analiza a vizat patru regiuni cerebrale responsabile de eliberarea dopaminei, descoperindu-se că trei dintre acestea (cortexul prefrontal, nucleul accumbens și hipotalamusul) erau implicate în aceste schimbări comportamentale. În special, cortexul prefrontal medial a fost identificat ca fiind crucial pentru efectul antidepresiv, deoarece inhibarea răspunsului dopaminei în această zonă a eliminat efectul antidepresiv.

Efectul antidepresiv a persistat câteva zile după privarea de somn, sugerând o plasticitate sinaptică îmbunătățită în cortexul prefrontal. Când cercetătorii au examinat neuronii individuali, au descoperit că aceștia formau proeminențe dendritice numite spini dendritici, care sunt caracteristici foarte plastice și se schimbă în răspuns la activitatea cerebrală. Demontarea sinapselor a inversat efectul antidepresiv.

Cercetătorii speculează că această reacție la privarea de somn ar putea avea rădăcini evolutive, fiind posibil un mecanism adaptativ pentru a menține un nivel înalt de alertă în situații de pericol. Totuși, autorii studiului avertizează împotriva folosirii intenționate a privării de somn ca metodă de îmbunătățire a stării de spirit, subliniind importanța somnului odihnitor și recomandând activități fizice ca alternative mai sănătoase.

Studiul va fi publicat în revista Neuron și îi are ca autori principali pe postdoctorandul Mingzheng Wu și pe profesorul Yevgenia Kozorovitskiy, acesta din urmă fiind și autorul corespondent al lucrării.

sursa: Science Daily
foto: Northwestern University