Tulburare obsesiv-compulsiva - Partea a X-a

neatza fetelor, daca pot sa ma exprim asa:)vant la pupa si pe creasta muntelui toata lumea:)mi-am baut cafeaua am fumat mi-am luat stimulotonul, xanaxul incepe o noua zi de fun.partea nashpa e ca pe la 11 vine o prietena la mine sa mergem la bunicile mele si tre sa ies din casa si iar tre sa verific aragazul si in timp ce numar butoanele asa de vreo 20 de ori imi vin in cap ideile psihotice ca sa le deschid noroc cu xanaxul ca ma mai domoleste in ultima vreme si treaba nu e asa de chinuitoare:)matilda si anca am citit postarile voastre pe forum am fost si eu the same acum vedeti cu ce frumusetzi ma laud mai sus.imi amintesc prin anu 2 de faculta ca tare ma nelinisteam cand vedeam cutitele mi se facea paru'n cap maciuca rau.mi se lasa cu rau mi se facea o teama de muream.dar uite ca nu am facut rau nimanui nu trebuie s ate temi trebuie sa iei o medicatie adecvata.eu zic ca 1 fiola de fluanxol caree antipsihotic te-ar ajuta mult si niste anfranil sau ma rog un alt antidepresiv.te rog sa-ti intrebi medicul curant de fluanxol.in generere fluanxolul nu se da doar pt schizo ci si pt alte maladii.mie mi l-a prescris acu 3 ani un conferentiar universitar din cj si episoadele in timp s-au domolit si au incetat sa mai apara.am 2 psihoze majore dar nu a mai aparut nimic.inainte epsioadele veneau unul dupa altul.nu se termina bine unul ca dadeam peste altul si mai si.am incercat toata medicatia existenta la aceea vreme.medicii de aici din orash, ca ma stiu toti, au zis ca nu au ce sa-mi faca:)uite ca acum stau pe creasta ma mai tolanesc imediat prin pat si ma uit la bec si vad ca stau in fatza unui semineu cu un saint bernard blanos in bratze:)fetelor va pup o zi buna:)dar nu-mi ureaza nimeni bun venit?sophie ti-am scris pe forumul meu as dori sa-ti cer un e-mail sau si mai mishto o adresa de messenger.valule ia-ma:)))))))))))))))sa vedeti cum pic pe parcursul zilei in apa si ma inec:)dar deocamdata sunt ok:)

cat despre d-na dostor emo de care povesteam mai sus ca m-a tratat o vreme a iesit la pensie:)slava domnului:)

Bine ai venit Haggard! Ai ajuns bine aici, fetele te vor ajuta cu sfaturi bune.
Eu nu am TOC, eu am TAB, dar am si eu ganduri obsesive printre altele. Aseara de ex, mi-a cerut baietelul meu portocale si luand cutitul sa-i curat portocalele mi-am imaginat ca i-l bag in ochi si ii scot ochiul. M-am cutremurat, cred ca ar trebui sa ii povestesc doctoritei mele si de aceste ganduri. Ma mai tem si ca am sa raman fara serviciu, ca n-am sa imi pot creste copilul, ca mi se va intampla ceva grav mie sau alor mei. Astea sunt cateva dintre problemele mele, ca mai am si altele.

Haggard, bun venit la noi! Ti-am spus, eu nu sunt medic dar poate ca ar trebui sa vezi pe altcineva daca cei de pana acum nu te-au ajutat prea mult. Nu stiu sa existe toc+schito, adica din cate stiu eu nici nu exista, dar ma pot insela.
Ritualul asta de verificare face parte din TOC. Tu verifici aragazul, eu verific altele. Obsesiile mele au carater religios. Imi pun mai multe intrebari decat papa de la Roma si toti patriarhii la un loc :-)
Nu am inteles bine, esti gay? Nu spuneai ca aiveai un prieten? Nu inteleg... Nu am prejudecati fata de persoanele gay, dar chiar nu am inteles din formularea ta.
Nu folosesc messenger, iar adresa personala o dau numai in cazuri de extrema urgenta. Imi protejez astfel identitatea pentru ca fac o meserie in care toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Sunt ziarista.
Bafta!!!

Gagici, voi ce mai ziceti? Eu sunt incantata ca mi-am facut parul, a venit coafeza mea pe la 8 dimineata si m-a facut frumoasa frumoasa :-) Sufeream de aproape doi ani ca asta isi inchisese salonul. A trecut si ea printr-o criza de personalitate, intrebari si frecusuri, si-a cautat de munca intr-un alt domeniu... nu prea i-a convenit nici acolo si acum incearca sa impace si capra si varza.. a revenit printre altele la perie si foarfece, fericire mare pentru mine care in ultimul an jumate am suspinat ca parul nu-mi era frumos. Grija simpatica, normala de muiere. Acum imi flutur pleata pe la birou incantata.
Gargaunul da tarcoale, musca realmente din cand in cand. aseara m-a muscat ca un porc, nu reuseam sa adorm, dar am adormit, m-am odihnit si am visat ca plecam la Paris si aveam unghiile nefacute. Vis mai normal, de muiere cumpatata :-)

Aseara am fost la yoga si am facut alte exercitii. Imi place mult ideea de a-ti cunoaste limitele, de a le respecta, de a invata sa-ti oferi ragaz.

