Tulburare obsesiv-compulsiva - Partea a X-a
Nu ma dati la disparuti, sunt fff bolnava, cred ca e gripa, zac in pat de aseara cu febra frisoane, dureri de tot corpul, colac peste pupaza mai sunt si la ciclu. Sper sa ma ajute Dumnezeu sa nu ma apuce depresii sau alte alea ca ar fi bomboana de pe stiti voi ce. Asa ca sa stiti de ce nu scriu...
Haggard, atata timp cat ne respectam reciproc si ne gandim la ce scriem oricine este binevenit. Daca putem ajuta prin discutiile noastre, cu mare placere. Nu te mai amari, poate nici noi nu te-am inteles chiar bine. Hai sa o luam de la capat. Auzi, mi s-a impleticit limba cu nick-ul asta al tau :)) Altul mai lung nu gaseai? ;)
Haggard, atata timp cat ne respectam reciproc si ne gandim la ce scriem oricine este binevenit. Daca putem ajuta prin discutiile noastre, cu mare placere. Nu te mai amari, poate nici noi nu te-am inteles chiar bine. Hai sa o luam de la capat. Auzi, mi s-a impleticit limba cu nick-ul asta al tau :)) Altul mai lung nu gaseai? ;)
Sanatate multa, Cata! Bine ca poti sa stai acasa.
Baietelul macar este bine? L-ai dus la gradinita de care ne povesteai?
Baietelul macar este bine? L-ai dus la gradinita de care ne povesteai?
Hello gagici!
Haggard chiar asa, ce nume lung iti gasisi :-) Stai linistita, poti vorbi cu noi in continuare. Ca si tine, si noi suntem suferinde si am invatat una de la alta sa ne mai si protejam uneori.
Uite, eu sunt nitel agitata azi, desi inregistrasem o saptamana super buna... venira si peste mine niste ganduri care-l au la origine pe "dar daca" ce scormoneste la randul lui niste temeri de-ale mele. Daca v-as povesti cam de ce m-a apucat, sigur ar fi fete de pe forum care si-ar pune un milion de intrebari. Asa ca tin pentru mine continutul gandurilor. Asta e tot... nu e o reteta.
Bafta cu tratamentul! Sugestia mea era sa cauti totusi o solutie de terapie, pe langa medicamente;
Cata, insanatosire grabnica. Dupa cum vezi, ma pleostii un pic, dar ma stropesc eu cu apa si inverzesc la loc :-) Sunt bucuroasa ca mi-am rezolvat niste probleme cu masina si incerc ca nu ma las coplesita de nesimtitul de "dar daca".
Roby, mult vant la pupa si tie!
Prozac, pupici desi nu esti aici! Ne gandim cu drag la tine!
Haggard chiar asa, ce nume lung iti gasisi :-) Stai linistita, poti vorbi cu noi in continuare. Ca si tine, si noi suntem suferinde si am invatat una de la alta sa ne mai si protejam uneori.
Uite, eu sunt nitel agitata azi, desi inregistrasem o saptamana super buna... venira si peste mine niste ganduri care-l au la origine pe "dar daca" ce scormoneste la randul lui niste temeri de-ale mele. Daca v-as povesti cam de ce m-a apucat, sigur ar fi fete de pe forum care si-ar pune un milion de intrebari. Asa ca tin pentru mine continutul gandurilor. Asta e tot... nu e o reteta.
Bafta cu tratamentul! Sugestia mea era sa cauti totusi o solutie de terapie, pe langa medicamente;
Cata, insanatosire grabnica. Dupa cum vezi, ma pleostii un pic, dar ma stropesc eu cu apa si inverzesc la loc :-) Sunt bucuroasa ca mi-am rezolvat niste probleme cu masina si incerc ca nu ma las coplesita de nesimtitul de "dar daca".
Roby, mult vant la pupa si tie!
Prozac, pupici desi nu esti aici! Ne gandim cu drag la tine!
Buna fetele,
Gata si eu cu sesiunea. M-a adus intr-o stare cam nasola, cred ca o sa dureze un pic pana ma ridic din nou pe val. De fapt, cred ca mai mult o depresie m-a apucat asa, pe final.
Cata, multa sanatate.
Gata si eu cu sesiunea. M-a adus intr-o stare cam nasola, cred ca o sa dureze un pic pana ma ridic din nou pe val. De fapt, cred ca mai mult o depresie m-a apucat asa, pe final.
Cata, multa sanatate.
buna fetelor
e 17 dupa masa
tocmai am facut ochi.am avut un somnic confortabil si odihnitor.am dormit vreo 3 ore.azi am fost in orash, m-am injectat si mi-am luat tabletele de abia am ajuns acasa:-)eram asa de dizzy:-)am luat somn instant.inainte de asta m-am uitat in oglinda aveam o privire de taur ratacit:-)
ma bucur ca m-ati iertat
va iubesc, amical fireste.eu am o metheahna sa ma lipesc de oameni devenind dependenta de ei:-)ma bucur ca ma intelegeti.asa cum va spuneam am o psihiatra noua competenta si very nice.cred ca voi colabora bine cu ea.
in ceea ce priveste psihoterapia la mine in orash nu exista cabinete particulare de psihoterapie.o solutie ar fi sa merg la cj.pana la cj fac 2 ore cu acceleratul.as pierde o zi intreaga.
partea buna de care nu v-am spus e ca am o prietena care e absolventa de psihologie la timisoara (sophie si eu tot la tm am facut facula)obisnuiesc sa ma intalnesc cu ea frecvent si sa ma analizeze.tipa e si yogina si povestesc mult cu ea.
pt sophie: www.exmisa.com intra pe siteul acesta e o noua scoala daca pot sa spun asa desprinsa din misa.au publicat pe site cursuri de yoga.
robymat multumesc pt incurajare sunt sigura ca va fi bine.psihiatra mi-a zis ca in pofida depresiei sunt in remisie deci va dati seama cum am fost inainte:-)
nu va spun ideatzii ca nu mai am in afara de cele enumerate.important e sa gandim pozitiv si sa credem ca vor veni zile superbe.
cata doresc iti doresc f multa sanatate la fel si d-nei prozac pe care astept cu nerabdare sa o cunosc.
sophie imi fac eu o adresa de e-mail asa cu un nume lung pt tine:)tare mi-ar placea sa stiu ce te framnta, sa stii ca am momente de luciditate si te pot asculta, nu ma tem de molipseala.acum sper sa nu ma interpretezi gresit, nu intentionez sa-ti fac avansuri.
mai am o prietena care e gay e din muresh si e la psihologie in ultimul an.ma simt mai ok daca imi aleg in anturaj persoane licentiate in psihologie:-)noh asta a sunat ca nuca in perete:-)ce exprimare am ;-)scuzati-ma nu ma concentrez prea bine acum
sophie orice te framanta ZAMBESTE MAINE VA FI MAI BINE
asta e valabil pt noi toate
inca o data va multumesc
a voastra Sin
p.s scuze pt numele meu lung:D
e 17 dupa masa
tocmai am facut ochi.am avut un somnic confortabil si odihnitor.am dormit vreo 3 ore.azi am fost in orash, m-am injectat si mi-am luat tabletele de abia am ajuns acasa:-)eram asa de dizzy:-)am luat somn instant.inainte de asta m-am uitat in oglinda aveam o privire de taur ratacit:-)
ma bucur ca m-ati iertat
va iubesc, amical fireste.eu am o metheahna sa ma lipesc de oameni devenind dependenta de ei:-)ma bucur ca ma intelegeti.asa cum va spuneam am o psihiatra noua competenta si very nice.cred ca voi colabora bine cu ea.
in ceea ce priveste psihoterapia la mine in orash nu exista cabinete particulare de psihoterapie.o solutie ar fi sa merg la cj.pana la cj fac 2 ore cu acceleratul.as pierde o zi intreaga.
partea buna de care nu v-am spus e ca am o prietena care e absolventa de psihologie la timisoara (sophie si eu tot la tm am facut facula)obisnuiesc sa ma intalnesc cu ea frecvent si sa ma analizeze.tipa e si yogina si povestesc mult cu ea.
pt sophie: www.exmisa.com intra pe siteul acesta e o noua scoala daca pot sa spun asa desprinsa din misa.au publicat pe site cursuri de yoga.
robymat multumesc pt incurajare sunt sigura ca va fi bine.psihiatra mi-a zis ca in pofida depresiei sunt in remisie deci va dati seama cum am fost inainte:-)
nu va spun ideatzii ca nu mai am in afara de cele enumerate.important e sa gandim pozitiv si sa credem ca vor veni zile superbe.
cata doresc iti doresc f multa sanatate la fel si d-nei prozac pe care astept cu nerabdare sa o cunosc.
sophie imi fac eu o adresa de e-mail asa cu un nume lung pt tine:)tare mi-ar placea sa stiu ce te framnta, sa stii ca am momente de luciditate si te pot asculta, nu ma tem de molipseala.acum sper sa nu ma interpretezi gresit, nu intentionez sa-ti fac avansuri.
mai am o prietena care e gay e din muresh si e la psihologie in ultimul an.ma simt mai ok daca imi aleg in anturaj persoane licentiate in psihologie:-)noh asta a sunat ca nuca in perete:-)ce exprimare am ;-)scuzati-ma nu ma concentrez prea bine acum
sophie orice te framanta ZAMBESTE MAINE VA FI MAI BINE
asta e valabil pt noi toate
inca o data va multumesc
a voastra Sin
p.s scuze pt numele meu lung:D
Thesinsofthybeloved, ti-am copiat nick-ul cu copy paste!
Ma bucur ca te simti mai bine. Eu trebuie sa fug acum de la birou, e tarziu. Iti doresc un week-end frumos!
Vezi tu cum faci cu terapia, daca poti merge sau nu, important e sa te pui cat mai bine pe picioare.
Stai cuminte, nu interpreteaza nimeni ca faci avansuri;
Nu povestesc despre ce ma framanta pentru ca n-are sens. Imi caut si eu sinele cam ca toata lumea, ma caut pe mine atat de mult incat ma pierd adesea si... cam atat.
Merci pentru site; Eu nu sunt o mare yoghina, merg la o scoala din Bucuresti care nu are nimic de-a face cu MISA pe care o consider mai mult o secta, am profesori normali. Folosesc tehnicile de respiratie si exercitiile pentru a-mi relaxa mintea. Si cam atat! Nu vreau sa stau nici trei zile in cap, nici... habar n-am.
Fetelor, va pup pe toate frumos si va urez week-end placut!
Ma bucur ca te simti mai bine. Eu trebuie sa fug acum de la birou, e tarziu. Iti doresc un week-end frumos!
Vezi tu cum faci cu terapia, daca poti merge sau nu, important e sa te pui cat mai bine pe picioare.
Stai cuminte, nu interpreteaza nimeni ca faci avansuri;
Nu povestesc despre ce ma framanta pentru ca n-are sens. Imi caut si eu sinele cam ca toata lumea, ma caut pe mine atat de mult incat ma pierd adesea si... cam atat.
Merci pentru site; Eu nu sunt o mare yoghina, merg la o scoala din Bucuresti care nu are nimic de-a face cu MISA pe care o consider mai mult o secta, am profesori normali. Folosesc tehnicile de respiratie si exercitiile pentru a-mi relaxa mintea. Si cam atat! Nu vreau sa stau nici trei zile in cap, nici... habar n-am.
Fetelor, va pup pe toate frumos si va urez week-end placut!
neatza:)
nu am somn
m-am culcat la 12 si m-am trezit la 4 acum e 6:)
mi-am mai schimbat inca o data nikul, dar sa stiti nu sunt in episod psihotic momentan:)the sins of thy beloved a devenit acum autumn.
nu am inspiratzie la ora asta cred ca mai imi fac o cafea:)
fratele meu e pe mess la el in montreal e cred vreo 12 noaptea cred ca se intreaba ce fac eu la ora asta pe mess dar se abtine sa-mi spuna ceva:)
robymat pe unde umbli?nu ai dat niciun semn ieri:(
sophie sunt destul de ok aseara am fost cu o prietena in rockotek, asta e un ritual la mine, in fiecare vineri seara merg sa ascult drujbe:)m-am intalnit cu multa lume, acolo e un club in care toata lumea cunoaste pe toata lumea:)
sophie cu terapia mai vad eu pe viitor, psihiatra mi-a spus ca sunt in remisie chiar daca sunt deprimata :)
azi nush daca ma catzar sau nu pe un varf de munte, ramane de vazut:)
cata ce faci cum te mai simti?sper ca te refaci repede.iti doresc multa sanatate.
robymat astept un semn de viata de la tine
fetelor un weekend frumos sa aveti
va pup
a voastra autumn
nu am somn
m-am culcat la 12 si m-am trezit la 4 acum e 6:)
mi-am mai schimbat inca o data nikul, dar sa stiti nu sunt in episod psihotic momentan:)the sins of thy beloved a devenit acum autumn.
nu am inspiratzie la ora asta cred ca mai imi fac o cafea:)
fratele meu e pe mess la el in montreal e cred vreo 12 noaptea cred ca se intreaba ce fac eu la ora asta pe mess dar se abtine sa-mi spuna ceva:)
robymat pe unde umbli?nu ai dat niciun semn ieri:(
sophie sunt destul de ok aseara am fost cu o prietena in rockotek, asta e un ritual la mine, in fiecare vineri seara merg sa ascult drujbe:)m-am intalnit cu multa lume, acolo e un club in care toata lumea cunoaste pe toata lumea:)
sophie cu terapia mai vad eu pe viitor, psihiatra mi-a spus ca sunt in remisie chiar daca sunt deprimata :)
azi nush daca ma catzar sau nu pe un varf de munte, ramane de vazut:)
cata ce faci cum te mai simti?sper ca te refaci repede.iti doresc multa sanatate.
robymat astept un semn de viata de la tine
fetelor un weekend frumos sa aveti
va pup
a voastra autumn
Buna, fetelor.
Sunt si eu pe aici, va urmaresc cu atentie.
