Dieta mediteraneană poate reduce riscul de demență chiar și la persoanele cu risc genetic ridicat

Un nou studiu de cohortă, publicat în Nature Medicine în august 2025, aduce dovezi convingătoare că o alimentație de tip mediteranean poate reduce riscul de demență, inclusiv la persoanele cu cel mai înalt risc genetic pentru boala Alzheimer. Studiul a fost realizat de cercetători de la Mass General Brigham, Harvard T.H. Chan School of Public Health și Broad Institute of MIT and Harvard, în colaborare cu mai multe echipe de cercetare de prestigiu.

Context

boala Alzheimer reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale declinului cognitiv la vârstnici. Deși factorii genetici joacă un rol esențial – cu o hereditate estimată la până la 80% – stilul de viață și dieta par să influențeze semnificativ manifestarea bolii.

Varianta genetică APOE4 este cel mai cunoscut factor de risc genetic pentru Alzheimerul sporadic. Persoanele care poartă o copie a acestei variante au un risc de 3-4 ori mai mare de a dezvolta boala, iar cele cu două copii (homozigote) au un risc de până la 12 ori mai mare față de persoanele fără această variantă.

Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, ulei de măsline, pește și cereale integrale, este singurul model alimentar care a demonstrat beneficii cognitive într-un studiu randomizat controlat, potrivit autorilor.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat date de la 4.215 femei din studiul Nurses’ Health Study (urmărite între 1989 și 2023, vârsta medie 57 de ani la începutul studiului) și le-au comparat cu date dintr-un grup independent de 1.490 de bărbați din Health Professionals Follow-Up Study, monitorizați din 1993 până în 2023.

Participanții au completat chestionare alimentare repetate, iar pentru o parte dintre ei s-au analizat și mostre de sânge pentru profil metabolic (metabolomic) și date genetice, inclusiv genotiparea pentru APOE. În total, 1.037 de femei au fost supuse testării cognitive telefonice periodice.

Studiul a evaluat:

• Calitatea dietei și aderența la modelul mediteranean;

• Riscul genetic pentru Alzheimer (inclusiv purtători ai APOE4 în formă heterozigotă și homozigotă);

• Profilul metabolomic plasmatic, pentru a analiza potențiali mediatori biologici ai relației dintre dietă și risc cognitiv;

• Incidența cazurilor de demență și declinul cognitiv longitudinal.

Rezultate

Efectul global al dietei mediteraneene

Persoanele care au urmat o dietă mai apropiată de modelul mediteranean au avut un risc semnificativ mai mic de demență, dar și un ritm mai lent de declin cognitiv.

Aceste efecte s-au menținut după ajustarea pentru alți factori de risc, precum vârsta, educația, activitatea fizică și istoricul medical.

Interacțiunea cu riscul genetic APOE4

Unul dintre cele mai notabile rezultate ale studiului este că beneficiile dietei mediteraneene au fost cele mai pronunțate la persoanele cu cel mai mare risc genetic – purtători ai a două copii ale genei APOE4.

La această subcategorie:

• S-a observat o reducere semnificativă a riscului de demență în comparație cu purtătorii cu aceeași predispoziție genetică, dar care nu au urmat dieta;

• Protecția oferită de dietă a fost mai evidentă decât la indivizii cu risc genetic scăzut, ceea ce sugerează un posibil rol compensator al alimentației.

Rezultate metabolomice

Studiul a arătat că aderența la dieta mediteraneană influențează metaboliții sangvini implicați în căile metabolice asociate cu inflamația, stresul oxidativ și funcția mitocondrială – toate acestea fiind implicate în fiziopatologia bolii Alzheimer.

Autorii subliniază că anumite modificări metabolice pot sta la baza relației cauzale între dietă și funcția cognitivă, deschizând calea unor intervenții nutriționale personalizate, adaptate pe profil metabolic și genetic.

Concluzii

Acest studiu oferă cele mai solide dovezi de până acum că intervențiile nutriționale pot reduce riscul de demență chiar și în prezența unui risc genetic ridicat.

Dieta mediteraneană, deja recunoscută pentru beneficiile cardiovasculare, ar putea deveni un pilon important în prevenirea demenței, în special pentru purtătorii variantei APOE4.

Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că studiul s-a desfășurat în principal pe o populație educată, de origine europeană, și că sunt necesare studii suplimentare pe grupuri etnice și socio-economice diverse.

Totodată, profilul genetic și metabolomic nu este încă utilizat pe scară largă în practica clinică, iar majoritatea persoanelor nu își cunosc statusul APOE. Astfel, aplicarea acestor descoperiri în prevenția personalizată a demenței necesită cercetări suplimentare.

„Aceste date sugerează că strategii dietetice – în special dieta mediteraneană – pot influența căi metabolice cheie, reducând riscul de declin cognitiv, în special la persoanele cu predispoziție genetică crescută”, a declarat dr. Yuxi Liu, autor principal al studiului.