In rest, ma regasesc din ce in ce mai muot in eroina din Mananca, Roaga-te, Iubeste, cartea de care va vorbeam, fapt care imi da ceva vant la pupa si ma face sa cred ca lucrurile se vor schimba si in mai mult bine pana la urma.

Barbatul incearca sa fie simpatic si dragut... Ii reuseste in cea mai mare parte a timpului. Incerc sa-l invat sa judece oamenii cu inima, nu dupa aparente, dupa cata clasa/rafinament au din punctul de vedere al etichetei. Familia lui traieste cu eticheta pe ochi si cu disctionarul in mana, asa ca am mult de munca. In plus, e mult mai important daca stii regulile de servire a mesei in societate decat daca iti place sincer mancarea. Greu. Asa e cu francezii asta:-)

Cata, ce-a facut la cresa, ce face puiul?

draga sophie ce coincidenta si eu am absolvit faculatetea de jurnalism si am lucrat o vreme ca ziarista:)acu vreau sa intru in invatamant:)
si da sunt gay
mai aveam cate un prieten in faculatate sa nu intre lumea la banuieli.
dar de vreo 4 ani nu ma mai mint singura si nu mai disimulez nik, ma doare-n cot de societatea romaneasca
ma pun la somn.sophie bien ca te-ai coafat eu nu prea mai am par mi-a cazut de la medicamente:(
salutari vb later

sa-ti povestesc despre scara lui randall si clasificarea evenimentelor?sau despre surse on the record si off the record.despre reportaj articolul feature etc?nu zic la misto ca si eu sunt ziarista de profesie te rog sa ma crezi
o zi buna:)

Buna Haggard, unde ai facut facultatea? Cand ai terminat? Nu pun la indoiala spusele tale, stai linistita.
E mai simpatic in invatamant, crezi? Eu n-as avea rabdare.
Nu stiu cum e sa fii gay, dar am prieteni barbati gay si am lucrat cu un tip extrem de interesant, un om de cultura francez foarte cunoscut, care e gay. M-am amuzat teribil. Ma gandesc ca singuratatea si atitudinea de refuz a societatii care s-a schimbat mult de la Grecia Antica, nu te ajuta prea mult sa razbati peste starile astea nasoale... da gasesti tu o solutie. Doctorii care te trateaza stiu asta? Poate, habar n-am, trebuie sa incropesti o terapie in care sa iei in calcul toate aspectele personalitatii tale... e o idee. Bafta!

Salut fetelor, bun venit celor noi

Va doresc din suflet sanatate si sa duceti o viata linistita. Caci acest lucru este foarte important la noi. Liniste sufletesca.

Fetelor care au intrat pe forum si care sufera cumplit din cauza altor boli le incurajejz si le spun din suflet sa nu se lase. Sa incerce si tratamentul naturist daca cred ele de cuvinta si sa fie puternice, o gandire pozitiva face totul iar in TOC ( cel putin la mine) e foarte greu sa am aceasta gandire pozitiva.
Haggard nu stiu ce sa zic, eu nu-mi dau seama daca la tine e TOC. Incearca sa mai mergi la un specialist, nu stiu ce sa-ti zic sa puna un diagnostic concret. Zic si eu. Am avut multe obsesii dar ganduri de suicid nu am avut niciodata. Mi se pare mai grav ca la mine. Nu vreau sa te sperii fi optimista. Nici eu nu ma simt implinita nici din punct de vedere al carierei, nici financiar. Imi doresc mult cu copil si imi este teama de reactiile mele. Am o teama ca nu va iesi normal din cauza medicamentelor pe care le iau. dar nu ma gandesc la asta tot timpul.
Toate incercam sa iesim la impas intr-un fel sau altul. Medic, terapii, yoga, discutii orice. Toate ne dorim acelasi lucru liniste sufleteasca.
Daca esti gay, nu-i nik, asta este eu sunt convinsa ca exista suflet pereche pentru fiecare.