Sunt bine, sunt si la serviciu. Sunt numai putin cam suparata, mi-e teama ca raman fara serviciu, ca imi merge cam rau la serviciu. Dar imi spun ca voi avea timp sa ma gandesc la asta cand chiar oi ramane fara serviciu. Acum, sa ma bucur de weekend si vreau ca maine sa-mi sarbatoresc ziua de nastere care este pe 11.
Autumn, ce-i aia rockotek si drujbe? Pe "vremea mea" nu era asa ceva. Daca te duci in cluburi si te intalnesti cu prieteni, este semn bun, inseamna ca esti intr-adevar remisa. Tine-o tot asa! Stari de deprimare mai am si eu, dar important este ca trec. Sa nu le bagam in seamna.
Sophie, mai lasa-le incolo de framantari. Uite ce frumos este afara!
M-ai intrebat daca fac vreo terapie. Nu, nu fac, in momentul de fata nu imi permit, de-abia daca mi-am permis sa-l dau pe fiu-mio la meditatii la engleza. Dar am fost la cateva sedinte de psihoterapie, de care nu am fost multumita. Cand am vazut ca tipul habar nu avea ce este aia tulburare bipolara, mi-a lasat un gust amar. Si colac peste pupaza mi-a dat si niste teste care erau gresite.
Cata, ce mai faci? Cum te mai simti? Ce-ti mai face puiutul? Dar mama Prozac?
Va pup pe toate si bucurati-va de weekend.
Sunt si eu pe aici, va urmaresc cu atentie.
Sunt bine, sunt si la serviciu. Sunt numai putin cam suparata, mi-e teama ca raman fara serviciu, ca imi merge cam rau la serviciu. Dar imi spun ca voi avea timp sa ma gandesc la asta cand chiar oi ramane fara serviciu. Acum, sa ma bucur de weekend si vreau ca maine sa-mi sarbatoresc ziua de nastere care este pe 11.
Autumn, ce-i aia rockotek si drujbe? Pe "vremea mea" nu era asa ceva. Daca te duci in cluburi si te intalnesti cu prieteni, este semn bun, inseamna ca esti intr-adevar remisa. Tine-o tot asa! Stari de deprimare mai am si eu, dar important este ca trec. Sa nu le bagam in seamna.
Sophie, mai lasa-le incolo de framantari. Uite ce frumos este afara!
M-ai intrebat daca fac vreo terapie. Nu, nu fac, in momentul de fata nu imi permit, de-abia daca mi-am permis sa-l dau pe fiu-mio la meditatii la engleza. Dar am fost la cateva sedinte de psihoterapie, de care nu am fost multumita. Cand am vazut ca tipul habar nu avea ce este aia tulburare bipolara, mi-a lasat un gust amar. Si colac peste pupaza mi-a dat si niste teste care erau gresite.
Cata, ce mai faci? Cum te mai simti? Ce-ti mai face puiutul? Dar mama Prozac?
Va pup pe toate si bucurati-va de weekend.
Astazi, de fapt de ieri am inceput sa citesc tulburarea obsesiv-compulsiva (prima parte) postata pe forum si am dat de Prozac. Sa dau un citat din ceea ce scrie ea: "am avut noroc de un preot din Pitesti caruia i-am marturisit toate aceste ganduri si nu mi-a bagat in cap ca as fi posedata sau mai stiu ce. " Este cumva din Pitesti?
Buna fetelor,
Azi am reusit sa ma ridic si eu putin din pat, inca nu sunt bine dar ma simteam asa de vinovata ca zaceam si nu aveam grija de copil incat... m-am urnit de dimineata si mi-am tras un dus sa ma energizez nitel, am facut ordine (si am dat ordine - adica am trimis barbatu la cumparaturi dupa ce a dat cu aspiratorul :) ), am scos copilul in parc, am facut mancare pt pranz si am terminat apoi curatenia, intre mai bagam un paracetamol, un propolis, un antidepresiv. ce sa mai. aventuri. Sunt cam zombie, naspa e ca mi-o ia si mintea razna, azi mi-a casunat pe sot. Slava Domnului ca am reusit sa tin totul in mintea mea si sa nu scot o vorbulita. Gandurile au trecut, bine ca n-am zis nimic. M-au apucat spumele marii ca eu boleam de nu mai stiam de capul meu (va jur ca in viata mea nu am fost asa bolnava - ma dor coastele cand tusesc si oasele craniului, e naspa), si copilul era nespalat pe ochi, pe dinti, nu ii pusese picaturi... Adica inteleg ca nu se descurca cu curatenie de unul singur, mancare sau mai stiu eu ce dar daca el s-a spalat pe dinti, copilul ce avea ? Nu trebuia si el spalat? In fine, un rahat, dar destul cat sa ma ia pe mine amocu. In fine.
Acu m-am asezat si eu si behai intr-una, mi-am facut un kil de limonada si sper sa ma mai clarific la cap nitel.
Autumn, hai ca esti hazlie cu nick-urile tale. Asta e mai bun. Astept cu interes momentul in care te vei numi Summer. Atunci clar ti-a trecut depresia. Esti cu paru' lung, unghii negre si lanturi multe? :) Si nu mai fi atata de precauta ca esti gay. Cea mai buna prietena a mea e gay. Fiecare cu aia ma'sii. Ce treaba avem noi. Stai blanda.
Roby, hai ca ai fost haioasa cu drujbele. Bai, nici io nu stiu ce sunt alea dar presupun ca melodii din alea suparate rau. Eu nu le suport (no offense Autumn) dar sotu e fan ACDC asa ca... am mai auzit in tinerete. :)) Roby, naspa ce zici cu serviciul. Traim niste vremuri. cine are de munca tre sa tina cu dintii ca e jale. Iti doresc sa se rezolve toate.
Roby, mersi de intrebare, baietelul meu este ok cu sanatatea decat ca m-a capiat. E asa de neastamparat, ceva de speriat. Numai ce nu are voie vrea sa faca (adica degete pe aragaz, butoane, catarat etc). E argintul viu. Inca nu ne-am hotarat cu cresa. E 11 milioane pe luna, suma enorma, pierd bona daca il duc si nu am nici ce sa fac cu el daca se imbolnaveste - raman si cu banii dati... Nu stiu... inca ne gandim.
Sophie sper ca esti bine si calare pe creasta valului.
Mama Prozac e binisor, am vorbit cu ea acum vreo 3 zile. A suferit o interventie chirurgicala destul de complicata dar era ok la voce si chiar radea. O astept sa imi mai dea bip cand pot sa o mai sun.
Azi am reusit sa ma ridic si eu putin din pat, inca nu sunt bine dar ma simteam asa de vinovata ca zaceam si nu aveam grija de copil incat... m-am urnit de dimineata si mi-am tras un dus sa ma energizez nitel, am facut ordine (si am dat ordine - adica am trimis barbatu la cumparaturi dupa ce a dat cu aspiratorul :) ), am scos copilul in parc, am facut mancare pt pranz si am terminat apoi curatenia, intre mai bagam un paracetamol, un propolis, un antidepresiv. ce sa mai. aventuri. Sunt cam zombie, naspa e ca mi-o ia si mintea razna, azi mi-a casunat pe sot. Slava Domnului ca am reusit sa tin totul in mintea mea si sa nu scot o vorbulita. Gandurile au trecut, bine ca n-am zis nimic. M-au apucat spumele marii ca eu boleam de nu mai stiam de capul meu (va jur ca in viata mea nu am fost asa bolnava - ma dor coastele cand tusesc si oasele craniului, e naspa), si copilul era nespalat pe ochi, pe dinti, nu ii pusese picaturi... Adica inteleg ca nu se descurca cu curatenie de unul singur, mancare sau mai stiu eu ce dar daca el s-a spalat pe dinti, copilul ce avea ? Nu trebuia si el spalat? In fine, un rahat, dar destul cat sa ma ia pe mine amocu. In fine.
Acu m-am asezat si eu si behai intr-una, mi-am facut un kil de limonada si sper sa ma mai clarific la cap nitel.
Autumn, hai ca esti hazlie cu nick-urile tale. Asta e mai bun. Astept cu interes momentul in care te vei numi Summer. Atunci clar ti-a trecut depresia. Esti cu paru' lung, unghii negre si lanturi multe? :) Si nu mai fi atata de precauta ca esti gay. Cea mai buna prietena a mea e gay. Fiecare cu aia ma'sii. Ce treaba avem noi. Stai blanda.
Roby, hai ca ai fost haioasa cu drujbele. Bai, nici io nu stiu ce sunt alea dar presupun ca melodii din alea suparate rau. Eu nu le suport (no offense Autumn) dar sotu e fan ACDC asa ca... am mai auzit in tinerete. :)) Roby, naspa ce zici cu serviciul. Traim niste vremuri. cine are de munca tre sa tina cu dintii ca e jale. Iti doresc sa se rezolve toate.
Roby, mersi de intrebare, baietelul meu este ok cu sanatatea decat ca m-a capiat. E asa de neastamparat, ceva de speriat. Numai ce nu are voie vrea sa faca (adica degete pe aragaz, butoane, catarat etc). E argintul viu. Inca nu ne-am hotarat cu cresa. E 11 milioane pe luna, suma enorma, pierd bona daca il duc si nu am nici ce sa fac cu el daca se imbolnaveste - raman si cu banii dati... Nu stiu... inca ne gandim.
Sophie sper ca esti bine si calare pe creasta valului.
Mama Prozac e binisor, am vorbit cu ea acum vreo 3 zile. A suferit o interventie chirurgicala destul de complicata dar era ok la voce si chiar radea. O astept sa imi mai dea bip cand pot sa o mai sun.
buna fetelor:)inca sunt in pijamale asa am stat toata ziua vreau sa ma simt ca un bolnav:)
robymat nu te mai gandi la job in viata sunt si urcusuri si coborasuri nu trebuie sa-ti pierzi speranta.stii vorba aia semeni vant culegi furtuna.ai grija de tine si iesi un pic pe balcon sa-ti tragi un bronz la soarele asta de primavara:)
sunt alaturi de tine
robymat, cata avea dreptate rockoteca e ca o discoteca bineanteles de proportie mica unde se asculta numai rock iar lumea face headbang :)ala e un dans specific :)iti desfaci cracii te sprijini cu mainile de pulpe si dai din cap pana ametesti:).eu ascult formatii mai suparate vorba lui cata:)gen:six feet under, crematory, my dying bride, immortal, heloween, deicide, lake of tears, after forever, him, haggard, korn, slipknot si lista ar putea continua:)daca vrea cineva ceva mp3-uri sa-mi dea adresa:)vai era sa uit il ador pe marilyn manson:)
tuh robymat cati anishori ai?cata tuh?:D
intotdeauna am mers pe premiza ca omul e un animal social asa ca mi se pare firesc sa socializez fara prietenele mele as fi un om mort:)
cata dimpotriva am paru' scurt, port ochelari folosesc rujuri rosii si lac de unghii transparent si nu am lanturi sa-mi zornaie si ma imbrac uman sa nu atrag atentia asupra mea:)de fapt negru nici nu ma prea prinde in schimb ador portocaliul albastrul verdele crud si roshul:)
robymat si cata va doresc santate si numai bine
sophie cum merge treaba?sper ca esti ok si relaxata nu lasa nimic s ate copleseasca stai chill stii cum este ce a fost a fost ce s-a dus s-a dus si daca obsesia revine pocneste-o'n cap cu toporu' te pup.da un semn
va pup pe toate vb soon:)
robymat nu te mai gandi la job in viata sunt si urcusuri si coborasuri nu trebuie sa-ti pierzi speranta.stii vorba aia semeni vant culegi furtuna.ai grija de tine si iesi un pic pe balcon sa-ti tragi un bronz la soarele asta de primavara:)
sunt alaturi de tine
robymat, cata avea dreptate rockoteca e ca o discoteca bineanteles de proportie mica unde se asculta numai rock iar lumea face headbang :)ala e un dans specific :)iti desfaci cracii te sprijini cu mainile de pulpe si dai din cap pana ametesti:).eu ascult formatii mai suparate vorba lui cata:)gen:six feet under, crematory, my dying bride, immortal, heloween, deicide, lake of tears, after forever, him, haggard, korn, slipknot si lista ar putea continua:)daca vrea cineva ceva mp3-uri sa-mi dea adresa:)vai era sa uit il ador pe marilyn manson:)
tuh robymat cati anishori ai?cata tuh?:D
intotdeauna am mers pe premiza ca omul e un animal social asa ca mi se pare firesc sa socializez fara prietenele mele as fi un om mort:)
cata dimpotriva am paru' scurt, port ochelari folosesc rujuri rosii si lac de unghii transparent si nu am lanturi sa-mi zornaie si ma imbrac uman sa nu atrag atentia asupra mea:)de fapt negru nici nu ma prea prinde in schimb ador portocaliul albastrul verdele crud si roshul:)
robymat si cata va doresc santate si numai bine
sophie cum merge treaba?sper ca esti ok si relaxata nu lasa nimic s ate copleseasca stai chill stii cum este ce a fost a fost ce s-a dus s-a dus si daca obsesia revine pocneste-o'n cap cu toporu' te pup.da un semn
va pup pe toate vb soon:)
Buna tuturor. Mai intai vreau sa-mi cer scuze ca nu v-am mai scris nimic, poate va-ti facut griji.Recunosc ca am fost nesimtita.
Cata, Sophie, Prozac sunt bine.mult mai bine, as putea spune perfect, inca mai am unele neclaritati dar foarte mici. Mi-au disparut toate simptomele care le aveam, nu mai ametesc, nu ma mai simt asa de obosita, nu mai am acea teama si nici acele intrebari care vi le puneam la inceput, s-au mai lamurit lucrurile.Probabil va intrebati cum.ei bine vindecarea mea se datoreaza unui medic, as putea spune cel mai bun din punctul meu de vedere pe care vi-l recomand din toata inima, nu va spun acum adresa dumnealui pentru ca nu l-am intrebat daca pot si nu vreau sa se supere.
Cata sper ca esti mai bine, multi pupici puiutului tau.
sophie, tu?
Inca o data imi cer scuze, sa stiti ca nu am uitat de voi!
