Diferențe generaționale în prevalența demenței: tendințe descrescătoare în SUA, Europa și Anglia

Boala Alzheimer și alte forme de demență reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate, dependență și mortalitate în rândul persoanelor vârstnice, clasându-se pe locul al șaptelea la nivel mondial în 2023. În contextul unei speranțe de viață în continuă creștere și al unui impact economic estimat să ajungă la 2,8 trilioane USD până în 2030, este esențială o înțelegere mai clară a modului în care prevalența demenței variază între generații și regiuni geografice. Studiul prezentat oferă o analiză detaliată și riguroasă a acestor diferențe, bazându-se pe date longitudinale reprezentative din SUA, Europa continentală și Anglia.
Proiecțiile privind prevalența demenței sunt contradictorii. Unele studii sugerează o scădere a incidenței specifice vârstei, altele prezic o creștere, iar o parte semnalează o tendință stabilă. Majoritatea cercetărilor existente au fost limitate la perioada post-2010, s-au concentrat pe incidența generală și au neglijat efectele cohortelor de naștere. În plus, lipsa unor instrumente de diagnostic comparabile între țări a îngreunat studiile transnaționale.

Studiul Universității din Queensland aduce o contribuție majoră folosind o metodologie de tip cohortă-vârstă-perioadă și date comparabile din trei sondaje internaționale importante: Health and Retirement Study (HRS) – SUA, Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe (SHARE) – 10 țări europene, și English Longitudinal Study of Ageing (ELSA) – Anglia.

Despre studiu

Designul studiului și sursele de date

Analiza este una transversală, bazată pe date colectate între 1994 și 2021 pentru SUA, între 2002 și 2019 pentru Anglia și între 2004 și 2020 pentru Europa. S-au inclus doar persoanele cu vârsta peste 70 de ani. Pentru estimarea statusului de demență, s-a aplicat un algoritm validat derivat din sub-studiul ADAMS (Aging, Demographics and Memory Study), adaptat fiecărei baze de date pentru a asigura comparabilitatea și acuratețea.

Identificarea demenței și metodologie analitică

Statusul de demență a fost estimat utilizând modele ordered probit care iau în considerare vârsta, sexul, nivelul de educație, scorurile cognitive și dificultățile în activitățile zilnice. Răspunsurile prin proxy au fost incluse, cu acuratețe estimativă de peste 85% în toate cele trei baze de date. De asemenea, s-au folosit modele de învățare automată (multilayer perceptron) pentru validarea rezultatelor.

Pentru a separa efectele vârstei, perioadei istorice și cohortelor, autorii au utilizat modele liniare mixte generalizate. Efectul de perioadă a fost controlat prin utilizarea ratei de creștere a PIB-ului național, un indicator indirect al schimbărilor contextuale socio-economice cu impact asupra sănătății.

Rezultate

1. Prevalența demenței în funcție de vârstă și cohortă

În toate cele trei regiuni, prevalența demenței a crescut odată cu vârsta, dar a fost semnificativ mai mică la persoanele născute în generații mai recente. De exemplu, în grupa de vârstă 81–85 ani:

• În SUA, 25,1% din persoanele născute între 1890–1913 aveau demență, comparativ cu doar 15,5% din cohorta 1939–1943.
• În Europa, rata a scăzut de la 30,2% (cohorta 1934–1938) la 15,2% (1939–1943).
• În Anglia, diferențele au fost mai mici (15,9% vs 14,9%), dar tendința descrescătoare s-a menținut.

2. Efectul cohortei de naștere

Persoanele născute în intervalele 1944–1948 au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a avea demență la o vârstă dată, comparativ cu cele născute între 1919–1923:

• SUA: coeficient –0,55 [IC 95%: –0,77 la –0,34]
• Europa: –1,49 [–1,72 la –1,27]
• Anglia: –0,48 [–0,89 la –0,08]

Efectele au fost statistic semnificative și consistente în toate regiunile analizate.

3. Diferențe de gen

Femeile născute în generații mai recente au prezentat scăderi mai pronunțate ale prevalenței demenței decât bărbații. Ex: În cohorta 1944–1948:

• Femeile: –0,58 (SUA), –1,50 (Europa), –0,76 (Anglia)
• Bărbații: –0,48 (SUA), –1,34 (Europa), –0,07 (Anglia, nesemnificativ)

4. Confirmare prin analize de robustețe

• Rezultatele au rămas consistente și după introducerea ratei de creștere a PIB-ului ca proxy pentru efectele de perioadă.
• Modelele de învățare automată au reconfirmat validitatea estimării prevalenței cu acuratețe >85%.

Interpretare și implicații

Aceste rezultate oferă dovezi solide privind scăderea prevalenței demenței specifice vârstei la generațiile mai recente, atât în SUA, cât și în Europa și Anglia. Aceste tendințe se explică probabil prin:

• Creșterea nivelului educațional și îmbunătățirea condițiilor de trai;
• Reducerea factorilor de risc modificabili (hipertensiune, fumat, inactivitate);
• Acces mai bun la servicii medicale preventive și tratamente pentru bolile cronice;
• Schimbări socio-istorice, inclusiv impactul războaielor și al industrializării.

Mai mult, reducerea diferențelor de prevalență între femei și bărbați poate fi explicată prin avansul educațional al femeilor în ultimele decenii, un factor protector bine documentat în prevenția demenței.

Limitări

• Unele valuri de date au fost incomplete sau lipsite de variabile cheie;
• Pot exista subestimări ale prevalenței din cauza mortalității între valuri;
• Subreprezentarea minorităților etnice în ELSA poate limita generalizarea rezultatelor;
• Studiul nu a investigat cauzele specifice ale reducerii prevalenței, ci doar efectele generaționale.

Concluzii

Acest studiu evidențiază un declin clar și consecvent al prevalenței demenței specifice vârstei în ultimele generații, în trei regiuni dezvoltate. Aceste descoperiri oferă o bază științifică robustă pentru:

• Reevaluarea proiecțiilor privind povara demenței în viitor;
• Optimizarea politicilor publice de sănătate și a resurselor în funcție de generație, nu doar de vârstă;
• Identificarea și promovarea factorilor de protecție intergeneraționali.

Pe termen lung, dacă aceste tendințe se mențin, povara globală a demenței ar putea fi mai mică decât s-a anticipat anterior – o concluzie optimistă, dar care necesită monitorizare continuă și intervenții preventive susținute.