Eu sunt super bine, am niste draci dar asta pentru ca stau cu socrii si asta este inevitabil.
La mine tratamentul deocamdata merge super ok, nu ganduri care sa ma inebuneasca, mici stari de neliniste, dar pot spune ca sunt bine. M-ar bate Dumnezeu daca as zice ca sunt rau.
Pna imi voi gasiu de lucru caci cu criza asta nu cred ca am noroc prea curand m-am gandit sa ma inscriu intr-o organizatie bineinteles sa fac un curs ceva. E bine sa ai activitate.
Sambata ma duc la doctora mea sa mai discut si cu ea sa vedem ce mai e de facut. Sper sa nu-mi intrerupa tratamentul. Imi este foarte frica, sa o intreb ce este de facut

Pastila in fiecare seara nu stiu daca e cea mai buna solutie dar daca inca nu este o alta solutie ???
E vom vedea, nu e dracul asa negru.
Si una peste alta maine este ziua mea si chiar trebuie sa fiu ok si sa ma bucur de viata. Trebuie sa ma fac si eu frumoasa. Suntem tinere.

SPER SA FIE TOTUL BINE.
VA PUP
AVETI GRIJA DE VOI.

Hello Seroxat,

Bravo ca ti-e bine. Vezi tu cu doctorita cum faci cu tratamentul. Bafta la gasit activitate simpatica!
Si LA MULTI ANI!

Cata, fata, pe unde umbli, ha? Te sunai, sa barfim un pic, da pace :-)

Prozac, mamica, si tu?

buna seroxat, buna robymat:)acum s-a lasat intunericul la propriu:)afara ploua e nashpa rau eu stau in camera mea portocalie si va scriu.multumesc pt incurajari fetelor:)dimineatza eram f high pe la 12 m-am molesit mi s-a facut somn pe la 15 m-a luat depresia si am plans iar gandurile de suicid imi dadeau tarcoale:(cred ca ar trebui sa renuntz la xanax.cat despre medicii care ma trateaza va pot spuna ca doctorita de care relatam pensionata, cealalta asemenea.a venit un val new age de medici in orash:)mai bine spus orashel:)de 1 an merg la o d-na dr in policlinica sa-mi scrie medicatia dar nu a reusit sa-mi castige increderea..luna trecuta am fost in policlinica dupa tablete si am dat de alta doctorita, e nice ea m-a tratat o vreme si in faculta dar e still young.ca vreau ca nu vreau trebuie sa merg sa-mi scot medicatia pt ca mi se termina tabletele.ii voi spune ca stau bine cu obsesiile nu ma prea chinuie in modul infiorator insa am oscilatii ba's happy si peste o juma de ora imi vine sa-mi tai venele.trebuie sa caut cartea de vizita a d-lui dr.prof din cj sa-i scriu un e-mail.vine primavara si primavara indeobste ma apuca episoadele atunci apar noutazile:)totdeauna am urat luna aprilie, ma apuca psihoza si astenia.
robymat ai o treaba urata dar stai linistita ca nu se intampla nik iti garantez nu le mai baga in seama pur si simplu.si eu azi nu am verificat butoanele argazului cand am iesit din casa.m-am gandit ca sunt suficient de puternica sa ma adun si sa le dau in bot la obsesii si ritualuri compulsive(xanaxul ma face sa ma simt strong).pt mine conteaza f mult ca v-am cunoscutsi ca ma sustineti.robymat da-i pace imaginatiei tale dar totodata stai si de veghe daca pot zice asa si neaparat sa-i spui doctoritei tale ce ai trait.si ai grija de tine te pup stiu ca a fost monstruos de oribil dar pana la urma are sa fie bine vei vedea.
seroxat eu nu sunt medic dar copii e riscant sa faci ma rog eu asa cred tu decizi pt viata ta tu stii ce ai avut si cate medicamente ai luat, oricum ar fi iti urez succes si te sprijin asa cum pot daca vei avea nevoie vreodata.te pup
have a nice evening girls:)

Buna fetele,
Acum m-am asezat si eu de azi dimineata la 5 jumate cand m-am urnit din pat. Nu trebuie sa va mai zic ca dupa serviciu, inspectat cresa pentru copil, gatit, calcat, spalat copil si de restul frecusuri si ganduri nu mai pot nici sa lesin. Si mai sunt si pe stop. de unde rezulta ca nu sunt chiar super bine. Adevarul este ca am cam obosit si starile astea de oboseala imi accentueaza toata... criza asta existentiala (asa cum insista terapeuta mea ca se cheama ce am eu :) ).
Sophie mama, ai tu o bafta extraordinara, suni numa cand e sefu langa mine. :) Iar io sunt o mare vaca, sa ma ierti, ca am uitat sa te sun inapoi. Eram cu creierii prastie ma gandeam la cresa, care nu e mare scofala desi cer 12 milioane pe luna. Deci deocamdata tot acasa suntem si vom fi cel putin o luna ca nu mai vreau boala iar.

Imi cer scuze noilor veniti ca nu am reusit sa parcurg 100% ceea ce au scris, dar le doresc bun venit si sper sa ne ajutam toti in continuare.

Sophie, Prozac nu e de gasit zilele astea, are niste pb de sanatate si e in spital. Am vorbit azi cu sotul ei (cred) la telefon, m-a asigurat ca e bine si ca ii zice ca ne gandim la ea. Cum am vesti va scriu.

Sorry ca nu sunt mai elocventa in seara asta... cand o sa am creierii mai ca lumea o sa mai scriu.
O seara buna tuturor.

Buna,
Eu mai am doar 3 zile de sesiune si nu mai pooot de nerabdare sa se termine. Oricum, dupa sesiune incep sa lucrez la greu, asa ca...Dar saptamana urmatoare mi-am propus sa iau verighete si sa caut rochie, deci activitati foarte placute. Sper sa ma pot bucura cu adevarat de ele.
Va pup. Sanatate pentru Prozac!!

neatza la toata lumea

Hello gagici!

Haggard, tu ai facut vreun soi de terapie pentru toate problemele astea? Ca inghititul de medicamente nu e unica solutie, iar terapia chiar ajuta si iti da putere sa intelegi cam ce ti se intampla. Eu fac Terapie Cognitiv Comportamentala, adica cea care e dovedita a functiona cel mai bine in TOC.
Nu in ultimul rand, incearca sa mergi la un alt medic... intereseaza-te de un medic bun chiar daca e intr-un alt oras. Mie imi repugna medicii care se uita la tine, te scaneza si te umplu cu un sac de medicamente, apoi te trimit acasa ca mai vezi tu.
Slava Domnului, am dat acum peste o doctorita care e misto si are o abordare tare frumoasa si optimista a lucrurilor. Si eu am vazut o multime de medici, care mai de care mai pe langa... o tipa cu care am facut terapie la un moment dat, a scos o carte. S-a inspirat si din ceea ce ii spuneam eu, i-am dat acordul, desigur, dar n-am stiut ca o sa numeasca cartea Cazuri Neobisnuite in Psihoterapie. Titlul m-a dat peste cap, m-a facut sa ma simt o ciudata pe care n-o intelege nimeni... asta ca sa descopar singura ca toc-ul de care ma plang este clasic :-)
Haggard, inca o chestie: noi avem o regula, nu ne povestim lucruri care ar putea sa ne influenteze negativ, ne protejam. De exemplu, si eu vreau sa fac un copil si te asigur ca am luat saci de medicamente de toate felurile. Daca imi spune cineva ca mai bine ma las pagubasa, ca mi-o fi corpul intoxicat, ma apuca pandaliile.

Asa ca, Seroxat, chestia asta cu medicamentele cred ca e o prostie. In sarcina chiar se dau tot felul de chestii si nu e nimic in neregula cu asta. Sunt femei care fac tratamente diverse, iar mie chiar mi s-a spus ca la nevoie, cand o fi sa raman, mai pot lua cate un anxiolitic.

Cata, sper ca te-ai mai odihnit. Cand m-ai sunat incepusem sa-ti scriu deja, asa ca voi termina!

La mine vad ca sunt in continuare pe plus, cu tot cu chinuri, ganduri, obsesii, si cu dar daca... Aseara am fost cu nepotica mea la cumparaturi la magazinul unei prietene, Okaidi. E un magazin de copii in Carrefour Orhideea, Lujerului si Cora Pantelimon. Are reduceri 50% si niste preturi ok. Am imbracat-o din cap pana in picioare pe aia mica de opt ani, cu toale la moda... am incercat jumate de magazin si ne-am distrat super! Dupa care ma apuca o stare de angoasa (a fost un stimul pe care nu-l mentionez ca sa nu dau idei), dar mi-a trecut. Am facut baie la lumina lumanarilor, am citit cateva capitole din cartea de care ti-am spus si am adormit. Barbatul meu pe care-l voi numi Peter Pan de acum incolo, a venit acasa tarziu, dar nu l-am mai certat, am facut glume pe seama lui si, minune, a fost simpatic.
Fata, cartea de care iti spuneam e misto tare, tipa asta a avut o depresie nasoala, dar si-a revenit frumos, facand lucruri care ii plac. Si pe mine ma obsedeaza treaba ca nu ma inteleg cu barbatul si am un milion de ganduri pe tema asta, dar ceva din mine imi spune ca voi fi bine. Il iubesc si voi gasi o modalitate de a ramane impreuna. Ce face el bine? Mmmmmm. Nu mai continui. Pupic dulce.

Prozac, stiu ca esti in spital, dar vei citi tu la un moment dat mesajele. Te iubim si-ti dorim sa te insanatosesti! Pupic mare mare mare!

Buna fetelor, eu sunt peste cap de munca dar am zis sa va spun cateva cuvinte.

Haggard, vezi ce scrie Sophie ca zice bine. Cel mai bine este sa mergi sa cauti pe net asociatia de terapeuti in terapie cognitiv comportamentala si sa vezi daca gasesti la tine in oras sau aproape si sa mergi sa incerci. Medicamentele ajuta dar nu reprezinta o solutie in sine.

As vrea sa spun si eu ceva in legatura cu avutul de copii. Si rog fetele care au sa ma completeze sau sa ma contrazica. Eu cred ca o asemenea pb trebuie tratata cu cea mai mare seriozitate. Ideea conform careia un copil iti rezolva diverse probleme in viata (cum gresit am crezut si eu la un moment dat) este cat se poate de falsa. Un copil accentueaza problemele pe care le ai. Eu am facut tratamente de fertilitate 7 ani, eram disperata complet sa am copil si cand l-am avut am realizat ca n-am stiut ce imi doresc. Il iubesc ca pe ochii din cap pe baietelul meu care acum are 2 ani, nici nu mai stiu cum am trait viata dinainte fara el, fara indoiala reusitele pe care le are copilul meu, de orice natura nu se compara ca multumire a mea proprie cu nimic din ce am facut eu in viata (si comparam aici a manca singurel cu a intra la facultate sau a pune mana pe un job super). DAR. Suferind de ceea ce suferim noi trebuie sa fiti constiente de pretul platit pentru aceste satisfactii si responsabilitatea cu care vine un copil. Ani buni de zile acel copil este dependent de tine, tu, adultul din viata lui esti stalpul lui de rezistenta, trebuie sa fi puternic pentru ca nu te vei mai dezechilibra doar pe tine. Nu spun sa nu facet copii, Doamne fereste, ar insemna sa fiu ipocrita. Doar sa va ganditi bine si sa incercati sa fiti cat mai bine si mai echilibrate inainte sa ii faceti. Ganditi-va la situatia materiala, la persoana de langa voi si relatia voastra, ganditi-va la casa pe care o aveti si posibilitatile pe care le aveti sa stati cu copilul voi sau altcineva. Credeti-ma copilul rascoleste tot. Este cea mai mare minune a lumii dar intoarce pe dos viata omului. Daca relatia voastra are o buba, copilul nu o va astupa, o va mari. Daca sunteti obositi acum, copilul va indoaie de oboseala. Daca acum credeti ca aveti responsabililtati, imaginati-va ca veti trai cu una pe care o veti iubi mai mult decat viata si care va fi cu voi vreo 20 de ani. Ganditi-va bine. Nu medicatia e cea mai mare pb. Ci ce inseamna copilul in sine. Curaj!

Cata dreptate ai! M-ai rascolit. Chiar daca am nascut pe la treizeci si ceva de ani, acum cand ma gandesc mi se pare ca nu am gandit deloc inainte. Mi-am imaginat ca este usor sa ai un copil, sa-l cresti de fapt.. Imi este foarte drag copilul pe care il am, il iubesc mai mult decat lumina ochilor, insa pentru mine a devenit o obsesie faptul ca il am, ma gandesc cu groaza ca nu voi fi in stare sa-l cresc. Si ar fi multe de spus, dar am mintea tulbure, nu pot gandi.

deci buna fetelor si la revedere forever
sophie te crezi cam desteapta

Haggard, ??????

Cata, fata, nu stiu de ce, dar pe mine nu ma ingrijoreaza ideea ca mi-o fi mai rau. Poate sunt inconstienta. Oricum, refuz sa cedez obsesiei ca daca eu am toc, copilul meu va fi nefericit. Si deocamdata nici nu-l am, asa ca ma agit aiurea. Nici nu cred ca un copil imi va rezolva problemele existentiale, dar imi doresc unul. M-am bucurat asa mult cu nepotica mea la shopping incat imi imaginam cu ar fi ca tota lumea sa creada ca e fetita mea si uite ce mamica simpatica sunt eu.
Habar n-am... dar daca mi ti-l iau pe daca in brate si ma condamn pentru nefericirea ipoteticului meu copil, ca daca mi s-o intampla si daca mi-o fi rau... nu ies la liman.
Eu cred ca tu esti o mama super si nu cred ca sula are de-a face cu prefectura. Eu am TOC si n-am copii, tu ai TOC si ai copil si cred ca tu esti mai castigata :-) Ca TOC-ul trece pana la urma. Vorbesc in necunostinta de cauza a unei mame cu TOC, dar in cunosinta de cauza a unei femei care se chinuie pe ea insesi ca pe nu stiu ce, ca altii au copii si ea nu are, ca TOC-ul i-a furat si aceasta perspectiva/bucurie/problema.

