Febră și urinări frecvente - ce ar putea fi

Febră și urinări frecvente - ce ar putea fi

©

Autor:

Febră și urinări frecvente - ce ar putea fi

Febra È™i urinările frecvente se pot asocia în cadrul mai multor afecÈ›iuni.
Febra este un simptom des raportat de pacienÈ›i È™i reprezintă creÈ™terea temperaturii organismului printr-un mecanism fiziopatologic comun indiferent de agentul etiologic implicat. Temperatura normală a corpului este între 36,5-37,5ºC È™i este menÈ›inută indiferent de variaÈ›iile mediului înconjurător. Există o variaÈ›ie circadiană normală a temperaturii, fiind mai mică dimineaÈ›a, temperatura maximă normală orală fiind 37,2ºC (în jurul orei 6:00) È™i mai mare în jurul orei 16:00, temperatura maximă normală fiind 37,7ºC, astfel că variaÈ›ia din cursul zilei este de 0,5ºC. Valorile mai mari indică febră, iar dacă depășesc 41,5ºC poate fi vorba despre hipertermie, care, din punct de vedere fiziopatologic, prezintă caracterisici diferite față de febră.

Polakiuria este termenul medical folosit pentru a defini creÈ™terea numărului de micÈ›iuni, cu emisia unei cantități reduse la fiecare act micÈ›ional. Poate indica o afecÈ›iune din sfera tractului urinar, dar adesea se încadrează în tabloul unor afecÈ›iuni cu È›inta în multiple organe È™i cu o etiologie diversificată. [1]

Atât febra, cât È™i urinările frecvente pot surveni separat, însă împreună sunt foarte sugestive pentru infecÈ›ia de tract urinar superior (pielonefrita). De obicei, infecÈ›iile urinare joase nu asociază febră, dar se pot complica, astfel că este important ca pacientul să se prezinte la medic cât de repede posibil.

Etiopatogenia afecțiunilor probabile

1. Infecție urinară

InfecÈ›ia urinară este determinată de obicei de enterobacterii (Escherichia coli – bacteria cea mai frecvent izolată, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aerugionsa, etc), însă È™i de virusuri sau fungi, mai rar. Există, de asemenea, factori favorizanÈ›i:

  • uretra mai scurtă a femeilor (germenii ascensionează mult mai uÈ™or), această afecÈ›iune fiind mai des întâlnită în rândul femeilor, cu risc crescut de recurență;
  • adenomul de prostată (nu se elimină complet urina);
  • litiază renală, vezicală;
  • amânarea actului micÈ›ional (apare staza urinară, iar germenii se înmulÈ›esc mai uÈ™or);
  • sarcina (poziÈ›ia anatomică a aparatului urinar este modificată) – risc de naÈ™tere prematură;
  • diverse modificări hormonale (menopauza);
  • traumatisme (pot apărea modificări de ordin anatomic);
  • cateter urinar;
  • afecÈ›iuni sau obiceiuri care determină constipaÈ›ie (fenomene obstructive la nivelul colonului, stricturi, alimentaÈ›ie necorespunzătoare, deshidratarea, fenomene psihosomatice) – din punct de vedere anatomic, vezica urinară este în vecinătatea rectului, aÈ™adar în acest caz, apare o stază a materiilor fecale È™i este favorizată migrarea germenilor. Astfel se poate ajunge, de asemenea, la o infecÈ›ie urinară. [1, 2]

2. Uretrita acută versus Cistită

Uretrita este inflamaÈ›ia uretrei, iar cistita este inflamaÈ›ia vezicii urinare. Din punct de vedere al simptomelor, cele două se intersectează în anumite puncte. Febra este mai degrabă întâlnită în sindroamele care implică uretrita (sindrom Behçet, sindrom Reiter – afecÈ›iuni mai rare, care pot însă fi diagnosticate în acest fel), mai rar în cistită, însă foarte uÈ™or o cistită se poate complica prin extinderea inflamaÈ›iei la nivelul altor căi urinare, cu apariÈ›ia febrei. [3]

3. Afecțiuni din sfera endocrinologică

Cu siguranță, pacienții care suferă de diabet insipid, diabet zaharat și patologii tiroidiene pot dezvolta probleme la nivelul tractului urinar, ce se pot asocia și cu febră.
a) diabetul insipid – rinichii nu mai au capacitatea de a concentra urina, iar pacientul prezintă poliurie hipotonă (urină diluată). Dacă nu se asigură aportul adecvat de lichide, apare deshidratarea, în special în cazul copiilor, care pot acuza È™i febră. [4]
b) diabetul zaharat – este bine cunoscut riscul afectării vasculare în cadrul acestei boli, iar cele de la nivel renal nu reprezintă o excepÈ›ie. Prin intermediul mai multor mecanisme apare nefropatia diabetică, ce poate aduce rinichii chiar la stadiul de insuficiență. Pacientul care prezintă nefropatie diabetică poate acuza febră È™i urinări frecvente, printre multe alte simptome. [5]
c) hipertiroidismul poate fi terenul unei crize tireotoxice – pacienÈ›ii cu hipertiroidism pot acuza È™i urinări frecvente, prin asociere cu o posibilă hipertensiune, deoarece un nivel crescut al hormonilor tiroidieni se traduce printr-o creÈ™tere a ratei metabolice È™i a activității mai multor organe, implicit cordul. Termoreglarea poate fi afectată - în cazul unui exces hormonal apare creÈ™terea temperaturii organsimului. Criza tireotoxică reprezintă o urgență È™i are un tablou al simptomelor variat. [6]