Cata, Sophie, Prozac sunt bine.mult mai bine, as putea spune perfect, inca mai am unele neclaritati dar foarte mici. Mi-au disparut toate simptomele care le aveam, nu mai ametesc, nu ma mai simt asa de obosita, nu mai am acea teama si nici acele intrebari care vi le puneam la inceput, s-au mai lamurit lucrurile.Probabil va intrebati cum.ei bine vindecarea mea se datoreaza unui medic, as putea spune cel mai bun din punctul meu de vedere pe care vi-l recomand din toata inima, nu va spun acum adresa dumnealui pentru ca nu l-am intrebat daca pot si nu vreau sa se supere.
Cata sper ca esti mai bine, multi pupici puiutului tau.
sophie, tu?
Inca o data imi cer scuze, sa stiti ca nu am uitat de voi!
Buna,
Eu am avut niste prieteni in vizita azi si nu prea sunt multumita de cum mi-a fost. Stiu ca tre sa accept gandul, sa LET GO, dar uneori e destul de greu, parca reusesc cat reusesc si la un moment dat obosesc. Si cum erau prieteni la mine si stiam ca ar fi trebuit sa fiu bine, presiunea era si mai mare. Sper ca o data cu vacanta asta sa fiu mai bine.
Autumn, imi place mai mult cum scrii de cand te numesti asa :)
Sanatate la toata lumea!
Eu am avut niste prieteni in vizita azi si nu prea sunt multumita de cum mi-a fost. Stiu ca tre sa accept gandul, sa LET GO, dar uneori e destul de greu, parca reusesc cat reusesc si la un moment dat obosesc. Si cum erau prieteni la mine si stiam ca ar fi trebuit sa fiu bine, presiunea era si mai mare. Sper ca o data cu vacanta asta sa fiu mai bine.
Autumn, imi place mai mult cum scrii de cand te numesti asa :)
Sanatate la toata lumea!
Mai fetelor, eu nu stiu ce boala este asta dar pe mine m-a pus in genunchi. E a treia noapte cand nu dorm de tuse sunt ametita rau, ma doare capul, sunt varza.
Duby, nici nu pot sa iti spun cat de mult ma bucur ca esti bine. Bravo tie. Lasa, nu iti face pb ca nu ai mai trecut, principalul este ca ai fost bine. Cand mai apuci vino si ne mai zi de planurile tale.
Autumn, fusesi aseara la evenimentul ala trash? Am vazut ceva la stiri la pro teve si ma gandeam ca poate erai pe acolo.
Cris vezi ca ai luat-o pe urmele mele cu trebuie. Ultima mea tema de la cbt a fost sa inlocuiesc orice trebuie care imi vine in minte cu vreau sau as vrea sau mi-ar place.
Bai va las ca abia vad sa scriu.
Duby, nici nu pot sa iti spun cat de mult ma bucur ca esti bine. Bravo tie. Lasa, nu iti face pb ca nu ai mai trecut, principalul este ca ai fost bine. Cand mai apuci vino si ne mai zi de planurile tale.
Autumn, fusesi aseara la evenimentul ala trash? Am vazut ceva la stiri la pro teve si ma gandeam ca poate erai pe acolo.
Cris vezi ca ai luat-o pe urmele mele cu trebuie. Ultima mea tema de la cbt a fost sa inlocuiesc orice trebuie care imi vine in minte cu vreau sau as vrea sau mi-ar place.
Bai va las ca abia vad sa scriu.
Cata iti multumesc pentru intelegere, parca stiam ca asa vei proceda.Capul sus, trece si asta, esti o femeie puternica si o persoana deosebita, va fi bine, ai sa vezi.
Astept sa-mi spui ca esti mai bine.Eu te tin de mana.Trecem impreuna! Te pup si numai bine!
Crys nu te demoraliza, asa patesc si eu, va trece si de ce nu inaintea vacantei.Te pup!
Fetele voi cum sunteti? sper ca bine.Va pup pe toate si numai bine!
Eu sunt melancolica azi si tanjesc dupa soare.in rest nu am nimic ;)
Astept sa-mi spui ca esti mai bine.Eu te tin de mana.Trecem impreuna! Te pup si numai bine!
Crys nu te demoraliza, asa patesc si eu, va trece si de ce nu inaintea vacantei.Te pup!
Fetele voi cum sunteti? sper ca bine.Va pup pe toate si numai bine!
Eu sunt melancolica azi si tanjesc dupa soare.in rest nu am nimic ;)
buna fetelor :D
e sase juma dupa masa m-am trezit si eu:)am tras un pui de somn, azi am fost in padure cu un grup de prieteni si asta e un ritual:)in fiecare duminica merg cu ei si fac cate 14 km si povestim.azi a fost destul de mishtok, am stat la soare pe un deal si m-a batut soarele in cap:)pe urma pe la vreo 2 s-a innorat si a inceput sa bata vantul tzzzzzzzz:(ne-am facut talpasita si am sters-o inspre casa:)am facut si o oprire la bunicile mele pe care le iubesc fffffffffffffffffffff mult si la pisica mea.aveam in rucsac un cozonac pt ele iar pt pisica un carnacior:)am mai stat de povesti dar m-a luat somnul si am venit acasa pe drum asteptam cu nerabdare sa ajung sa vad ce mai facetzi:)
Cata imi pare f rau ca te simti rau sa iei musai paracetamol sinus oricum daca nu iti trece sa mergi la medicul de familie.iti doresc din tot sufletul innsanatosire grabnica si numai bine.ce iti face baietzelul?te pup si astept un semn de la tine.A cat despre concertu ' sepultura te rog nu imi invarti cutitu'n rana de la mine pana la bucuresti sunt 11 ore cu acceleratu':)si sunt si falita dar daca imi iau un job in timp util la vara tare m-as duce la concert la madonna :D
Robymat fata sper ca esti bine imi lipsesti ma simt f lipita de tine probabil pt ca avem cam acceasi simptomatologie:)de fapt ma simt lipita de voi toate si sunt incantata ca v-am intalnit
Sophie cum merge treaba sper sa ne scrii maine si sa ne spui ca esti ffff high.
Cris ms pt aprecieri sa vezi ce scriitura voi avea cand mi-oi schimba nickul in spring:)iti doresc si tie zile cat mai insorite si numai bine
afara ploua:(asta e pana la urma tot vine primavara si pe urma vara:)
va pup
best wishes to all:)
e sase juma dupa masa m-am trezit si eu:)am tras un pui de somn, azi am fost in padure cu un grup de prieteni si asta e un ritual:)in fiecare duminica merg cu ei si fac cate 14 km si povestim.azi a fost destul de mishtok, am stat la soare pe un deal si m-a batut soarele in cap:)pe urma pe la vreo 2 s-a innorat si a inceput sa bata vantul tzzzzzzzz:(ne-am facut talpasita si am sters-o inspre casa:)am facut si o oprire la bunicile mele pe care le iubesc fffffffffffffffffffff mult si la pisica mea.aveam in rucsac un cozonac pt ele iar pt pisica un carnacior:)am mai stat de povesti dar m-a luat somnul si am venit acasa pe drum asteptam cu nerabdare sa ajung sa vad ce mai facetzi:)
Cata imi pare f rau ca te simti rau sa iei musai paracetamol sinus oricum daca nu iti trece sa mergi la medicul de familie.iti doresc din tot sufletul innsanatosire grabnica si numai bine.ce iti face baietzelul?te pup si astept un semn de la tine.A cat despre concertu ' sepultura te rog nu imi invarti cutitu'n rana de la mine pana la bucuresti sunt 11 ore cu acceleratu':)si sunt si falita dar daca imi iau un job in timp util la vara tare m-as duce la concert la madonna :D
Robymat fata sper ca esti bine imi lipsesti ma simt f lipita de tine probabil pt ca avem cam acceasi simptomatologie:)de fapt ma simt lipita de voi toate si sunt incantata ca v-am intalnit
Sophie cum merge treaba sper sa ne scrii maine si sa ne spui ca esti ffff high.
Cris ms pt aprecieri sa vezi ce scriitura voi avea cand mi-oi schimba nickul in spring:)iti doresc si tie zile cat mai insorite si numai bine
afara ploua:(asta e pana la urma tot vine primavara si pe urma vara:)
va pup
best wishes to all:)
buna fetele.Autumn chiar ca esti amuzanta, ma binedispui ;)
Cata sper ca esti mai bine.
Restu' ce faceti, sunteti ok?
Eu maine incep scoala, am fost in vacanta o saptamana.Abia astept.Am sa va povestesc maine cand vin cum a fost.
Un somn cat mai linistit sa avem toti!
Va pup! Numai bine!
Cata sper ca esti mai bine.
Restu' ce faceti, sunteti ok?
Eu maine incep scoala, am fost in vacanta o saptamana.Abia astept.Am sa va povestesc maine cand vin cum a fost.
Un somn cat mai linistit sa avem toti!
Va pup! Numai bine!
buna fetelor. eu sunt terminata. nici azi noapte n-am dormit, deci de joi nu am dormit o noapte intreaga. dupa ce ca ma simteam eu rau a luat si baietelul meu raceala/gripa asta. azi noapte a facut 40, m-am speriat ingrozitor, am chemat salvarea, nu va zic. M-am pus pe perna pe la 2, la 5 a sunat ceasul sa ia medicament...
M-am trezit de dimineata ca in zilele f proaste, cu anxietate mare, mainile amortite, nu va pot povesti de bombardamentul de ganduri super nasoale si obsesive cu care ma confrunt.
Nu stiu sincer, parca s-au pus toate pe mine. Nici macar nu stiu de unde sa o apuc ca sa ma pun pe picioare.
Rugati-va pentru noi.
M-am trezit de dimineata ca in zilele f proaste, cu anxietate mare, mainile amortite, nu va pot povesti de bombardamentul de ganduri super nasoale si obsesive cu care ma confrunt.
Nu stiu sincer, parca s-au pus toate pe mine. Nici macar nu stiu de unde sa o apuc ca sa ma pun pe picioare.
Rugati-va pentru noi.
Sanatate Cata, si tie si puiului. Deja m-am rugat pentru tine. Si pentru mama Prozac, sa va fie bine.
Eu am petrecut destul de bine ieri. Mi-am sarbatorit aniversarea in familie (implinesc 40 de ani in 11) si m-am cam ametit putin. Sau putin mai mult. La un moment dat mi-a trecut prin cap un gand obsesiv, cred ca asa se numeste. Nu vi-l spun pentru ca este f deprimant si nu as vrea sa molipsesc. Si am tinut-o tot cu gandul ala urat care nu vroia sa-mi iasa din minte, apoi m-am culcat. Asa mi-a trecut. M-am mai trezit seara pe la 21.00, repede i-am facut baie lui fii-mio si i-am pregatit ceva de mancare si la culcare cu el. Eu, bineinteles ca n-am mai putut dormi. Toata noaptea m-am sucit si rasucit prin pat, dar macar nu ma mai obseda nimic.Acum sunt bine.
Autumn, ai grija cu soarele, eu am auzit ca nu prea este bine sa stam in soare, noi cei care avem tulburari psihice. In rest, e fain ca te distrezi.
Va pup si va mai astept cu vesti despre voi.
Eu am petrecut destul de bine ieri. Mi-am sarbatorit aniversarea in familie (implinesc 40 de ani in 11) si m-am cam ametit putin. Sau putin mai mult. La un moment dat mi-a trecut prin cap un gand obsesiv, cred ca asa se numeste. Nu vi-l spun pentru ca este f deprimant si nu as vrea sa molipsesc. Si am tinut-o tot cu gandul ala urat care nu vroia sa-mi iasa din minte, apoi m-am culcat. Asa mi-a trecut. M-am mai trezit seara pe la 21.00, repede i-am facut baie lui fii-mio si i-am pregatit ceva de mancare si la culcare cu el. Eu, bineinteles ca n-am mai putut dormi. Toata noaptea m-am sucit si rasucit prin pat, dar macar nu ma mai obseda nimic.Acum sunt bine.
Autumn, ai grija cu soarele, eu am auzit ca nu prea este bine sa stam in soare, noi cei care avem tulburari psihice. In rest, e fain ca te distrezi.
Va pup si va mai astept cu vesti despre voi.
Hello,
Back to work... eu intru pe forum numai in timpul saptamanii. In week-end iau vacanta :-)
Pe rand:
Dubyyyyyyy! Bravo fetita desteapta! S-o tii tot asa. Porcarelele astea de anxietati/depresii de duc daca sunt prinse din timp de coada si mai ales de catre un medic bun. Ce sa-i faci, ale tineretii valuri.
Autumn, vad ca esti pe val. Bravo si tie... e frumos sa te plimbi, aerul oxigeneaza organismul, inclusiv creierul care se bucura si el si face frumos -:) Eu nu sunt fan muzica dintr-asta, ma oboseste si deprima... dar fiecare cu placerile lui, nu? Mie imi place muzica vesela, dar ador si piesele romantice, dramatice precum La femme de mon ami, canatat de Enrico Macias: -)
Roby, lasa ca se rezolva ele si cu job-ul. Tu de unde esti? Scuze daca ai spus pana acum si nu am retinut.
Nu stiu daca chiar asa e cu soarele. Eu una, invii cand sunt la soare. Imi da forta, pofta de mancare, energie, dragoste. La fel de mult imi place sa ma plimb prin padure si ca caut ciuperci. Asta numai cu mama ca ea le cunoste bine... sunt fan ciuperci de cand lumea. Roby, Prozac nu e din Pitesti, dar o luam la puricat cand se intoarce sanatoasa, grasa si frumoasa!
Cris, tine-te bine ca pleaca gandu singur. E horror, stiu... si mai ingrozitor cand vrei sa fii bine si nu poti, iar atmosfera din jurul tau in care toata lumea e super ok te scoate si mai tare din sarite. Sunt etape, eu n-am mai avut de doua saptamani o stare asa... ma bucur mult, sper sa nu mai vina!!!!!
Cata, fata hai, trece gripa. Capu' la cutie, nu-l iti prea tare, spune-i: e gripa, sunt obosita, trebuie sa let it go ca ce-mi vine acum in bibilica sunt ganduri exagerate din pricina racelii. Pup frumos frumos. Hai ca te sun!
Altfel, eu sunt bine. Am trecut de inca o furtuna-uragan cu Peter Pan (iubitul meu pentru cine nu stie). Ieri am fost la cumparaturi si mi-am louat o haina superba alba (ca sa am ce duce la curatat) si o geanta minunata de la Musette (sunt reduceri si mi-am muscat din bani sa ma rasfat un pic). Astazi m-am imbracat ca o doamna, asadar. Sunt ingrijorata cu firma, m-a apucat si o stare de gripa, cred, intestinala, am un gand care ma tot musca de... posterior, insa nu-l bag in seama.
Va pup frumos pe toate. Prozac, multa sanatate draga noastra!
Back to work... eu intru pe forum numai in timpul saptamanii. In week-end iau vacanta :-)
Pe rand:
Dubyyyyyyy! Bravo fetita desteapta! S-o tii tot asa. Porcarelele astea de anxietati/depresii de duc daca sunt prinse din timp de coada si mai ales de catre un medic bun. Ce sa-i faci, ale tineretii valuri.
Autumn, vad ca esti pe val. Bravo si tie... e frumos sa te plimbi, aerul oxigeneaza organismul, inclusiv creierul care se bucura si el si face frumos -:) Eu nu sunt fan muzica dintr-asta, ma oboseste si deprima... dar fiecare cu placerile lui, nu? Mie imi place muzica vesela, dar ador si piesele romantice, dramatice precum La femme de mon ami, canatat de Enrico Macias: -)
Roby, lasa ca se rezolva ele si cu job-ul. Tu de unde esti? Scuze daca ai spus pana acum si nu am retinut.
Nu stiu daca chiar asa e cu soarele. Eu una, invii cand sunt la soare. Imi da forta, pofta de mancare, energie, dragoste. La fel de mult imi place sa ma plimb prin padure si ca caut ciuperci. Asta numai cu mama ca ea le cunoste bine... sunt fan ciuperci de cand lumea. Roby, Prozac nu e din Pitesti, dar o luam la puricat cand se intoarce sanatoasa, grasa si frumoasa!
Cris, tine-te bine ca pleaca gandu singur. E horror, stiu... si mai ingrozitor cand vrei sa fii bine si nu poti, iar atmosfera din jurul tau in care toata lumea e super ok te scoate si mai tare din sarite. Sunt etape, eu n-am mai avut de doua saptamani o stare asa... ma bucur mult, sper sa nu mai vina!!!!!
Cata, fata hai, trece gripa. Capu' la cutie, nu-l iti prea tare, spune-i: e gripa, sunt obosita, trebuie sa let it go ca ce-mi vine acum in bibilica sunt ganduri exagerate din pricina racelii. Pup frumos frumos. Hai ca te sun!
Altfel, eu sunt bine. Am trecut de inca o furtuna-uragan cu Peter Pan (iubitul meu pentru cine nu stie). Ieri am fost la cumparaturi si mi-am louat o haina superba alba (ca sa am ce duce la curatat) si o geanta minunata de la Musette (sunt reduceri si mi-am muscat din bani sa ma rasfat un pic). Astazi m-am imbracat ca o doamna, asadar. Sunt ingrijorata cu firma, m-a apucat si o stare de gripa, cred, intestinala, am un gand care ma tot musca de... posterior, insa nu-l bag in seama.
Va pup frumos pe toate. Prozac, multa sanatate draga noastra!
Buna,
Ieri mai bine, azi mai asa-si-asa. Cred ca vacanta are si dezavantajul lipsei de activitate, dar o sa gasesc eu chestii de facut.
Sanatate, Cata!!!
Sanatate, Prozac!!!
Sophie, felicitari pentru shopping :D are ceva terapeutic, nu?
Ieri mai bine, azi mai asa-si-asa. Cred ca vacanta are si dezavantajul lipsei de activitate, dar o sa gasesc eu chestii de facut.
Sanatate, Cata!!!
Sanatate, Prozac!!!
Sophie, felicitari pentru shopping :D are ceva terapeutic, nu?
Salutare fetelor,
Sa stiti ca v am fost alaturi. Am citi pe forum, dar nu am m ai scris.
Buna autumn, sa stii ca si eu am tulburare afectiva depresiva. Slava Domnului ca acum ma simt mai bine. Fac terapie si sper sa ma ajute. Am tendinta sa ma izolez si asta nu imi place la mine- o sa discut si cu terapweuta mea. Adica uneori socializez de mama focului alte ori stau in casa si nu vad pe nimeni, nu simt nevoia de niemeni. Nu am avut prieteni in adolescenta, mama a fost foarte bolanaVA si m au coplesit problemele de atunci. Am ramas in urma rau la cap[itolul relatioi. nici aici pe forum nu sunt prea consecventa. M a intristat povestea ta Autumn. Am facut vazut unele similitudini si m au coplesit. Nu am putut sa mai scriu. Cred ca trebuie sa ma obisnuiesc ca toata lumea areo problema, o poveste si nu numai eu am dificuiltati.
Mi ati lipsit si promit ca scriu mai des.
Va pup, cand cineva imi adreseaza un mesaj pur si simplu exalt. Sunt fericita. Las' ca ne facem noi bine si facem un "seminar " de un weekend pe undeva. Doamne ajuta si va pup
Sa stiti ca v am fost alaturi. Am citi pe forum, dar nu am m ai scris.
Buna autumn, sa stii ca si eu am tulburare afectiva depresiva. Slava Domnului ca acum ma simt mai bine. Fac terapie si sper sa ma ajute. Am tendinta sa ma izolez si asta nu imi place la mine- o sa discut si cu terapweuta mea. Adica uneori socializez de mama focului alte ori stau in casa si nu vad pe nimeni, nu simt nevoia de niemeni. Nu am avut prieteni in adolescenta, mama a fost foarte bolanaVA si m au coplesit problemele de atunci. Am ramas in urma rau la cap[itolul relatioi. nici aici pe forum nu sunt prea consecventa. M a intristat povestea ta Autumn. Am facut vazut unele similitudini si m au coplesit. Nu am putut sa mai scriu. Cred ca trebuie sa ma obisnuiesc ca toata lumea areo problema, o poveste si nu numai eu am dificuiltati.
Mi ati lipsit si promit ca scriu mai des.
Va pup, cand cineva imi adreseaza un mesaj pur si simplu exalt. Sunt fericita. Las' ca ne facem noi bine si facem un "seminar " de un weekend pe undeva. Doamne ajuta si va pup
Ce faceti? Eu am o senzatie tare ciudata si nasoala...nici nu stiu daca e depresie sau anxietate, dar e insotita de un gol groaznic in stomac, de tristete si teama in acelasi timp, si uneori cate un moment in care simt ca m-as urca pe pereti(o agitatie interioara)
Simo, sigur ca toata lumea are o problema. Unii n-au nici TOC ca mine, nici tulburare afectiva depresiva ca tine, dar au altele. Si mie mi se pare ca ce am eu e cea mai cumplita chestie de pe pamant... ma surprindeam adesea in momentele de suferinta extreme, invidiind pana si aurolacii de la Gara de Nord pentru ca dorm... pe muncitorii care lucrau pe schele la un nou hotel in cartierul fitos unde stau pentru ca zambeau sincer, iar eu nu puteam. A trecut... Poate o sa mai vina, dar stiu ca vor trece din nou!
Stai cu noi, spune-ne ce vrei, inclusiv ca esti trista. Una dintre noi va gasi un cuvant frumos pentru tine!
Cris, e anxietate ce zici tu. Si la mine se incarliga cu depresia, dar am si mimente de anxietate atat de puternice incat simt ca-mi explodeaza capul, pieptul creierii, inima si altele :-) Nu e decat anxietate. Usurel ca trece!
Cata, pup frumos... sper ca pui e bine si ca te-ai odihnit un pic!
Stai cu noi, spune-ne ce vrei, inclusiv ca esti trista. Una dintre noi va gasi un cuvant frumos pentru tine!
Cris, e anxietate ce zici tu. Si la mine se incarliga cu depresia, dar am si mimente de anxietate atat de puternice incat simt ca-mi explodeaza capul, pieptul creierii, inima si altele :-) Nu e decat anxietate. Usurel ca trece!
Cata, pup frumos... sper ca pui e bine si ca te-ai odihnit un pic!
Buna fetelor! Ce mai faceti...?pt cei care au probleme cu anxietatea va trimit ceva interesant...in speranta ca v-am putut ajuta!
Plecand dela efectul surprinzator al Intentiei Paradoxe in terapia fricii se relateaza pe scurt tehnica acesteia.
Pentru intelegerea actiunii I.P. se elaboreaza o viziune fenomenologica a fricii, renuntandu-se la continuturile ei. Astfel se evidentiaza rolul vointei si a atitudinii persoanei fata de frica anticipatorie, precum si relatia omului fata de capacitatea de a-putea-fi in conditiile si ofertele lumii factice. Din punct de vedere existential se constata ca dezvoltarea fricii se datoreaza incapacitatii de-a-putea-lasa ceea ce este dat si incapacitatea de-a-putea-primi ofertele lumii. Ca urmarea acestei atitudini vointa se hipoertrofiaza, "vrand" sa influenteze domenii fatza de care n-are acces.
Intentia Paradoxa este un exercitiu atat in delimitarea vointei pentru acele domenii in care poate fi folositoare precum si o introspectie si recunoastere a faptului, ca pe cale directa, vointa nu este in stare sa creeze realitati Cunoscand structura vointei, se poate ajunge la inversarea intentiei volitive, omul folosindu-se de libertatea de a-si dori chiar situatia temuta. Astfel persoana poate sa infrunte frica.Acest procedeu permite o auto-distantare, dar se bazeaza in fond pe o schimbare de atitudine.
Cuvinte cheie: frica, Intentia Paradoxa, vointa, Analiza Existentiala
1. Introducere
Cine afla prima data despre tehnica Intentiei Paradoxe (Frankl 1959, 724ff; 1987a, 37; 1982b, 184ff; 1982c, 159ff) ori va rade de ea ori se va revolta.
Nu e oare aproape pervers sa-i soliciti omului, care oricum sufera de frica, sa isi doreasca tocmai de ce ii este frica?! Sa-si doreasca de ex: sa faca un infarct cardiac. Asta ar contrazice undeva orice judecata rezonabila.
S-ar putea tolera eventual atunci cand este vorba de temeri minore cum ar fi de ex: colapsophobie. Dar exista justificare etica si legitima pentru acest procedeu in cazuri de boli grave (de ex.frica de cancer) frica de catastrofe (de ex. prabusirea unui avion, sau accident prin prabusirea unui tunel) frica datorita unor pierderi grave de valori (aprinderea casei, coloane de hoti care ar devasta casa ) sau alte situatii periculoase (a-si dori de ex. sa moara pe rand toti membrii de familie, sau ca intr-un acces de furie omul sa-si ijunghie copilul sau iubit)? Te intrebi ce mai are asta de a face cu psihoterapia? Oare nu-l va nelinisti mai mult pe omul care si asa sufera de grave temeri, oare il va ajuta sau mai degraba ii va face mai rau.
Cum va primi un om o asemenea indicatie? Poate fi de acord, dupa ce timp de luni si ani de zile s-a luptat obsesiv sa previna asemenea pericole? Sa apreciem in mod just gravitatea fricii: exista oameni care de ani de zile n-au mai iesit in strada din cauza colapsophobiei, iar partenerii lor constransi la capatul puterilor de aranjamentele pacientilor, si angajati in insotirea permanenta sau in ajutorul controlului, se gandesc sa divorteze.
Intr-adevar putin aiurea pare aceasta tehnica. Exista si pericolul ca pacientul prin asemenea indicatii sa nu se simta inteles sau chiar sa se simta ridiculizat, considerand ca problematica disperarii si a suferintei sale nu este vazuta de terapeut. In aceste cazuri pacientul refuza tehnica si nu colaboreaza.. Acestea sunt cele mai dese efecte secundare: (Längle 1997, 232, Froggio 1990, 1317 f).
Daca privim cu atentie Intentia Paradoxa o sa reusim s-o intelegem mai bine. In cadrul terapiei fricii de ex. desigur nu este vorba sa provocam un infarct miocardic. Este mai degraba vorba sa aratam imposibilitatea producerii acestuia prin exagerarea propusa: adica sa solicitam pacientul sa primeasca acuma imediat, peste zece minute din nou si cel putin de 5 ori pe zi cate un infarct! O posibilitate oarecare se exagereaza pana la imposibilitate. Frankl (de ex. 1982c, 160) vorbeste despre o "intentie fortzata" sau o "vrere accentuata" care urmeaza sa fie folosita in Intentia Paradoxa. Este vorba despre aceea atitudine care in tulburarile sexuale duce la blocari, pe care Frankl le denumeste "modelul nevrotic de reactie sexuala".Acest model transpus in cazul fricii, produce aceias blocare, doar ca in acest caz se blocheaza frica. Aceasta reflexie a stat la baza creierii Intentiei Paradoxe de catre Frankl (1938, 49) pe care a publicat-o de timpuriu.
Astfel exersarea Intentiei Paradoxe duce la experimentarea imposibilului. Omul isi da seama ca ceea ce isi propune nu poate fi realizat nici cu gandul, nici cu simtirea. (comp.efectul I.P.in Ascher 1989a, Hughes et al 1975;Seltzer 1986). Asta ii creaza o senzatia de usurare imediata. Trecand dela o premiza anxiogena printr-o "cotitura nebunateca" spre constaterea anihilarii himerei respective- ca de ex. un infacrt miocardic - omul resimte o mare usurare care ii provoaca un zambet eliberator.
In acest fel I.P. mobilizeaza umorul (Frankl 1982c, 162; Probst et al.1997), o forta eliberatoare si o distantare care permite "sa respiri adanc" (comp.Titze 1995; Titze et al.1998). Pe de alta parte procedeul acesta ne face sa intelegem ca avem de a face cu o idee fixa cu care avem sa ne luptam si nu cu un pericol real. Acest lucru permite si indreptateste la aplicarea jucauasa a I.P..
2. Prin ce isi obtine frica forta ei?
Pentru a intelege mai bine prin ce anume isi obtine frica forta ei si ne subjuga este bine sa ne uitam la ce reuseste sa faca cu noi.
In general ii acrodam pericolului si amenintarii doar atata atentie cat sa nu actionam imprudent, in rest ne preocupa datul factic.Ne orientam spre ce este si spre ce tinem concret in maini. Cand ne este frica se schimba totul. Atentia se orienteaza in special spre ceeace ar fi posibil si ni s-ar putea intampla. Anxiosul i-ar putea veni in minte ca aici la Congresul dela Hamburg ar putea sa se imbolnaveasca. Se sperie de faptul ca asa ceva i s-ar putea intampla tocmai cand el nu este acasa! Il nelinisteste si faptul ca impotriva tuturor masurilor de precautie nu s-ar putea feri cu adevarat de boala.
Anxietatea deobicei nu se rezuma la situatia respectiva. Anxiosul simte ca s-ar putea sa i se intample si lucruri mai grave, de ex. un accident pe drumul de intoarcere. O neatentie, un defect al masinii, un altul care l-ar carambola i s-ar putea intampla cu toateca el ar conduce atent. Asemnea sentimente de a fi expus unui accident fara vina il insotesc mereu pe anxios. Nici n-are curajul sa se gandeasca la ele.N-ar vrea sa devina superstitios, n-ar vrea sa-l atzatze pe dracul, n-ar vrea sa se deoache. - Se observa cum frica poate trezi tendinte magice.
Imparatia posibilitatilor este nesfarsita. Multe s-ar putea intampla: as putea face un ictus, m-ar putea parasi partenerul, sau prin neatentia mea ar putea muri mama, numai pentruca mi-am uitat rugaciunea de dimineatza, sau fiindca astazi este in 30. si fiindca 30.03 oricum este o data critica, o data cu atatia de trei aduce nenoroc...si daca nu socotesc cu atentie, nu pot evita ghinionul si ea va muri din vina mea...
S-ar putea intampla. orice se poate intampla, toate cele, inclusiv cele ce nici nu ne-am putea imagina. Astfel vazute lucrurile, viata pe care o ducem, este intr-adevar teribila. De fapt nimic nu exista, care cu putina fantezie n-ar putea sa devina periculos.
Analiza Existentiala ca o psihoterapie fenomenologica nu face interpretari decat in anumite passage ale terapiei (Längle 2000a). In general nu interpretam, nu cautam simboluri sau asocieri. Ne uitam, cautam sa vedem mai in profunzime, ce anume produce aici de fapt frica? (Scheler 1954; Heidegger 1979; Lleras 2000).
Cei mai multi ar presupune desigur ca frica provine dela faptul ca nu avem putere asupra situatiei, ca nu o putem controla, ca ne simtim expusi sortii, uneltirilor celorlalti, naturii, pe scurt unor fortze coplesitoare, excesive a caror victime devenim. - Sa intrebam insa in continuare: dece acest lucru este resimtit atat de fatal? O fortza majora nu este resimtita de diferiti oameni la fel de ingrozitoare: unui suicidal pericolul nu-i face frica. Nu se teme de disparitie, de scufundare.
Fortzele majore supradimensionale ne inspira frica atunci cand se grefeaza pe o anumita atitudine in noi, care sta la baza dezvoltarii fricii. Atitudinea cea mai bazala pentru dezvoltarea unei frici este vointa de viata, sau cu alte cuvinte o vointa care se impotriveste acelor intamplari ce ar putea sa se produca in mod fatal. Daca de ex. omul vrea sa traisca, ii este groaza sa piarda viata, daca nu vrea sa piarda bani, se teme de crachul dela bursa; daca omul nu poate deloc sau numai greu sa traiasca inafara unei relatii, atunci deja gandul la o posibila despartire, ii produce frica.
Frica ne indica calea spre aceea posibilitate care ne-ar permite sa ne realizam exÃstenta.(Längle 1997) Ne arata, unde anume putem intui ca ar fi viata noastra, pe ce anume am putea cladi existentia noastra.
Frica ne mai poate arata si unde exageram cu vrutul nostru, unde ne agatzam de lucruri, unde nu avem destula distanta si destul calm, unde suntem fixati spre un tzel anume, spre succes, spre dorinte. Frica mai arata unde se exagereaza in privinta anumitor rezultate sau valori (comp.Frankl 1982b, 171f). In aceste cazuri ne domina un nivel inalt de anxiozitate, si suntem profund destabilizati. Dorinta de a influenta rezultatele evenimentelor, incercarea de a supune viata, nu este felul in care sa putem trai. Astfel nu ajungem la "existenta".
Anxiozittatea aceasta exacerbata am putea-o vedea drept o reactie sanatoasa. Ea ne poate retine dela pierzanie, ne poate opri dela pierderea vietii adevarate. Frica poate fi vazuta ca o via regia spre existenta (Längle 1997). Caci existenta inseamna: a fi intr-un dialog. Ca atare existenta inseamna sa te
implici in lume dar sa te si retragi din ea, ascultand ce "spun" lucrurile, urmarind cum se dezvolta ele. A exista insemna un permanent schimb intre a te implica si a lasa lucrurile sa se intample. Existenta inseamna a fi prezent si a pleca iarasi. O prezenta, care pregateste despartirea, o vibratie permanenta intre viata si moarte.
Cine nu permite lucrurilor sa se intample, nu poate fi niciodata un cadourisit. In acest sens Hermann Hesse ne-a sfatuit in poezia sa "Treptele": "Ia-ti adio suflete si insanatoseste-te!
Baza fricii este reprezentata de parerea noastra ca nu putem fi in conditiile date. Daca credem sau simtim ca nu putem suporta ceea ce ne asteapta, atunci ne invadeaza simtamantul ca ne pierdem, ca pierdem pamantul de sub picioarele noastre. Avem impresia ca ne scufundam in neant care ne "distruge".(comp.Bauer 2003). Frica arata unde este periclitata relatia cu fiintarea, unde ne intampina in-existenta. Aceasta este pe scurt rezultatul cercetarilor analitic existentiale.(Frankl 1959, 725; Benedikt 1968, Längle 1997; Wicki 2003).
Forta ei o primeste frica insa abia prin noi insine. Ea ne atrage in capcana ei abia atunci cand am impresia ca nu pot lasa lucrurile sa se petreaca. A fi inseamna inainte de toate a putea lasa.lucrurile sa se petreaca, evenimentele sa se deruleze, a putea lasa si contempla evenimentele asa cum se petrec privindu-le in esentialitatea lor.
Daca insa omul simte ca "nu poate fi in acele conditii" atunci nu poate lasa lucrurile asa cum sunt, ci cauta sa le controleze, se simte obligat sa supuna dominatiei proprii aparitia, evolutia si rezultatul evenimentelor. Asemnea control produce frica. Provine din frica si duce din nou la frica.
Frica se reduce atunci cand se reuseste sa renunte la controlul asupra rezultatului final. Ne-ar facilita mult existenta daca am putea lasa lucrurile asa cum sunt si sa ne restrangem asupra ce este pe masura noastra cat si pe masura lucrurilor.
Desigurt pentru a putea ajunge la o asemenea tzinuta de calm este nevoie de sprijin interior. Conditiile prelimiare unei existente implinite sunt enuntate in teoria motivatiilor fundamentale (Längle 1999; 2002). Daca omul este posedat de senzatia ca in conditiile acestea nu poate deloc sau doar cu greu exista, atunci cum ar putea lasa evenimentele sa se petreaca? Cum sa se poata accepta un infarct, daca te domina sentimentul de a nu putea supravietui un asemenea eveniment? Si am putea lua toate exemplele de mai inainte, care mi-ar ingreuna viata in asa fel incat "n"™ar mai fi viata" cum ar fi de ex. daca as fi parasit de partener, daca as ajunge internat la psihiatrie, daca as cadea la examen, ar fi ca si cum s-ar fi "terminat" cu mine chiar daca as supravietui fizic, dar n-as mai putea face ceea ce mi-ar place, cum sa pot ramane calm in asemenea situatie? N-ar fi pura neglijenta sa nu intervii la timp pentru a evita evenimentul? Ce s-ar putea face altceva decat sa inerci sa impiedici instalarea evenimentului? Apararea aceasta se produce din dragoste fatza de viata, fatza de sine insusi si fatza de viitorul propriu.
Chiar in acest punct se inchide capcana si incepe cercul vicios al fricii: cu cat mai putin poate omul, cu atat mai mult incepe sa vrea. Cu cat ai mai putina putintza, cu atat aspiri mai mult s-o ai. Cu cat esti mai slab, incepi sa fortezi lucrurile. Cu cat mai putin poti suporta sa fi parasit cu atat mai mult incerci sa eviti, trebuie sa incerci. Omul se obliga sa insiste tot mai mult si nu reuseste decat sa obtina opusul. Premizele de a se produce situatia temuta, se amplifica prin comportamentul propriu. Watzlawick (1981, 91; 1984) ar vorbi despre "self-fulfilling prophecies". La cooperarea aceasta in propria nenorocire, dezastrul cel mai mare este faptul, ca actiunea liber consimtita este tot mai ingradita de presiunea fortzata a coerciziunii. Omul "trebuie" sa contracareze si viata devine ne-libera va fi blocata de o stare "angoasanta". Substratul existentei se pierde peu a peu.
3. Vointa
Daca lipseste degajarea, vointa devine coercitiva. Aceasta este paradoxia vointei: numai o vrere care iti permite sa si poti lasa lucrurile, - care nu trebuie sa se implineasca - este o vointa libera. In cazul fricii vointa libera face loc obligativitatii coercitive, actiunea se transforma intr-una obligatorie, omul ne mai putand altfel, traeste in credinta, ca numai astfel evita dezastrul. Aceasta vointa coercitiva care provine din "incapacitatea de a putea fi" este un motiv pentru care vointa devine ne-libera.
Un alt motiv este tzelul inspre care se orienteaza vointa. Astfel vointa se cramponeaza in asigurarea rezultatului.Vrea sa oblige realitatea, sa domine coincidenta, sa realizeze succesul, sa anticipeze soarta.
In fond vrea imposibilul. Oare intuieste anxiosul acest lucru in vrerea sa? Isi da seama ca se pozitioneaza intr-o postura trufasa, care nu-i permite sa fie subiect in acesta lume, sa nu fie "supus" (cum sugereaza originea cuvantului subiect: subicere = a se supune), adica sa fie un ins supus conditiilor si daturilor existente? Oare isi da seama, ca prin intentia sa se departeaza de fundamentul realitatii existentiale? In stradania sa fortzata resimte fara indoiala propria-i impotentza, inaccesibilitate, imposibilitate si esuare. Simte ca de fapt nu este posibil ceea ce intentioneaza el. A se afla in imediata apropiere a esuarii, a naufragiului, produce frica. Din acest punct de vedere frica este o perceptie adecvata a unei realitatii existentiale.
Orientarea spre tzel, spre rezultat si nu spre mijloace, spre cale, evidentiaza o insusire proprie vointei aceea de a deveni coercitiva si ineficienta. Cine se concentreaza asupra faptului sa nu colabeze, resimte implicit incapacitatea vointei, caci rezultatul nu tzine doar de vointa. Vointa nu garanteaza siguranta. Cine nu poate accepta sa colabeze vreodata, nu mai ajunge sa traiasca cu adevarat. Se va crispa inutil, caci si cea mai intensa vointa-de-a-nu-colaba, va ramane ineficienta.
Vointa este un dat omenesc si nu o potentialitate divina. Ea este limitata in eficienta ei si in modul ei de actiune. Trebuie sa actioneze cu lumea si sa caute mijloacele cu care opereaza in lume. Cine nu vrea sa colabeze poate de ex. sa nu bea alcool, sa faca sport, sa faca cure Kneipp, dar tot restul trebuie sa ramana deschis. Acest fel de a vedea vointa nu contrazice faptul ca potentialitatea vointei este intr-adevar extraordinara. Nu degeaba spune vorba: "vointa muta muntii"- dar pentru asta are nevoie de mijloace! Cu vointa nu putem creia rezultatul, asa precum Dumnezeu a creiat lumea.
Greseala vointei anxioase este deci ca fixeaza cu privirea tzintita doar rezultatul, in loc sa se preocupe de posibilitatea de a fi. Structura noastra existentiala este de asa maniera incat noi sa stim sa ne ancoram viata in lume, sa acceptam daturile ei, sa lucram cu ele, si prin ele sa ajungem la tzinta. Intentia de a ajunge prin vointa la ceva, ce oricum nu este posibil, duce pe cale directa la esuare. Asta se simte. Si frica creste.
4. Paradoxul
Cum putem infrunta aceasta evolutie a fricii? Cauzele ei, spuneam, ca ar fi trairea unei atitudini false : adica dorintade a evite ceva care nu este in directa legatura cu vointa. De aceea este indicata o schimbare de atitudine, o reorientare. Spuneam mai inainte ca vointa atunci este puternica, cand este cuplata cu capacitatea de a putea lasa. Vointa atunci este puternica cand este orientata spre o actiune si o exersare concreta, cu ajutorul mijloacelor care ii stau la dispozitia vointei, sub forma de instrumente. Tocmai aceasta semnificatie are notiunea de "paradox": a exersa lasatul. (comp.Längle 1987a).
Cuvantul grecesc doxa inseamna o parere, o imagine, o aspiratie. Para-dox inseamna deci "opusul asteptarii", "altfel decat imaginatul". La origine cuvantul doxa provine din dechomai, ceea ce inseamna "a lua in primire" sau "a intinde mana deschisa". Daca recurgem la aceast sens al cuvantului doxa, ajungem la intelesul fenomenologic al paradoxului. In traducere inseamna deci: "a renunta la parere si dincolo de ea a lua realitatea in primire."
5. Intentia paradoxa
Cine sufera de o frica anticipatorie va fi experimentat de ani de zile, incapacitatea vointei proprii. A aflat ca nu a putut exclude cu toata vointa, cu toata stradania si toate intentiile sale eventualitatea unui colaps, unui infarct sau de a fi parasit. Nici cea mai intensa vrere nu a fost in stare sa impiedice posibilitatea experimentarii unui colaps. - Ce efect a avut deci vointa sa?
Un pacient de 37 de ani reda, cum viata sa s-a axat tot mai mult in jurul fricii, cum a evitat tot mai mult de a iesi singur, cum de frica colabarii a convins-o pe nevasta sa, sa-l duca si sa-l aduca dela serviciu. Descrie cat de minutios si-a controlat pulsul, se privea in oglinda cu atentie, cum vizita medicii. Si-a dat intr-adevar o osteneala imensa, dar frica nu l-a lasat. Dimpotriva, cu toate incercarile sale frica a crescut in mod continuu. Cu cat mai multe asigurari, cu atat mai multa frica a experimentat. Cu cat mai multe masuri de evitare, cu atat mai multa nesiguranta. Intrase intr-o spirala invrajbita, pana n-a mai putut..Pana ce nevasta sa a intrat in greva. Pana ce a fost pericilitat sa-si piarda slujba. Pana ce el insusi n-a mai putut suporta situatia.
Cand a realizat ca nu poti anihila frica cu vointa, a cautat ajutor dinafara. Si-a dat seama ca degeaba iti spui "nu vreau sa-mi fie frica". De putut, poti sa-ti spui, dar nu duce la nimic. Poti sa-ti spui "pentru nimic in lume nu vreau sa colabezi". Dar aceasta nu impiedeca aparitia niciunui colaps. Din contra, cu vremea se pregateste terenul pentru colaps.
Tocmai acest efect limitat al vointei poate fi folosit dpv.terapeutic. Aici sta ascuns principiul de actiune a Intentiei Paradoxe.: folosirea neputinta vointei pentru invingerea fricii. - Este paradox, nu-i asa? Cine poate sa reueasca ceva cu o neputinta?
Gonesti spre starea de frica in momentul in care iti spui:"nu vreau sa am frica - nu vreau sa colabez!" In traducere asta inseamna de fapt: "nu vreau ca viata sa fie asa cum este. Nu vreau sa mi se intample lucruri neplacute, accidente, esuare. Nu sunt de acord cu aceste conditii ale existentei, nu vreau sa le accept, vreau sa le combat. Cu ele nu pot sa-mi duc viata, ca sa fie viata asa cum mi-o inchipui eu!"
Dar este fatal sa te impotrivesti realitatii si sa nu realizezi nimic cu aceasta. Dar daca vointa nu este eficienta, neputand duce la succes, atunci spre surpriza tuturor, dece sa nu o utilizezi chiar in mod opus? Dece n-ai fructifica aceasta cunoastere, ca simpla vointa nu poate schimba si nu are efect asupra realitatii exterioare?
Neputand evita cu vointa un colaps, un infarct, faptul de a fi parasit, atunci aceste situatii nici nu pot fi induse prin vointa! Caci a-ti spune: nu vreau sa colabez, este tot atata de inefecient ca opusul, anume: sa spui ca:vreau sa colabez chiar acuma, pe loc! Vointa nu are efect instantaneu asupra succesului. Baza concretiunii paradoxiei este acceptarea limitelor vointei, pana la acceptiunea neputinta vointei. Doar capacitate de a putea lasa ne elibereaza din stramtorarea capcanei coercitive, printr-o aplicare activa si jucausa a realitatii principiului enuntat.
In cazul folosirii acestui comportament surprinzator, aiurit, care aparent mentine tulburarea, observam ca ea nu va avea niciun efect asupra conditiile externe de viata reala
Dar ce efect are asupra comportamentului persoanei insasi?. Ce inseamna pentru ea faptul ca dintr-odata isi permite sa-si doreasca opusul? Oare nu provoaca soarta, nu evoca "spiritele rele"? S-ar putea sa devii superstitios cu asemenea proceduri. Intentia Paradoxa anihileaza si dorinta superstitioasa privind siguranta. Dar desigur este nevoie de mult curaj sa infrunti frica in felul acesta! Aici am ajuns la granitele aplicarbilitatii I.P: Fara o anumita doza de curaj pentru a infrunta spaimele "abisurilor omenesti, caruia ii suntem atat de aproape"- cum a formulat o pacienta - nu este posibila acceptiunea si suportarea necesara. Daca persoana nu-si poate mobiliza curajul inseamna ca avem de a face cu o tulburare de personalitate anxioasa sau cu o fixare in magic.
I.P. este o solicitare spre a lua atitudine, pe un teren sigur, stiindu-se ca nu exista niciun efect asupra realitatii exterioare si, ca nu este vorba despre o provocare a sortii, ci a curajului. Tot, ceea ce se intreprinde, consta pur si simplu in schimbarea spre o noua atitudine fatza de frica. Intentia este sa nu se mai permita ca gandirea si comportamentul persoanei sa fie dictate de frica. Omul "este atat de liber" si isi permite "obraznicia" sa -si trateze frica in mod jucaus, in loc sa-i urmeze dictatul.
Faptul ca frica poate ajunge atat de puternica la om, tine in mare masura de vointa. Cum el nu "vrea" sa admita (desigur pe baza emotiilor, a psihodinamicii) sa i se intample lucruri neplacute, se cramponeaza de "firul de pai" vointa, pentruca aceasta nu numai sa inlesneasca, dar sa si creieze realitatea. In accesul terapeutic, tocmai prin aceasta participare a vointei la producerea fricii, se va putea miza pe langa psihodinamica si pe vointa. Primul efect terapeutic va fi recunoasterea, constientizarea faptului, ca vointa pura nu are eficienta directa in lume. Asta il ajuta pe om sa-si poata suporta mai lesne frica, caci realizeaza cu claritate, ca persistand in simpla vointa de negare aceasta il va duce doar la paralizarea existentei sale ca persoana, deoarece el astfel se refuza bazei sale existentiale. Aceasta vointa negativa se sustrage realitatii lumii cu legile ei proprii (slabirea primei motivatii fundamentale, baza pentru A-Putea-Fi).
Autodistantarea pe care o inlesneste I.P. ofera spatiu pentru propria persoana, pentru actele ei volitive si pentru deciziile ei. Aplicarea I.P ii mai ofera omului si experienta, ca lucrurile de care se temea nu se intampla neproducandu-se nicio schimbare in lume, fapt care ii confera sprijin, aceea incredere de fond despre care vorbeste Frankl. Experimentarea faptului ca omul poate deveni activ in confruntarea cu frica, ii confera ocrotire, protectie.
I.P ajuta.astfel la realizarea celor trei premize fundamentale ale primei MF a dimensiunii ontologice a existentei: ocrotire, spatiu, sprijin. In acest fapt rezida efectul ei.
Prin atitudinea paradoxa omul devine din nou liber, se ridica deasupra situatiei, ajunge intr-o postura de superioritate, datorita noii cunoasteri si a hotaririlor sale. Putem zice ca prin experimentarea libertatii spirituale omul a ajuns sa-si invinga psihicul cu fixarile sale psihice coercitive. Acesta este aspectul de autodistantare care este propriu I.P. (Frankl 1982b).
Dezvoltarea Motivatiilor Fundamentale in cadrul AE a scos la iveala si un alt aspect al eficientei I.P. fiind vorba preferential de autoacceptiune in procesul fricii. Fixarea coercitiva a psihicului poate fi vazuta si ca o incercare de autoajutorare, ce indica un deficit, instalat de fatza ce abisurile existentiale.Psihodinamica ne indeamna mai degraba spre structurile ce ofera stabilitate in existenta, tocmai din motivul de a nu cade intr-un "pericol existential", anume de a trece pe langa viata, pe langa profunzimile ei. O existenta implinita presupune pe de o parte o realizare de sine ca persoana inimoasa, curajoasa, pe de alta parte insa si o luare de atitudine fata de realitatea cu toate conditiile ei inamovibile dar si posibilitatile ei schimbatoare. Baza existentei - spre care ne indruma frica - este realitatea in care ne aflam si de care tinem. Viata se desfasoare in aceasta realitate "confrontativa", care nu se muleaza dupa dorintele noastre, ci care ne devine un "vis-a-vis" cu legile sale proprii, un "partener" cu o "sira a spinarii" anume, care ne solicita sa ne realizam existenta proprie. Vointa noastra nu a creat aceasta lume, asa ca nu poate sa se ridice deasupra ei, nici motivat nici aleator. Aceasta demitizare a plenipotentei vointei duce la atitudinea existentiala adecvata, anume: orice acces spre fiintare incepe cu un act de a lasa, a putea-lasa.
Dpv.analitic existential I.P. se dovedeste a fi o schimbare de atitudine. Frankl (1982b) a decelat in ea mai degraba un act de autodistantare, pentru a scapa de simtamintele anxioase. Felul de abordare a temei influenteaza atitudinea terapeutica fatza de frica si munca pregatitoare, ca si explicarea si folosirea I.P. In functie de concept se va ajunge la o atitudine acceptanta sau una de respingere fatza de frica.(Probst (2003). Prin schimbarea atitudinii se induce o acceptanta a existentei abisale producatoare de frica; prin autodistantare (in fond mentinandu-se frica) se incearca o indepartare de simtamintele neplacute. Acest procedeu simptomatic nu exclude totusi o autoacceptanta in frica. Doar ca drumul nu este direct. Unor pacienti le vine greu sa practice I.P. prin autodistantare.
Paradoxul existential care ni se arata in I.P. este faptul ca: libertatea o putem trai daca acceptam si ne supunem la conditii. Liber este acela, care recunoaste ca este limitat, ca poate esua, ca poate avea ghinion, ca isi poate permite daca trebuie, sa colabeze, ca poate accepta asta fiindca tocmai asta tine de viata, chiar sa faca un infarct cardiac, ca ii permite celuilalt, sa fie atat de liber, incat sa-l paraseasca, daca el vrea. Tocmai asta ne face liberi sa vedem si sa acceptam vointa noastra in delimitarea ei.
Acceptarea delimitarii existentei ne confera "increderea fundamental in existenta" cum a subliniat Frankl.(1959, 725; 1982a, 283) Ea ne obliga sa ne orientam mereu din nou spre bazele solide ale fiintarii, sa ne cautam sprijin in profunzimi. Frica ne ajuta sa ne distantam de conceptele, ideile, dorintele, tzelurile si simtamintele noastre.
Acceptiunea limitarii noastre nu trebuie sa fie o pierdere, ci atunci cand focusam esentialul, ne poate libera spre ceea ce ne sta in putinta. Totodata permite celorlalti si "lumii" sa realizeze posibilitatile lor. Astfel se poate infiripa un dialog, un schimb propice intre unul si celalalt. Asa devine existenta.
6. Folosirea practica a I.P.
I.P. este indicata acolo unde este utila intreruperea "incremenirii vointei", acolo unde magia fricii ne fura libertatea si ne face sa credem ca "nu ai voie sa gandesti altfel, caci atunci ti se intampla ceva!" Omul se teme sa provoace el insusi tocmai acel ceva de care ii este frica si crede chiar ca a voit asta. Aceasta atitudine se gaseste in cazul fricii de frica, care sta la baza fobiilor (Frankl 1959, 1975, 1982b, ca si Froggio 1990) Este dela sine inteles ca sa I.P sa se aplice. in acele cazuri in care a prevalat atitudinea de respingerea situatiei temute si experimentarea frustrarii a vointei proprii. Ceea ce conteaza la I.P. este decizia de a dovedi in cadrtul unei probe existentiale ineficacitatea vointei in crearea directa a realitatii. Prin aceasta inversare a vointei dispare fixarea de pana atunci si se poate ajunge la o noua deschidere spre realitate.
Aceasta incercare spirituala ne mai ofera pe deasupra o noua experienta privind sprijinul dat de structurile lumii: aflam ca daca ne incredem si ne lasam in seama structurilor realitatii, suntem purtati de acestea.. Aflam, ca si in cazul, in care s-ar scufunda straturile pe care ne bazam, exista altele mai in profunzime care ne sustin si ne sprijina, pana chiar la baza fundmanetala a fiintarii care ofera un ultim sprijin.(Längle2000bb). Frica ne face sa ne straduim sa cautam aceste structuri ale profunzimii.
Deseori se confunda I.P. cu Interventia Paradoxa (vezi de ex. Wolf 2000) Nu numai numele se aseamana dar exista si paralele in procedeele folosite, daca sunt privite doar la suprafata. Interventia Paradoxa este o metoda a Terapiei Sistemice si a celei Comportamentale. Terapeutul il solicita pe pacient sa nu se opuna fixarii voltiive ci ii sugereaza sa-si mentine sfortarile pentru a intensifica simptomul, cu scopul de a-l deconditiona (comp.Wolf, Weecks et al.1985a). Daca de ex. un client sufera de o obsesie de a controla totul, i se prescrie sa nu abandoneze acest simptom, ci sa-l exerseze toata ziua pana oboseste si se plictiseste. Astfel clientul isi supune simptomul controlului sau.(idem)
Spre deosebire de acest procedeu in cazul I.P. clientului nu i se da (dinafara) o indicatie de comportament, ci este solicitat a-si schimba atitudinea sa (interioara) fata de frica, mobilizand astfel potentialul personalitatii proprii. Astfel se rezolva o "neintelegere ontologica";: anume aceea de a fi victima impotentei, a expunerii la neajutorare fata de frica care escaleaza si paralizeaza orice actiune.
Frica este intr-adevar experimetnarea starii de a-nu-putea-fi adica de a nu putea suporta situatia dpv.spiritual, emotional si fizic, ca o persoana care ar fi in stare sa actioneze. Sentimentul fricii de a nu putea fi este corect - dar se refera nu la lume ci la persoana insasi: Omul nu mai reuseste sa actioneze liber. In intelesul analitic existential I.P. nu cauta sa-l invete pe pacient sa se controleze ca in Interventia Paradoxala, ci sa invete sa poata lasa (frica)*
Dezechilibrul in relatia cu fiintarea (existenta), cauzata de stergerea delimitarilor intre a voi si a putea lasa se reechilibreaza, permitand omului sa poata actiona in felul sau originar din totdeauna. Isi va gasi locul in lume si va putea face ce e de facut si lasa ce-i de lasat.