Capul sus, Cata. Esti un om minunat, o stii si tu, o stiu si eu... O stiu, cred, toti cei care te cunosc.
In plus, fata, tu scrii chiar foarte misto. Mi-a placut mult felul in care curg informatiile pe blog-ul tau. Iar asta ti-o spune cineva care se pricepe la scris, cu o anume cunostinta de cauza :-) Na, daca tot zice Haggard ca ma cred cam desteapta, de ce sa nu confirm parerile ei?

Roby, scumpa mea, nu stiu ce sa-ti spun... Decat curaj! Nu stiu... poate voi decide sa nu fac niciodata copii, habar n-am, dar va vad pe voi si stiu ca va iubiti copiii, sa faceti orice pentru ei, si chiar imi dati sperante.

sophie m-am intors dar tot am draci pe tine ca te-ai legat de mine.sunt destul dedepressed.eu acum citesc cehov salonul nr 6.e un roman a carui actiune se desfasoara in mare parte intr-un spital de nebuni.e foarte palpitant stiu dar eu numai cartzi deprimante pot sa gust.ce sa fac sunt o emo de 27 de ani:)a inca ceva ascult rock death hard rock si metal:)asta inca nu o stiai:)cat despre copii sophie daca iti doresti fa unul eu mi-am scris mai sus doar parerea.am o prietena buna are 28 de ani arata super bine e maritata are o fetita de 3 jumate si un baiat de 1 an jumate are bani garla.fetita e f cute si normala.baiatuls-a nascut din pacate fara vezica urinara si fara penis l-au dus in germania operatia a costat 30.000 euro l-au operat.baietelul face pipi si caca pe acelasi orificiu.tipa e distrusa.a avut si ea un episod depresiv acu 10 ani.dar nu a luat medicatie decat atunci cateva luni.ce s-a intamplat cu bebelusul ei e 1 caz la 50.000 si ea se intreaba dc tocmai ea.si eu am mintea tulbure ca robymat si nu mai vreau sa ma mai gandesc la nik.azi am fost la psihiatru maine merg din nou.imi schimba medicatia si etc
salutari
i'm not in the mood at all:(

Haggard, ce ne-ai povesti despre tipa cu baietelul ala pe mine una m-a deprimat total. Asta nu are de a face cu tulburarile psihice.

Sophie, draga, esti tanara (desi nu stiu cati ani ai), desteapta si puternica. Cu siguranta vei avea si tu puiul tau de om pentru ca nu vei fi mereu bolnava de TOC.

Cata, ce-ti mai face puiul? Dar Prozac cum se mai simte?

Roby, linistetste-te! Eu, una, nu cred ca medicatia luata probabil de prietena lui Haddad acum 10 ani are ceva de-a face cu problema baietelului. Desigur, cu totii de gandim "de ce tocmai eu?" cand ti se intampla o chestie naspa, dar, daca privesti in jur vezi ca multa lume are fix problemele tale sau alte probleme... Incearca sa let it go... Roby, te intreb ca un lait motiv si pe tine, tu faci terapie? Eu am invatat niste lucruri foarte misto la terapie si folositoare pentru iesirea din gandurile negre.
Eu am 31 de ani impliniti in decembrie. Oi face eu copii la un moment dat, daca o fi... Multumesc pentru cuvintele tale frumoase.


Haggard, chiar n-ai de ce sa te superi. Noi ne stim pe forumul acesta de mult timp si ne-am dat seama ca trebuie sa "cenzuram" anumite lucruri pe care le scriem pentru ca unele risca sa trezeasca sentimente si emotii naspa. Daca vei citi anumite posturi, vei vedea mai clar la ce ma refer. De exemplu, a intrat un tip la noi care s-a apucat sa scrie ca numai un tratament cunoscut de el functioneaza, ca psihologii sau psihiatrii pe care ii vedem sunt niste idioti care fac experiente pe noi si asa mai departe. Majoritatea dintre noi, trecand prin pase foarte naspa, cu obsesii care te chinuie zile intregi, cand vad asemenea posturi, se sperie si mai tare. Asa ca ne-am decis sa ne povestim experientele si obsesiile cu perdaf, si sa postam idei si experiente pozitive.
Asta nu inseamana ca ma dau desteapta, ci ca pur si simplu incerc sa fac asa incat sa-mi fie si mie bine, iar posturile mele sa agraveze starile altora. Imi pare rau ca tu te-ai suparat, nu m-am legat de tine ieri, ti-am spus doar cum facem noi. Cand ti-am spus ca poate ar trebui sa vezi un alt medic, m-am gandit pur si simplu ca poate dai peste cineva care te ajuta mai mult si nu face doar sa-ti dea pastile. Tu stii mai bine daca esti multumita sau nu de medicul tau.

Cata, ce faci femeie? Nu mai zici nimicuta?
Eu sunt bine, vad ca urc in continuare usurel. Am chef sa ma bibilesc cu toalele, sa ma machiez si am pofta de mancare, ceea ce pentru mine este UAUUUUU! Ca pana acum ma bibileam, dar parca nu cu atata chef si placere, iar mancarea intra asa ca sa am ce digera. Am ajuns in cartea aceea la cautarile tipei prin India, la cautarile spirituale... fapt ce a rascolit destul de tare neste treburi, dar incerc sa imi impun sa raman linistita si sa nu ma isterizez pentru o idee sau alta care oricum, inainte sa am toc ma lasau totalmente rece. In plus, scriitura e frumoasa.

Scriu mai ibcolo ca am muuuuuult de treaba, pup si vant la pupa!

Sorry, vad ca am scris ca vreau ca posturile mele sa agraveze starile altora... inainte de agraveze e bineinteles un NU, care a scapat la scris :-)

Buna fetele,
Am intarziat la munca. Am fost iar sa caut gradi particulara pentru copil. De aia m-ati dat lipsa la apel.

Draga Haggard, mai mult ca sigur ca imi vei da si mie un bobarnac in nas dar sincer... asta e. Parerea mea este ca chiar te-ai legat aiurea de Sophie, care din dorinta de a fi de ajutor te-a invitat in subiectul nostru in ideea ca poate te va ajuta si pe tine cum ne ajuta pe noi. Eu recunosc ca iti scanez mesajele pentru ca nu ma pot incarca cu tot ce scrii tu - am inceput sa citesc si am renuntat, sincer. In ani de zile de chin am invatat ca trebuie sa imi protejez creierul altfel il voi face cel mai mare dusman al meu.
Ai inteles gresit demersul nostru. Subiectul deschis aici nu este un cos de gunoi in care ne aruncam toate obsesiile, gandurile, depresiile, povestile cumplite etc, fara a ne gandi la cine il citeste. Mai mult decat oriunde aici ne gandim la cine citeste pentru ca sunt oameni sensibili. E ok pt tine asa, bine, daca nu e ok, personal te-as ruga sa mergi inapoi la subiectul de unde ai venit. Nu este nimeni obligat sa ne scrie aici sau sa ne suporte. Noi incercam aici sa imprimam o anumita atmosfera si lipsa de grija pentru ceea ce scriem o strica intotdeauna. Scriu asta in numele lui Prozac care a deschis subiectul si care sunt sigura ca mi-ar da dreptate.
Avand in vedere natura obsesiva a tulburarilor noastre, sunt cateva reguli scrise si nescrise pe care incercam sa le urmam. Nu ne impartasim obsesii pentru ca exista posibilitatea de psiho-molipseala, nu scriem despre solutii "unice" pe care le-am gasit noi infirmandu-le pe celelalte, nu ne jignim, nu ne acuzam. Ne criticam constructiv cel mult.
Asa ca, cred si eu ca e mai bine sa ne spunem la revedere. Multa sanatate si noroc.

Prozac este ok, a suferit o interventie chirurgicala, acum e bine, ne gandim cu toate la ea, sunt sigura.

Roby, ma bucur ca ai gasit ok ce am scris. Uneori simt ca numai eu cred asa despre copii. Uite, eu merg si pe un forum de copii, la babycafe si vad acolo super mamici si ma complexez teribil. Draga mea, cred ca din mare iubire pentru puii nostri suntem asa obsedate sa nu facem greseli. Uite, acum de ex eu am gasit o super gradi, imi place la nebunie si mi-e teama sa il duc acolo pe baietelul meu pentru ca ma gandesc, Doamne, daca nu mai pot lucra sau eu mai stiu ce, daca pic complet intr-o zi si nu imi mai pot permite sa platesc si copilul meu va avea de suferit. Offff. Hai sa mai discutam despre asta aici, vrei? Eu cred ca ar ajuta pe mai multi care poate nu au curajul de a se deschide pe tema asta. Care sunt obsesiile tale legate de copilul tau?


Sophie, nici nu pot sa iti zic cat ma bucur ca ai vant la pupa. Ma incurajezi. Io sunt iar racita, nu stiu cum am reusit si ma cam trage in jos. Am de munca cu toptanul si asta e si bine si rau. O sa iau neaparat cartea aceea, suna fff interesant.

Sophie, ce ma bucur ca citesti la mine pe blog. N-am mai apucat de mult sa scriu, voi mai scrie de indata ce termin cartea cu The Mindful Way Through Depression, ca sa impartasesc si din aceasta.

Simoten, Cris, Seroxat! Ce mai faceti?

Salut fetele,

Nici eu nu cred ca baietelul acelui fete a s-a nascut asa datorita medicamentelor. Si medicamentele astea daca nu le mai luam o perioada de timp eu cred ca singele se curata.

Va doresc o zi buna

Obsesiile mele in legatura cu copilul meu sunt ca nu voi fi in stare sa-i asigur strictul necesar, ca voi pica (vorba ta ) intr-o zi si copilul meu va ramane singur. La mine situatia este mai complicata, sunt si divortata, la serviciu merge cam rau, ma gandesc mereu ca voi ramane fara serviciu si atunci va fi vai de noi... Mai am si probleme psihice (colac peste pupaza) si ma tem si de vreo (re)cadere.

Nu te mai gandi ca nu ii vei mai putea sa ii platesti copilului gradinita particulara, important este ca iti permiti acum si in viitorul apropiat. Pana atunci puiul va mai creste si mai capata imunitate.
Si tu esti o super mamica, nu ai de ce sa iti faci complexe.

buna,
sunt in ultima zi de sesiune si simt ca am ajuns la capatul puterilor. Parca nici vacanta care urmeaza nu ma incanta cu nimic, sper ca starea asta sa dispara dupa ce termin cu stresul asta.
In ceea ce priveste conflictele de pe aici, eu prefer sa nu ma bag, parerea mea este ca atunci cand cineva nou incepe cu insulte sau sa vorbeasca de rau o persoana, trebuie sa nu-l mai bagam in seama, insemna ca nu a inteles scopul nostru aici. Asa ca eu i-as ignora postarile si as continua discutia cu cine merita.

Hello!

Gagici, va citesc si cred asa ca un pictulet in toate grijile astea absolut intemeiate despre casa si copil si viitor, intra nenorocitul asta de "daca". Stiti amandoua care e problema lui; In ce ma priveste cand se da la mine, imi intoarce matele pe dos instantaneu, imi intuneca mintea si-mi taie orice plan de viitor. Invat cand mai smerita, cand mai revoltata cum sa-l tratez pe daca. Merge cu "si ce daca", dar numai in cazul anumitor obsesii... Altfel, mai am o unealta, imi spun: hai sa vedem daca chiar asa o sa fie ce-ti imaginezi tu. Si, evident, nu e chiar asa...

Roby, eu am trait cu o mama care s-a considerat mereu slaba, dar a educat frumos trei copii. cu toate problemele ei de sanatate. Mama e o anxioasa din natura care a considerat ca ea "trebuie sa aia, ailalta, etc" si sa vada si ce mai spune gura lumii. Mereu a trait cu impresia ca ea nu e destul de buna. Mama avea adesea atacuri de panica si crize de angoasa pe care medicii i le tratau empiric pentru ca nici macar nu erau constienti ca mama avea caderile pe fond emotional. Cand am crescut, mi-am dat seama de cat de greu i-a fost si o iubesc ca ne-a facut, ca ne-a educat, ca ne-a inspirat dragostea pentru frumos. Daca ar fi fost la vremea respectiva medicii de azi, mama ar fi fost mult mai linistita si s-ar fi prins de pe atunci ca pentru noi, ea era o icoana. Mama nu are TOC, asa ca nu vreau nici o secunda sa las impresia ca as mosteni-o cu treaba asta, e doar foarte sensibila si panicoasa. Fratele si sora mea nu au nici ei TOC, asa ca sula nu are de-a face cu prefectura :-)

Va pup frumos si ma gandesc ca sunteti pentru copii vostri ca si mama pentru mine, un minunat exemplu! (Daca nu mi-a placut ceva la ea, a fost ca prea a bagat in seama ce spunea tata sau gura lumii)

buna dimineatza dragi fete
sunt eu haggard.mi-am schimbat nikul
cer si eu dreptul la replica sophie
va rog mult sa ma iertati
am fost o proasta si am manifestat ganduri de ostilitate
nu am intentionat sa supar pe nimeni
boala e de vina
ieri am fost la psihiatru, m-a intrebat cand mi-am facut ultima oara injectia
trebuia sa o fac luni
azi merg sa ma injectez
ieri am plans mult
azi sunt ok
nu vreau sa spun nimik din care sa va supere sau sa va dea idei
totul depinde de unghiul de abordare nu e asa sophie?al meu a fost complet gresit
sunt un om bolanv ajutati-ma si iertati-ma va rog mult
inaca o data mii de scuze sophie
repet nu am vrut sa supar pe nimeni
as fi foarte fericita sa mai pot vb cu voi in continuare
o zi buna

Lasa, Haggard, nu fi suparata. Te vei face si tu bine, asa, incetul cu incetul. Si eu m-am simtit foarte rau la inceput, acum mi-am revenit destul de mult.