Eficiență pentru scădere ponderală și risc cardiovascular: dieta vegetariană vs. dieta mediteraneană

Potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul științific american Circulation, aderarea la o dietă hipocalorică lacto-ovo vegetariană este la fel de eficientă pentru scăderea ponderală, reducerea indicelui de masă corporală și a adipozității, asemenea dietei hipocalorice de tip mediteranean.

Dieta ovo-lacto vegetariană vs. dieta mediteraneană

Caracteristicile dietelor analizate

• diete hipocaloric, isocalorice
• 50-55% carbohidrați
• 25-30% grăsimi totale (≤7% grăsimi saturate din totalul caloric, <200 mg/zi colesterol)
• 15-20% proteine
• dieta ovo-lacto vegetariană a presupus abstitența de la consumul de carne roșie și derivate, carne de pasăre, pește și fructe de mare, dar a inclus aportul de produse de origine animală precum oul, produsele lactate, etc.
• dieta mediteraneană nu a presupus restricția aportului de carne, fiind incluse toate grupurile de alimente.

Între cele două tipare alimentare, vegetarian vs. mediteranean, s-au constatat diferențe cu privire la aportul săptămânal de:

• leguminoase: 5 vs. 2,5 porții
• nucifere: 2 vs. 1 porții
• ouă: 2 vs. 1 porții
• produse lactate: 21,5 vs. 18,5 porții.

În schimb nu s-au constat diferențe substanțiale cu privire la frecvența consumului săptămânal de cereale, fructe și legume, cartofi, dulciuri și ulei de măsline.

Aportul de colesterol și cel proteic au prezentat scăderi în cazul dietei vegetariene, comparativ cu alimentația de tip mediteranean.

Rezultate studiu

Deși nu s-au evidențiat diferențe semnificative din punct de vedere statistic, respectiv clinic, între dietele hipocalorice vegetariană vs. mediteraneană în ceea ce privește kilogramele pierdute după o perioadă de monitorizare de 3 luni, au fost remarcate modificări calitative în legătură cu profilul lipidic, ale statusului vitaminei B12 și uremiei.

Parametri analizați	Dieta vegetariană	Dieta mediteraneană
Greutate corporală	↓ 1,88 kg	↓ 1,77 kg
IMC	↓ 0,64 kg/m2	↓ 0,67 kg/m2
Grăsime corporală	↓ 1,23 kg	↓ 1,46 kg
LDL-colesterol	↓ 5,44%
Trigliceride		↓ 5,91%
Vitamina B12	↓ 5,06%
Acid uric	↓ 2,89%

În ceea ce privește statusul inflamator, în cazul dietei vegetariene s-a observat reducerea a 8 din 13 citokine, la 6 dintre ele obținându-se semnificație statistică. În urma aderării la principiile dietei mediteraneene s-a constatat reducerea a 11 citokine pro- și anti-inflamatorii dintr-un total de 13, la 7 dintre ele obținându-se semnificație statistică.

În ambele cazuri s-a observat reducerea riscului cardiovascular, iar printre mecanismele speculate se numără:

• reducerea LDL-colesterolului cu dieta vegetariană: aportul redus de colesterol din dietă, de grăsimi totale și acizi grași saturați, căreia îi urmează o rată scăzută de absorbție și conversie în colesterol în torentul sanguin,
• reducerea trigliceridelor cu dieta mediteraneană: efectele benefice ale componentelor bioactive, inclusiv fibrele dietetice și fitonutrienții diverși, implicit nutrienții esențiali din uleiul de măsline.
• statusul inflamator cu dieta vegetariană: reducerea statusului vitaminei D, deși irelevantă clinic după doar 3 luni, poate agrava profilul inflamator prin alterarea homocisteinemiei
• ameliorararea profilului oxidativ, similar în cazul ambelor tipare alimentare: efectele benefice ale nutrienților cheie din cerealele integrale, fructe, vegetale, dar și restul grupurilor alimentare cu ror în reducerea speciilor reactive de oxigen circulante.

Observații și limitele studiului

La cercetare au luat parte în total de 118 adulți cu vârsta variind între 21 și 74 ani, cu indice de masă corporală ≥ 25 kg/m2, valoare corespunzătoare supraponderii și obezității, iar rata de participare la finalul studiului a fost de 84,7% [50 de particinpanți în fiecare grup].

Într-o cercetare recentă ce a inclus peste 130.000 de vegetarieni, aderența la o dietă lacto-ovo-vegetariană a fost asociată cu numeroase beneficii pentru sănătate, variind de la reducerea biomarkerilor de risc cardiovascular, până la diminuarea riscului de boală cardiacă ischemică.

Dieta bazată pe consumul de vegetale a fost asociată cu reducerea riscului pentru diabet zaharat tip 2
Dezavantajul acestei analize și a altora asemănătoare o reprezintă faptul că rezultatele nu pot fi aplicabile populației generale, populațiile participante fiind selectate de regulă din țări cu risc cardiovascular crescut și dietă vestică, precum Statele Unite, comparativ cu vegetarienii, fără a se face diferența între subtipurile de diete vegetariene (lacto vegetariană, ovo-lacto vegetariană, vegană etc.). 

Dieta vegană poate prevenit diabetul zaharat tip 2? 
Studiul de față permite însă compararea efectelor unei diete hipocalorice omnivore vs. o dietă vegetariană la o populație clinic sănătoasă dintr-o țară cu risc cardiovascular redus.

Printre limitele studiului se numără lipsa datelor cu privire la presiunea arterială, numărul redus de participnați și durata limitată a intervenției, de 3 luni. Prin urmare, observațiile obținute necesită validarea prin intermediul unor studii desfășurate pe populații mai mari și într-un interval mai lung de timp.

Rezultatele studiului subliniază încă o dată că „secretul” oricărei intervenții ce are principalul obiectiv pierderea în greutate se datorează în primul rând restricției calorice. Diferența o face însă densitatea în nutrienți esențiali, aspect la care atât dieta vegetariană corect urmată, cât și cea mediteraneană excelează.


Sursa: American Heart Association