4. Patologii oncologice

Aflate, de obicei, spre finalul listei unor posibile afecÈ›iuni care asociază febră È™i urinări frecvente, este bine cunoscut faptul că pacienÈ›ii diagnosticaÈ›i cu diverse neoplasme pot acuza cele două simptome, în special anumite tipuri de cancere: reno-celular È™i de vezică urinară. Mecanismul prin care aceste malignități induc febra nu este foarte bine cunoscut. Citokinele pirogene, compuÈ™ii endogeni răspunzători de apariÈ›ia febrei, pot avea originea atât la nivelul tumorii, cât È™i la nivelul macrofagelor activate de prezenÈ›a tumorii. Citokinele induc sinteza de prostaglandină E2 care acÈ›ionează la nivelul hipotalamusului È™i resetează set-point-ul, mecanism comun pentru toÈ›i agenÈ›ii inductori de febră. Cancerele sunt încadrate în categoria afecÈ›iunilor febrile fără origine bine cunoscută. [1, 7]

Când mergem la medic?

În majoritatea scenariilor prezentate anterior, febra È™i urinările frecvente nu sunt singurele simptome prezente, însă cu siguranță sunt suficiente pentru ca pacientul sa meargă la medic. Pielonefrita, spre exemplu, poate degenera într-un È™oc septic, amenințător de viață. Pacientul trebuie să fie conÈ™tient că acest cuplu de simptome este sugestiv pentru o infecÈ›ie, care indiferent de gradul alterării stării generale, necesită sfat medical. AÈ™a cum am listat mai sus, infecÈ›iile nu reprezintă unica posibilitate, însă nici celelalte variante nu trebuie să amâne vizita la medic. În situaÈ›ia în care a fost exclusă posibilitatea unei infecÈ›ii, pe lângă febră È™i urinări frecvente, sunt prezente, de asemenea următoarele simptome:

  • secreÈ›ii uretrale, inflamaÈ›ia prepuÈ›ului – este necesară o consultaÈ›ie realizată de un medic urolog;
  • polidipsie (consum exagerat de lichide), cefalee, tulburări de vedere, dereglări menstruale, tulburări de alimentaÈ›ie, variaÈ›ii ale greutății – adresaÈ›i-vă unui endocrinolog;
  • scăderi semnificative în greutate, hematurie – un consult oncologic ar fi indicat, iar dacă sunteÈ›i un pacient diagnosticat cu neoplasm, nu ignoraÈ›i febra! Poate fi un important indicator pentru evoluÈ›ia bolii. [1]


Diagnostic

O anamneză amănunÈ›ită este esenÈ›ială pentru a pune cu acurateÈ›e un diagnostic. Antecedentele personale patologice È™i heredocolaterale (familiale) sunt importante mai ales în suspicionarea unor afecÈ›iuni endocrinologice, oncologice. În urma examenului fizic, explorarea paraclinică joacă un rol important în determinarea agentului etiologic implicat È™i în stabilirea diagnosticului afecÈ›iunii. În funcÈ›ie de afecÈ›iunea suspicionată, sunt recomandate diverse analize, printre care se numără, în general, la o primă consultaÈ›ie, următoarele:

  • sumarul de urină, urocultură È™i antibiogramă după caz – argumentate de urinările frecvente;
  • hemoleucogramă, ionogramă, gazometrie arterială;
  • VSH, proteina C reactivă, fibrinogen;
  • uree, creatinină, acid uric;
  • glicemie bazală, poate chiar hemoglobină glicozilată – diabet zaharat;
  • dozarea hormonilor tiroidieni, a TSH – hipertiroidism.


Evaluarea imagistică poate fi de folos în scenariul unei pielonefrite sau prezenÈ›ei unei tumori: ecografie renală, CT.

Biopsia renală sau vezicală, cistoscopia sunt utile pentru stabilirea diagnosticului oncologic. [1, 4, 5]

Tratament

Tratamentul variază în funcÈ›ie de diagnostic, atât cel medicamentos, cât È™i atitudinea pe care trebuie să o adopte pacientul, cum ar fi o posibilă dietă cu anumite caracteristici. Gestionarea factorilor cauzatori de stres, o hidratare corectă a organismului È™i 8 ore de somn pe noapte sunt, în orice caz, reguli generale de urmat de către noi toÈ›i. De reÈ›inut este că pacienÈ›ii care prezintă minimum aceste două simptome trebuie să se prezinte cât mai repede la medic!


Data actualizare: 31-03-2021 | creare: 31-03-2021 | Vizite: 4946
Bibliografie
[1] Harrison's Principles of Internal Medicine
[2] Infectia urinara - cauze, simptome, tratament, link: https://www.cdt-babes.ro/articole/infectie-urinara.php
[3] How are acute urethritis and cystitis differentiated?, link: https://www.medscape.com/answers/233101-3225/how-are-acute-urethritis-and-cystitis-differentiated
[4] Diabetes Insipidus, link: https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/diabetes-insipidus
[5] Diabetic nephropathy, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diabetic-nephropathy/symptoms-causes/syc-20354556
[6] Thyroid Storm, link: https://emedicine.medscape.com/article/925147-overview
[7] Malignant causes of fever of unknown origin, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4953117/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Din ce cauză mergi des la toaletă
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum