Impactul prematurității asupra sănătății la vârsta adultă: rezultate din studiul RHODE la 35 de ani

Studiul RHODE, început în anii 1980 și aflat acum la a zecea rundă de urmărire, este cel mai longeviv studiu american dedicat adulților născuți prematur. La 35 de ani de la naștere, această cohortă oferă o oportunitate unică de a înțelege impactul pe termen lung al prematurității asupra sănătății psihologice și fizice, într-un context socio-economic și medical reprezentativ pentru Statele Unite.
Deși s-a considerat mult timp că efectele prematurității se limitează la copilărie, datele actuale demonstrează contrariul: prematuritatea este o condiție cu efecte pe tot parcursul vieții. Studiile internaționale au arătat că adulții născuți prematur prezintă un risc crescut de boli cronice, inclusiv diabet zaharat, insuficiență cardiacă, afecțiuni renale, accidente vasculare cerebrale și tulburări de sănătate mintală. Cu o rată constantă de nașteri premature între 10–12% în SUA și peste 500 de milioane de cazuri la nivel global din 1980 până în prezent, devine esențială înțelegerea nevoilor acestei populații în creștere.

Despre studiul RHODE

Designul și participanții

Cohorta a inclus 215 nou-născuți (158 prematuri și 55 la termen), născuți între 1985 și 1989 într-o unitate de terapie intensivă neonatală de nivel III. La momentul actualizării, 213 persoane erau eligibile pentru evaluarea la vârsta de 35 de ani. Criteriile de includere au vizat nou-născuți cu greutate sub 1850 g și vârstă gestațională între 24 și 36 de săptămâni. Grupul de control a fost compus din sugari sănătoși, născuți la termen, cu distribuție echilibrată a sexului și a statutului socio-economic.

Evaluări și metode

Studiul a utilizat o abordare longitudinală, cu evaluări realizate atât în cadrul unui centru clinic, cât și la domiciliu. S-au colectat date biologice (probe de sânge, tensiune arterială, DEXA), evaluări psihologice (ASEBA), indicatori de risc medical (inclusiv scor Hobel și afecțiuni neonatale) și factori sociali (implicare maternă, SES familial). Traiectoriile de sănătate mintală și fizică au fost modelate statistic cu ajutorul curbelor latente și analizelor de cale.

Rezultate

Componența eșantionului

Analiza finală a inclus 213 participanți (107 femei, 17 persoane de culoare, 9 hispanici, 186 albi). Vârsta medie a fost de 35,0 ani. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între grupurile prematur și la termen în ceea ce privește distribuția pe sexe sau rasă, dar SES-ul copilăriei a fost mai scăzut în grupul născut la termen.

Sănătatea mintală

Riscul medical cumulativ din copilărie a fost asociat cu creșterea semnificativă a simptomelor internalizante (anxietate, depresie, retragere, somatizare) de la 17 la 35 de ani (β = 0.85, P = 0.01).
Simptomele externalizante (comportament agresiv sau antisocial) nu au fost influențate de risc, protecție socială sau SES.
Nici protecția socială, nici SES-ul copilăriei nu au moderat aceste traiectorii.

Sănătatea cardiovasculară și metabolică

Risc medical mai mare a fost asociat cu:
- tensiune arterială sistolică mai mare (β = 7.15, P = 0.004);
- colesterol HDL mai scăzut (β = −13.07, P = 0.003);
- niveluri crescute de trigliceride (β = 53.97, P = 0.03).
SES-ul mai mare a fost asociat cu valori mai mici ale interleukinei-6 (β = −0.04, P = 0.01), dar nu și cu alți markeri inflamatori.
Protecția socială și SES-ul copilăriei nu au influențat semnificativ alți parametri cardiometabolici.

Compoziția corporală și densitatea osoasă

Persoanele cu risc medical mai ridicat au avut:
- raport android/ginoid mai mare (β = 0.22, P = 0.006), sugerând o distribuție centrală a grăsimii;
- densitate osoasă mai mică (β = −1.14, P = 0.004).

Interpretare

Consecințe psihologice și cardiometabolice persistente

Rezultatele confirmă că persoanele născute prematur, mai ales cele cu istoric medical complicat în copilărie, prezintă o vulnerabilitate crescută pentru probleme de sănătate mintală (în special simptome internalizante), tensiune arterială crescută, dislipidemie, acumulare de grăsime abdominală și densitate osoasă scăzută în a treia decadă de viață.

Comparații internaționale

Aceste constatări sunt aliniate cu studii desfășurate în Norvegia, Finlanda și alte țări europene, care au raportat probleme similare de sănătate la adulți născuți prematur. Totuși, multe dintre aceste cohorte sunt mai omogene din punct de vedere rasial și beneficiază de acces echitabil la servicii de sănătate, ceea ce subliniază importanța unor date specifice din SUA.

Lacune și implicații clinice

Lipsa recunoașterii prematurității ca factor de risc persistent în rândul medicilor de familie contribuie la subdiagnosticare. Lipsesc ghiduri clare pentru screening-ul clinic al adulților născuți prematur. Această neglijare duce la pierderea oportunităților de intervenție timpurie.

Limitări

Centrul NICU din care au fost selectați participanții a oferit îngrijire de calitate superioară, ceea ce poate limita generalizarea rezultatelor. Participarea a fost afectată de pandemia COVID-19, cu o rată de retenție de 73% la vârsta de 35 de ani. Dimensiunea mică a grupului de control născut la termen a limitat puterea statistică pentru anumite analize.

Concluzii

Rezultatele acestui studiu longitudinal de 35 de ani evidențiază faptul că prematuritatea nu este o problemă exclusiv pediatrică, ci o condiție cu impact psihologic, cardiometabolic și osos semnificativ la vârsta adultă. Este esențială integrarea istoricului de prematuritate în evaluarea clinică a pacienților adulți, precum și dezvoltarea unor intervenții specifice, preventive și terapeutice, adaptate acestei populații în creștere.

Data actualizare: 05-08-2025 | creare: 05-08-2025 | Vizite: 153

Bibliografie

D’Agata, A. L., et al. (2025). Psychological and Physical Health of a Preterm Birth Cohort at Age 35 Years. JAMA Network Open. https://doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2025.22599

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Studiu pe termen lung atestă siguranța prescrierii metforminei în sarcină

Cercetarea prezentată la congresul anual ENDO 2024 al Societății Endocrine din Boston demonstrează că metformi...

Tensiunea arterială pe parcursul sarcinii a fost asociată cu o serie de efecte adverse pentru mamă și copil

Cercetătorii din Japonia au descoperit că atât tensiunea arterială necontrolată, cât și tensiunea arterială...

Expunerea prenatală la poluarea aerului, asociată cu un risc crescut de obezitate infantilă: meta-analiză europeană

Un studiu amplu publicat în Environment International de Phelps și colaboratorii, realizat în cadrul proiectului...

Inflamația în timpul sarcinii afectează dezvoltarea neurologică a fătului
Metoda de naștere afectează microbiomul intestinal al bebelușului
Europa. Testele prenatale au redus la jumătate numărul copiilor născuți cu sindrom Down
Fumatul în cursul sarcinii a fost asociat cu un risc crescut de schizofrenie la urmași

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Prematuritatea ar putea afecta procesul de mineralizare osoasă

Unul dintre cele mai importante procese care au loc în special în ultimul trimestru de sarcină este reprezentat�...

Un nou tratament pentru problemele de respirație cu care se confruntă bebelușii prematuri

Pe baza reflexelor înnăscute, cercetătorii din cadrul Universității California din Los Angeles au dezvoltat o ...

Importanța contactului fizic la prematuri

Nou-născuții încep să cunoască lumea prin simțul tactil, iar ultimele cercetări privind acest aspect su...

Sistemul optic pentru monitorizarea copiilor prematuri

Uter artificial creat pentru dezvoltarea mieilor născuți prematur

Sistem de inteligență artificială pentru a evalua maturarea cerebrală a bebelușilor prematuri

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum