Exercițiile fizice la locul de muncă pot reduce riscurile de boli cronice (studiu)

Promovarea sănătății reprezintă o strategie multidimensională de îmbunătățire a bunăstării fizice, mentale și sociale. Activitatea fizică este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor cronice netransmisibile, reducând riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, obezitate și tulburări respiratorii. În mediul universitar, unde sarcinile academice și administrative favorizează un stil de viață sedentar și stresant, intervențiile de tip Promovarea sănătății la locul de muncă devin esențiale. În acest context, Universitatea din L’Aquila a lansat programele „Ateneo in Salute” și ulterior „Ateneo in Movimento”, vizând introducerea activității fizice organizate pentru personal și studenți.

Modele internaționale, precum programul Total Worker Health (NIOSH, SUA) sau BeWell (Stanford), au demonstrat că activitatea fizică la locul de muncă îmbunătățește starea de sănătate, reduce absenteismul și crește productivitatea. În Europa și Asia, universități din Suedia, Norvegia, Singapore și Australia au dezvoltat politici integrate ce combină exercițiul fizic cu sprijin psihologic și educație pentru sănătate. În Italia, Planul Național de Prevenție 2020–2025 a inclus promovarea unui stil de viață activ în mediile de lucru, iar în 2025 Ministerul Sănătății a publicat primul document strategic pentru promovarea sănătății în instituțiile publice.

Despre studiu

Designul intervenției

Studiul publicat în jurnalul Healthcare a avut un design pre–post, cu un singur grup, incluzând 29 de participanți (24 femei, 5 bărbați; vârstă mediană 54 ani). Programul s-a desfășurat între decembrie 2023 și iunie 2024 și a cuprins:

• 62 sesiuni de antrenament funcțional în circuit (2 ori/săptămână, 8 stații, raport lucru–pauză 1:1).
• 31 sesiuni de stretching și postură, axate pe echilibru, mobilitate și respirație.

Rata medie de participare a fost de 22,5% pentru circuit training și 31,2% pentru stretching. Evaluările au inclus parametri antropometrici, biochimici, tensiunea arterială, scorul de risc cardiovascular și Indicele capacității de muncă.

Participanți și caracteristici inițiale

La momentul inițial:

• 25% dintre femei și 80% dintre bărbați aveau dislipidemie.
• 25% dintre femei și 20% dintre bărbați aveau hipertensiune arterială.
• 8,3% dintre femei prezentau diabet zaharat.
• Mai mult de jumătate dintre femei erau în menopauză.

Indicele mediu de masă corporală se încadra în limitele normalului, dar 60% dintre bărbați și aproximativ 30% dintre femei erau supraponderali.

Rezultate

Parametri biochimici

• Colesterol total: la femei a scăzut semnificativ de la 199,5 mg/dL (t0) la 178,7 mg/dL (t2), p < 0,01.
• LDL colesterol: reducere semnificativă la femei (120,5 → 104,4 mg/dL, p < 0,01); scădere nesemnificativă la bărbați.
• HDL colesterol: tendință descrescătoare la femei (59,5 → 55,3 mg/dL, p < 0,001), stabil la bărbați.
• Glicemie: scădere semnificativă la femei (90,6 → 83,2 mg/dL, p < 0,01), fără modificări la bărbați.
• Trigliceride și PCR: valori oscilante, fără modificări semnificative.

Tensiunea arterială și risc cardiovascular

• Proporția femeilor cu valori tensionale anormale a scăzut de la 70,8% (t0) la 30,4% (t2), p < 0,01.
• La femei, tensiunea sistolică s-a redus de la 118,1 mmHg la 110,7 mmHg, iar cea diastolică de la 75,0 la 70,0 mmHg.
• Scorul de risc cardiovascular: scădere semnificativă la femei (2,2% → 1,7%, p < 0,01), dar nu și la bărbați.

Work Ability Index

Indicele capacității de muncă s-a menținut constant:

• Femei: categoria „bună” (41,1 → 39,9 puncte).
• Bărbați: categoria „excelentă” (44,2 → 44,6 puncte).

Nu s-au observat diferențe semnificative, probabil din cauza efectului de plafon.

Interpretare

Rezultatele arată că un program de activitate fizică la locul de muncă poate îmbunătăți markerii cardio-metabolici chiar și în lipsa unei scăderi ponderale. Reducerea colesterolului total, LDL-ului și tensiunii arteriale confirmă eficiența unor astfel de intervenții pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare.

Lipsa de aderență (participare sub 30% la ședințe) a reprezentat principala barieră, fenomen observat și în alte universități. Soluțiile propuse includ: flexibilizarea orarelor, campanii educaționale și susținerea din partea conducerii instituției.

Comparativ cu inițiative internaționale (Stanford, Queensland, Karolinska, Singapore), programul Universității din L’Aquila demonstrează că și cu resurse interne limitate se pot obține beneficii clinice relevante.

Concluzii

Intervenția „Ateneo in Movimento” a arătat că activitatea fizică organizată la locul de muncă poate genera îmbunătățiri semnificative în parametrii de sănătate ai angajaților, în special la femei, prin scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale. Limitările studiului (număr mic de participanți, eșantion necontrolat, dezechilibru de sex) reduc generalizabilitatea rezultatelor, dar deschid calea pentru studii randomizate controlate.

Perspective viitoare: implementarea unor modele sustenabile de promovare a sănătății în universități, extinderea participării, integrarea altor comportamente sănătoase (nutriție, managementul stresului) și evaluarea impactului asupra comunității universitare lărgite.