Astfel frica ne face sa experimentam, ca pentru conditia noastra umana este bine si degrevant sa putem trai cu delimitarile si finalitatea noastra. Si ca in felul acesta putem "in-sfarsit trai".
Plecand dela efectul surprinzator al Intentiei Paradoxe in terapia fricii se relateaza pe scurt tehnica acesteia.
Pentru intelegerea actiunii I.P. se elaboreaza o viziune fenomenologica a fricii, renuntandu-se la continuturile ei. Astfel se evidentiaza rolul vointei si a atitudinii persoanei fata de frica anticipatorie, precum si relatia omului fata de capacitatea de a-putea-fi in conditiile si ofertele lumii factice. Din punct de vedere existential se constata ca dezvoltarea fricii se datoreaza incapacitatii de-a-putea-lasa ceea ce este dat si incapacitatea de-a-putea-primi ofertele lumii. Ca urmarea acestei atitudini vointa se hipoertrofiaza, "vrand" sa influenteze domenii fatza de care n-are acces.
Intentia Paradoxa este un exercitiu atat in delimitarea vointei pentru acele domenii in care poate fi folositoare precum si o introspectie si recunoastere a faptului, ca pe cale directa, vointa nu este in stare sa creeze realitati Cunoscand structura vointei, se poate ajunge la inversarea intentiei volitive, omul folosindu-se de libertatea de a-si dori chiar situatia temuta. Astfel persoana poate sa infrunte frica.Acest procedeu permite o auto-distantare, dar se bazeaza in fond pe o schimbare de atitudine.
Cuvinte cheie: frica, Intentia Paradoxa, vointa, Analiza Existentiala
1. Introducere
Cine afla prima data despre tehnica Intentiei Paradoxe (Frankl 1959, 724ff; 1987a, 37; 1982b, 184ff; 1982c, 159ff) ori va rade de ea ori se va revolta.
Nu e oare aproape pervers sa-i soliciti omului, care oricum sufera de frica, sa isi doreasca tocmai de ce ii este frica?! Sa-si doreasca de ex: sa faca un infarct cardiac. Asta ar contrazice undeva orice judecata rezonabila.
S-ar putea tolera eventual atunci cand este vorba de temeri minore cum ar fi de ex: colapsophobie. Dar exista justificare etica si legitima pentru acest procedeu in cazuri de boli grave (de ex.frica de cancer) frica de catastrofe (de ex. prabusirea unui avion, sau accident prin prabusirea unui tunel) frica datorita unor pierderi grave de valori (aprinderea casei, coloane de hoti care ar devasta casa ) sau alte situatii periculoase (a-si dori de ex. sa moara pe rand toti membrii de familie, sau ca intr-un acces de furie omul sa-si ijunghie copilul sau iubit)? Te intrebi ce mai are asta de a face cu psihoterapia? Oare nu-l va nelinisti mai mult pe omul care si asa sufera de grave temeri, oare il va ajuta sau mai degraba ii va face mai rau.
Cum va primi un om o asemenea indicatie? Poate fi de acord, dupa ce timp de luni si ani de zile s-a luptat obsesiv sa previna asemenea pericole? Sa apreciem in mod just gravitatea fricii: exista oameni care de ani de zile n-au mai iesit in strada din cauza colapsophobiei, iar partenerii lor constransi la capatul puterilor de aranjamentele pacientilor, si angajati in insotirea permanenta sau in ajutorul controlului, se gandesc sa divorteze.
Intr-adevar putin aiurea pare aceasta tehnica. Exista si pericolul ca pacientul prin asemenea indicatii sa nu se simta inteles sau chiar sa se simta ridiculizat, considerand ca problematica disperarii si a suferintei sale nu este vazuta de terapeut. In aceste cazuri pacientul refuza tehnica si nu colaboreaza.. Acestea sunt cele mai dese efecte secundare: (Längle 1997, 232, Froggio 1990, 1317 f).
Daca privim cu atentie Intentia Paradoxa o sa reusim s-o intelegem mai bine. In cadrul terapiei fricii de ex. desigur nu este vorba sa provocam un infarct miocardic. Este mai degraba vorba sa aratam imposibilitatea producerii acestuia prin exagerarea propusa: adica sa solicitam pacientul sa primeasca acuma imediat, peste zece minute din nou si cel putin de 5 ori pe zi cate un infarct! O posibilitate oarecare se exagereaza pana la imposibilitate. Frankl (de ex. 1982c, 160) vorbeste despre o "intentie fortzata" sau o "vrere accentuata" care urmeaza sa fie folosita in Intentia Paradoxa. Este vorba despre aceea atitudine care in tulburarile sexuale duce la blocari, pe care Frankl le denumeste "modelul nevrotic de reactie sexuala".Acest model transpus in cazul fricii, produce aceias blocare, doar ca in acest caz se blocheaza frica. Aceasta reflexie a stat la baza creierii Intentiei Paradoxe de catre Frankl (1938, 49) pe care a publicat-o de timpuriu.
Astfel exersarea Intentiei Paradoxe duce la experimentarea imposibilului. Omul isi da seama ca ceea ce isi propune nu poate fi realizat nici cu gandul, nici cu simtirea. (comp.efectul I.P.in Ascher 1989a, Hughes et al 1975;Seltzer 1986). Asta ii creaza o senzatia de usurare imediata. Trecand dela o premiza anxiogena printr-o "cotitura nebunateca" spre constaterea anihilarii himerei respective- ca de ex. un infacrt miocardic - omul resimte o mare usurare care ii provoaca un zambet eliberator.
In acest fel I.P. mobilizeaza umorul (Frankl 1982c, 162; Probst et al.1997), o forta eliberatoare si o distantare care permite "sa respiri adanc" (comp.Titze 1995; Titze et al.1998). Pe de alta parte procedeul acesta ne face sa intelegem ca avem de a face cu o idee fixa cu care avem sa ne luptam si nu cu un pericol real. Acest lucru permite si indreptateste la aplicarea jucauasa a I.P..
2. Prin ce isi obtine frica forta ei?
Pentru a intelege mai bine prin ce anume isi obtine frica forta ei si ne subjuga este bine sa ne uitam la ce reuseste sa faca cu noi.
In general ii acrodam pericolului si amenintarii doar atata atentie cat sa nu actionam imprudent, in rest ne preocupa datul factic.Ne orientam spre ce este si spre ce tinem concret in maini. Cand ne este frica se schimba totul. Atentia se orienteaza in special spre ceeace ar fi posibil si ni s-ar putea intampla. Anxiosul i-ar putea veni in minte ca aici la Congresul dela Hamburg ar putea sa se imbolnaveasca. Se sperie de faptul ca asa ceva i s-ar putea intampla tocmai cand el nu este acasa! Il nelinisteste si faptul ca impotriva tuturor masurilor de precautie nu s-ar putea feri cu adevarat de boala.
Anxietatea deobicei nu se rezuma la situatia respectiva. Anxiosul simte ca s-ar putea sa i se intample si lucruri mai grave, de ex. un accident pe drumul de intoarcere. O neatentie, un defect al masinii, un altul care l-ar carambola i s-ar putea intampla cu toateca el ar conduce atent. Asemnea sentimente de a fi expus unui accident fara vina il insotesc mereu pe anxios. Nici n-are curajul sa se gandeasca la ele.N-ar vrea sa devina superstitios, n-ar vrea sa-l atzatze pe dracul, n-ar vrea sa se deoache. - Se observa cum frica poate trezi tendinte magice.
Imparatia posibilitatilor este nesfarsita. Multe s-ar putea intampla: as putea face un ictus, m-ar putea parasi partenerul, sau prin neatentia mea ar putea muri mama, numai pentruca mi-am uitat rugaciunea de dimineatza, sau fiindca astazi este in 30. si fiindca 30.03 oricum este o data critica, o data cu atatia de trei aduce nenoroc...si daca nu socotesc cu atentie, nu pot evita ghinionul si ea va muri din vina mea...
S-ar putea intampla. orice se poate intampla, toate cele, inclusiv cele ce nici nu ne-am putea imagina. Astfel vazute lucrurile, viata pe care o ducem, este intr-adevar teribila. De fapt nimic nu exista, care cu putina fantezie n-ar putea sa devina periculos.
Analiza Existentiala ca o psihoterapie fenomenologica nu face interpretari decat in anumite passage ale terapiei (Längle 2000a). In general nu interpretam, nu cautam simboluri sau asocieri. Ne uitam, cautam sa vedem mai in profunzime, ce anume produce aici de fapt frica? (Scheler 1954; Heidegger 1979; Lleras 2000).
Cei mai multi ar presupune desigur ca frica provine dela faptul ca nu avem putere asupra situatiei, ca nu o putem controla, ca ne simtim expusi sortii, uneltirilor celorlalti, naturii, pe scurt unor fortze coplesitoare, excesive a caror victime devenim. - Sa intrebam insa in continuare: dece acest lucru este resimtit atat de fatal? O fortza majora nu este resimtita de diferiti oameni la fel de ingrozitoare: unui suicidal pericolul nu-i face frica. Nu se teme de disparitie, de scufundare.
Fortzele majore supradimensionale ne inspira frica atunci cand se grefeaza pe o anumita atitudine in noi, care sta la baza dezvoltarii fricii. Atitudinea cea mai bazala pentru dezvoltarea unei frici este vointa de viata, sau cu alte cuvinte o vointa care se impotriveste acelor intamplari ce ar putea sa se produca in mod fatal. Daca de ex. omul vrea sa traisca, ii este groaza sa piarda viata, daca nu vrea sa piarda bani, se teme de crachul dela bursa; daca omul nu poate deloc sau numai greu sa traiasca inafara unei relatii, atunci deja gandul la o posibila despartire, ii produce frica.
Frica ne indica calea spre aceea posibilitate care ne-ar permite sa ne realizam exÃstenta.(Längle 1997) Ne arata, unde anume putem intui ca ar fi viata noastra, pe ce anume am putea cladi existentia noastra.
Frica ne mai poate arata si unde exageram cu vrutul nostru, unde ne agatzam de lucruri, unde nu avem destula distanta si destul calm, unde suntem fixati spre un tzel anume, spre succes, spre dorinte. Frica mai arata unde se exagereaza in privinta anumitor rezultate sau valori (comp.Frankl 1982b, 171f). In aceste cazuri ne domina un nivel inalt de anxiozitate, si suntem profund destabilizati. Dorinta de a influenta rezultatele evenimentelor, incercarea de a supune viata, nu este felul in care sa putem trai. Astfel nu ajungem la "existenta".
Anxiozittatea aceasta exacerbata am putea-o vedea drept o reactie sanatoasa. Ea ne poate retine dela pierzanie, ne poate opri dela pierderea vietii adevarate. Frica poate fi vazuta ca o via regia spre existenta (Längle 1997). Caci existenta inseamna: a fi intr-un dialog. Ca atare existenta inseamna sa te
implici in lume dar sa te si retragi din ea, ascultand ce "spun" lucrurile, urmarind cum se dezvolta ele. A exista insemna un permanent schimb intre a te implica si a lasa lucrurile sa se intample. Existenta inseamna a fi prezent si a pleca iarasi. O prezenta, care pregateste despartirea, o vibratie permanenta intre viata si moarte.
Cine nu permite lucrurilor sa se intample, nu poate fi niciodata un cadourisit. In acest sens Hermann Hesse ne-a sfatuit in poezia sa "Treptele": "Ia-ti adio suflete si insanatoseste-te!
Baza fricii este reprezentata de parerea noastra ca nu putem fi in conditiile date. Daca credem sau simtim ca nu putem suporta ceea ce ne asteapta, atunci ne invadeaza simtamantul ca ne pierdem, ca pierdem pamantul de sub picioarele noastre. Avem impresia ca ne scufundam in neant care ne "distruge".(comp.Bauer 2003). Frica arata unde este periclitata relatia cu fiintarea, unde ne intampina in-existenta. Aceasta este pe scurt rezultatul cercetarilor analitic existentiale.(Frankl 1959, 725; Benedikt 1968, Längle 1997; Wicki 2003).
Forta ei o primeste frica insa abia prin noi insine. Ea ne atrage in capcana ei abia atunci cand am impresia ca nu pot lasa lucrurile sa se petreaca. A fi inseamna inainte de toate a putea lasa.lucrurile sa se petreaca, evenimentele sa se deruleze, a putea lasa si contempla evenimentele asa cum se petrec privindu-le in esentialitatea lor.
Daca insa omul simte ca "nu poate fi in acele conditii" atunci nu poate lasa lucrurile asa cum sunt, ci cauta sa le controleze, se simte obligat sa supuna dominatiei proprii aparitia, evolutia si rezultatul evenimentelor. Asemnea control produce frica. Provine din frica si duce din nou la frica.
Frica se reduce atunci cand se reuseste sa renunte la controlul asupra rezultatului final. Ne-ar facilita mult existenta daca am putea lasa lucrurile asa cum sunt si sa ne restrangem asupra ce este pe masura noastra cat si pe masura lucrurilor.
Desigurt pentru a putea ajunge la o asemenea tzinuta de calm este nevoie de sprijin interior. Conditiile prelimiare unei existente implinite sunt enuntate in teoria motivatiilor fundamentale (Längle 1999; 2002). Daca omul este posedat de senzatia ca in conditiile acestea nu poate deloc sau doar cu greu exista, atunci cum ar putea lasa evenimentele sa se petreaca? Cum sa se poata accepta un infarct, daca te domina sentimentul de a nu putea supravietui un asemenea eveniment? Si am putea lua toate exemplele de mai inainte, care mi-ar ingreuna viata in asa fel incat "n"™ar mai fi viata" cum ar fi de ex. daca as fi parasit de partener, daca as ajunge internat la psihiatrie, daca as cadea la examen, ar fi ca si cum s-ar fi "terminat" cu mine chiar daca as supravietui fizic, dar n-as mai putea face ceea ce mi-ar place, cum sa pot ramane calm in asemenea situatie? N-ar fi pura neglijenta sa nu intervii la timp pentru a evita evenimentul? Ce s-ar putea face altceva decat sa inerci sa impiedici instalarea evenimentului? Apararea aceasta se produce din dragoste fatza de viata, fatza de sine insusi si fatza de viitorul propriu.
