Expunerea prenatală la cofeină nu influențează IQ-ul copilului
©
Autor: Topor Andreea Teodora
Un studiu de cohortă publicat în American Journal of Epidemiology evaluează consumul de cofeină în timpul sarcinii și afirmă că acesta nu pare să aibă niciun efect semnificativ din punct de vedere clinic asupra IQ-ului copilului sau asupra problemelor comportamentale.
Cercetătorii au studiat legătura dintre aportul de cofeină al mamei din timpul sarcinii cu IQ-ul și problemele comportamentale ale copiilor cu vârste de 4- 7 ani pe un grup de 2197 perechi de mame și copii. Studiul a fost de tip caz-control desfășurat între ani 1959 și 1974 și a investigat corelațiile dintre metaboliții cofeinei și avorturile spontane. Aportul de cofeină a fost determinat prin măsurarea concentrației de paraxantină, principalul metabolit al cafeinei în serul matern, înainte de săptămâna 20 de sarcină și/sau după săptămâna 26 de sarcină.
Studiul a demonstrat că nu sunt dovezi concludente ale unei legături negative între concentrația maternă de paraxantină și statusul comportamental și cognitiv al copiilor de 4 și 7 ani. Cu toate că peste anumite valori ale concentrației de paraxantină pot fi identificate anumite asociații, acestea nu sunt majore și se poate afirma că rezultatele sunt liniștitoare pentru femeile însărcinate care consumă cantități moderate de cofeină.
Rezultatele au fost corelate cu datele privind sexul copilului, vârsta mamei, rasă, IQ, nivel de educație, statutul de fumătoare, greutatea în timpul sarcinii, vârsta gestațională a fătului la prelevarea probelor de sânge.
În primul rând, nivelul de paraxantină măsurat înainte de săptămâna 20 de sarcină este asociat liniar cu comportamentul de internalizare la copiii în vârstă de 4 ani. Șansele copilului de a avea un comportament internalizat cresc cu 30% la fiecare 500 μg/L de paraxantină adăugați. Nu a fost identificată nicio asociere semnificativă din punct de vedere statistic cu hiperactivitatea, opoziția sau alte tulburări de externalizare ale comportamentului. În al doilea rând, a fost identificată o asociere de tip curbă J inversată între IQ-ul copilului la vârsta de 7 ani și nivelul de paraxantină în a 26-a săptămână de sarcină.
În plus, la concentrații foarte crescute de paraxantină în trimestrul al treilea de sarcină au fost observate o serie de asocieri non-liniare sugestive pentru un IQ scăzut și comportament externalizat la vârsta de 7 ani și o creștere a comportamentului internalizat la vârsta de 4 ani. A fost identificată și o relație inversă între nivelul de paraxantină la începutul sarcinii și hiperactivitatea la vârsta de 4 ani.
O limitare importantă a studiului este că nu a fost evaluat consumul matern de alcool, având în vedere că alte studii au identificat o corelație pozitivă între aportul de alcool și aportul de cafeină.
Cercetătorii au studiat legătura dintre aportul de cofeină al mamei din timpul sarcinii cu IQ-ul și problemele comportamentale ale copiilor cu vârste de 4- 7 ani pe un grup de 2197 perechi de mame și copii. Studiul a fost de tip caz-control desfășurat între ani 1959 și 1974 și a investigat corelațiile dintre metaboliții cofeinei și avorturile spontane. Aportul de cofeină a fost determinat prin măsurarea concentrației de paraxantină, principalul metabolit al cafeinei în serul matern, înainte de săptămâna 20 de sarcină și/sau după săptămâna 26 de sarcină.
Studiul a demonstrat că nu sunt dovezi concludente ale unei legături negative între concentrația maternă de paraxantină și statusul comportamental și cognitiv al copiilor de 4 și 7 ani. Cu toate că peste anumite valori ale concentrației de paraxantină pot fi identificate anumite asociații, acestea nu sunt majore și se poate afirma că rezultatele sunt liniștitoare pentru femeile însărcinate care consumă cantități moderate de cofeină.
Rezultatele au fost corelate cu datele privind sexul copilului, vârsta mamei, rasă, IQ, nivel de educație, statutul de fumătoare, greutatea în timpul sarcinii, vârsta gestațională a fătului la prelevarea probelor de sânge.
În primul rând, nivelul de paraxantină măsurat înainte de săptămâna 20 de sarcină este asociat liniar cu comportamentul de internalizare la copiii în vârstă de 4 ani. Șansele copilului de a avea un comportament internalizat cresc cu 30% la fiecare 500 μg/L de paraxantină adăugați. Nu a fost identificată nicio asociere semnificativă din punct de vedere statistic cu hiperactivitatea, opoziția sau alte tulburări de externalizare ale comportamentului. În al doilea rând, a fost identificată o asociere de tip curbă J inversată între IQ-ul copilului la vârsta de 7 ani și nivelul de paraxantină în a 26-a săptămână de sarcină.
În plus, la concentrații foarte crescute de paraxantină în trimestrul al treilea de sarcină au fost observate o serie de asocieri non-liniare sugestive pentru un IQ scăzut și comportament externalizat la vârsta de 7 ani și o creștere a comportamentului internalizat la vârsta de 4 ani. A fost identificată și o relație inversă între nivelul de paraxantină la începutul sarcinii și hiperactivitatea la vârsta de 4 ani.
O limitare importantă a studiului este că nu a fost evaluat consumul matern de alcool, având în vedere că alte studii au identificat o corelație pozitivă între aportul de alcool și aportul de cafeină.
Data actualizare: 11-12-2015 | creare: 11-12-2015 | Vizite: 1694
Bibliografie
https://www.medscape.com/viewarticle/855211 ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Depresie in lipsa cafeinei
- Recomandare - copilas de 1 anisor si 7 luni care nu arata cu degetul si imi cere mana