Chiar in acest punct se inchide capcana si incepe cercul vicios al fricii: cu cat mai putin poate omul, cu atat mai mult incepe sa vrea. Cu cat ai mai putina putintza, cu atat aspiri mai mult s-o ai. Cu cat esti mai slab, incepi sa fortezi lucrurile. Cu cat mai putin poti suporta sa fi parasit cu atat mai mult incerci sa eviti, trebuie sa incerci. Omul se obliga sa insiste tot mai mult si nu reuseste decat sa obtina opusul. Premizele de a se produce situatia temuta, se amplifica prin comportamentul propriu. Watzlawick (1981, 91; 1984) ar vorbi despre "self-fulfilling prophecies". La cooperarea aceasta in propria nenorocire, dezastrul cel mai mare este faptul, ca actiunea liber consimtita este tot mai ingradita de presiunea fortzata a coerciziunii. Omul "trebuie" sa contracareze si viata devine ne-libera va fi blocata de o stare "angoasanta". Substratul existentei se pierde peu a peu.
3. Vointa
Daca lipseste degajarea, vointa devine coercitiva. Aceasta este paradoxia vointei: numai o vrere care iti permite sa si poti lasa lucrurile, - care nu trebuie sa se implineasca - este o vointa libera. In cazul fricii vointa libera face loc obligativitatii coercitive, actiunea se transforma intr-una obligatorie, omul ne mai putand altfel, traeste in credinta, ca numai astfel evita dezastrul. Aceasta vointa coercitiva care provine din "incapacitatea de a putea fi" este un motiv pentru care vointa devine ne-libera.
Un alt motiv este tzelul inspre care se orienteaza vointa. Astfel vointa se cramponeaza in asigurarea rezultatului.Vrea sa oblige realitatea, sa domine coincidenta, sa realizeze succesul, sa anticipeze soarta.
In fond vrea imposibilul. Oare intuieste anxiosul acest lucru in vrerea sa? Isi da seama ca se pozitioneaza intr-o postura trufasa, care nu-i permite sa fie subiect in acesta lume, sa nu fie "supus" (cum sugereaza originea cuvantului subiect: subicere = a se supune), adica sa fie un ins supus conditiilor si daturilor existente? Oare isi da seama, ca prin intentia sa se departeaza de fundamentul realitatii existentiale? In stradania sa fortzata resimte fara indoiala propria-i impotentza, inaccesibilitate, imposibilitate si esuare. Simte ca de fapt nu este posibil ceea ce intentioneaza el. A se afla in imediata apropiere a esuarii, a naufragiului, produce frica. Din acest punct de vedere frica este o perceptie adecvata a unei realitatii existentiale.
Orientarea spre tzel, spre rezultat si nu spre mijloace, spre cale, evidentiaza o insusire proprie vointei aceea de a deveni coercitiva si ineficienta. Cine se concentreaza asupra faptului sa nu colabeze, resimte implicit incapacitatea vointei, caci rezultatul nu tzine doar de vointa. Vointa nu garanteaza siguranta. Cine nu poate accepta sa colabeze vreodata, nu mai ajunge sa traiasca cu adevarat. Se va crispa inutil, caci si cea mai intensa vointa-de-a-nu-colaba, va ramane ineficienta.
Vointa este un dat omenesc si nu o potentialitate divina. Ea este limitata in eficienta ei si in modul ei de actiune. Trebuie sa actioneze cu lumea si sa caute mijloacele cu care opereaza in lume. Cine nu vrea sa colabeze poate de ex. sa nu bea alcool, sa faca sport, sa faca cure Kneipp, dar tot restul trebuie sa ramana deschis. Acest fel de a vedea vointa nu contrazice faptul ca potentialitatea vointei este intr-adevar extraordinara. Nu degeaba spune vorba: "vointa muta muntii"- dar pentru asta are nevoie de mijloace! Cu vointa nu putem creia rezultatul, asa precum Dumnezeu a creiat lumea.
Greseala vointei anxioase este deci ca fixeaza cu privirea tzintita doar rezultatul, in loc sa se preocupe de posibilitatea de a fi. Structura noastra existentiala este de asa maniera incat noi sa stim sa ne ancoram viata in lume, sa acceptam daturile ei, sa lucram cu ele, si prin ele sa ajungem la tzinta. Intentia de a ajunge prin vointa la ceva, ce oricum nu este posibil, duce pe cale directa la esuare. Asta se simte. Si frica creste.
4. Paradoxul
Cum putem infrunta aceasta evolutie a fricii? Cauzele ei, spuneam, ca ar fi trairea unei atitudini false : adica dorintade a evite ceva care nu este in directa legatura cu vointa. De aceea este indicata o schimbare de atitudine, o reorientare. Spuneam mai inainte ca vointa atunci este puternica, cand este cuplata cu capacitatea de a putea lasa. Vointa atunci este puternica cand este orientata spre o actiune si o exersare concreta, cu ajutorul mijloacelor care ii stau la dispozitia vointei, sub forma de instrumente. Tocmai aceasta semnificatie are notiunea de "paradox": a exersa lasatul. (comp.Längle 1987a).
Cuvantul grecesc doxa inseamna o parere, o imagine, o aspiratie. Para-dox inseamna deci "opusul asteptarii", "altfel decat imaginatul". La origine cuvantul doxa provine din dechomai, ceea ce inseamna "a lua in primire" sau "a intinde mana deschisa". Daca recurgem la aceast sens al cuvantului doxa, ajungem la intelesul fenomenologic al paradoxului. In traducere inseamna deci: "a renunta la parere si dincolo de ea a lua realitatea in primire."
5. Intentia paradoxa
Cine sufera de o frica anticipatorie va fi experimentat de ani de zile, incapacitatea vointei proprii. A aflat ca nu a putut exclude cu toata vointa, cu toata stradania si toate intentiile sale eventualitatea unui colaps, unui infarct sau de a fi parasit. Nici cea mai intensa vrere nu a fost in stare sa impiedice posibilitatea experimentarii unui colaps. - Ce efect a avut deci vointa sa?
Un pacient de 37 de ani reda, cum viata sa s-a axat tot mai mult in jurul fricii, cum a evitat tot mai mult de a iesi singur, cum de frica colabarii a convins-o pe nevasta sa, sa-l duca si sa-l aduca dela serviciu. Descrie cat de minutios si-a controlat pulsul, se privea in oglinda cu atentie, cum vizita medicii. Si-a dat intr-adevar o osteneala imensa, dar frica nu l-a lasat. Dimpotriva, cu toate incercarile sale frica a crescut in mod continuu. Cu cat mai multe asigurari, cu atat mai multa frica a experimentat. Cu cat mai multe masuri de evitare, cu atat mai multa nesiguranta. Intrase intr-o spirala invrajbita, pana n-a mai putut..Pana ce nevasta sa a intrat in greva. Pana ce a fost pericilitat sa-si piarda slujba. Pana ce el insusi n-a mai putut suporta situatia.
Cand a realizat ca nu poti anihila frica cu vointa, a cautat ajutor dinafara. Si-a dat seama ca degeaba iti spui "nu vreau sa-mi fie frica". De putut, poti sa-ti spui, dar nu duce la nimic. Poti sa-ti spui "pentru nimic in lume nu vreau sa colabezi". Dar aceasta nu impiedeca aparitia niciunui colaps. Din contra, cu vremea se pregateste terenul pentru colaps.
Tocmai acest efect limitat al vointei poate fi folosit dpv.terapeutic. Aici sta ascuns principiul de actiune a Intentiei Paradoxe.: folosirea neputinta vointei pentru invingerea fricii. - Este paradox, nu-i asa? Cine poate sa reueasca ceva cu o neputinta?
Gonesti spre starea de frica in momentul in care iti spui:"nu vreau sa am frica - nu vreau sa colabez!" In traducere asta inseamna de fapt: "nu vreau ca viata sa fie asa cum este. Nu vreau sa mi se intample lucruri neplacute, accidente, esuare. Nu sunt de acord cu aceste conditii ale existentei, nu vreau sa le accept, vreau sa le combat. Cu ele nu pot sa-mi duc viata, ca sa fie viata asa cum mi-o inchipui eu!"
Dar este fatal sa te impotrivesti realitatii si sa nu realizezi nimic cu aceasta. Dar daca vointa nu este eficienta, neputand duce la succes, atunci spre surpriza tuturor, dece sa nu o utilizezi chiar in mod opus? Dece n-ai fructifica aceasta cunoastere, ca simpla vointa nu poate schimba si nu are efect asupra realitatii exterioare?
Neputand evita cu vointa un colaps, un infarct, faptul de a fi parasit, atunci aceste situatii nici nu pot fi induse prin vointa! Caci a-ti spune: nu vreau sa colabez, este tot atata de inefecient ca opusul, anume: sa spui ca:vreau sa colabez chiar acuma, pe loc! Vointa nu are efect instantaneu asupra succesului. Baza concretiunii paradoxiei este acceptarea limitelor vointei, pana la acceptiunea neputinta vointei. Doar capacitate de a putea lasa ne elibereaza din stramtorarea capcanei coercitive, printr-o aplicare activa si jucausa a realitatii principiului enuntat.
In cazul folosirii acestui comportament surprinzator, aiurit, care aparent mentine tulburarea, observam ca ea nu va avea niciun efect asupra conditiile externe de viata reala
Dar ce efect are asupra comportamentului persoanei insasi?. Ce inseamna pentru ea faptul ca dintr-odata isi permite sa-si doreasca opusul? Oare nu provoaca soarta, nu evoca "spiritele rele"? S-ar putea sa devii superstitios cu asemenea proceduri. Intentia Paradoxa anihileaza si dorinta superstitioasa privind siguranta. Dar desigur este nevoie de mult curaj sa infrunti frica in felul acesta! Aici am ajuns la granitele aplicarbilitatii I.P: Fara o anumita doza de curaj pentru a infrunta spaimele "abisurilor omenesti, caruia ii suntem atat de aproape"- cum a formulat o pacienta - nu este posibila acceptiunea si suportarea necesara. Daca persoana nu-si poate mobiliza curajul inseamna ca avem de a face cu o tulburare de personalitate anxioasa sau cu o fixare in magic.
I.P. este o solicitare spre a lua atitudine, pe un teren sigur, stiindu-se ca nu exista niciun efect asupra realitatii exterioare si, ca nu este vorba despre o provocare a sortii, ci a curajului. Tot, ceea ce se intreprinde, consta pur si simplu in schimbarea spre o noua atitudine fatza de frica. Intentia este sa nu se mai permita ca gandirea si comportamentul persoanei sa fie dictate de frica. Omul "este atat de liber" si isi permite "obraznicia" sa -si trateze frica in mod jucaus, in loc sa-i urmeze dictatul.
Faptul ca frica poate ajunge atat de puternica la om, tine in mare masura de vointa. Cum el nu "vrea" sa admita (desigur pe baza emotiilor, a psihodinamicii) sa i se intample lucruri neplacute, se cramponeaza de "firul de pai" vointa, pentruca aceasta nu numai sa inlesneasca, dar sa si creieze realitatea. In accesul terapeutic, tocmai prin aceasta participare a vointei la producerea fricii, se va putea miza pe langa psihodinamica si pe vointa. Primul efect terapeutic va fi recunoasterea, constientizarea faptului, ca vointa pura nu are eficienta directa in lume. Asta il ajuta pe om sa-si poata suporta mai lesne frica, caci realizeaza cu claritate, ca persistand in simpla vointa de negare aceasta il va duce doar la paralizarea existentei sale ca persoana, deoarece el astfel se refuza bazei sale existentiale. Aceasta vointa negativa se sustrage realitatii lumii cu legile ei proprii (slabirea primei motivatii fundamentale, baza pentru A-Putea-Fi).
Autodistantarea pe care o inlesneste I.P. ofera spatiu pentru propria persoana, pentru actele ei volitive si pentru deciziile ei. Aplicarea I.P ii mai ofera omului si experienta, ca lucrurile de care se temea nu se intampla neproducandu-se nicio schimbare in lume, fapt care ii confera sprijin, aceea incredere de fond despre care vorbeste Frankl. Experimentarea faptului ca omul poate deveni activ in confruntarea cu frica, ii confera ocrotire, protectie.
I.P ajuta.astfel la realizarea celor trei premize fundamentale ale primei MF a dimensiunii ontologice a existentei: ocrotire, spatiu, sprijin. In acest fapt rezida efectul ei.
Prin atitudinea paradoxa omul devine din nou liber, se ridica deasupra situatiei, ajunge intr-o postura de superioritate, datorita noii cunoasteri si a hotaririlor sale. Putem zice ca prin experimentarea libertatii spirituale omul a ajuns sa-si invinga psihicul cu fixarile sale psihice coercitive. Acesta este aspectul de autodistantare care este propriu I.P. (Frankl 1982b).
Dezvoltarea Motivatiilor Fundamentale in cadrul AE a scos la iveala si un alt aspect al eficientei I.P. fiind vorba preferential de autoacceptiune in procesul fricii. Fixarea coercitiva a psihicului poate fi vazuta si ca o incercare de autoajutorare, ce indica un deficit, instalat de fatza ce abisurile existentiale.Psihodinamica ne indeamna mai degraba spre structurile ce ofera stabilitate in existenta, tocmai din motivul de a nu cade intr-un "pericol existential", anume de a trece pe langa viata, pe langa profunzimile ei. O existenta implinita presupune pe de o parte o realizare de sine ca persoana inimoasa, curajoasa, pe de alta parte insa si o luare de atitudine fata de realitatea cu toate conditiile ei inamovibile dar si posibilitatile ei schimbatoare. Baza existentei - spre care ne indruma frica - este realitatea in care ne aflam si de care tinem. Viata se desfasoare in aceasta realitate "confrontativa", care nu se muleaza dupa dorintele noastre, ci care ne devine un "vis-a-vis" cu legile sale proprii, un "partener" cu o "sira a spinarii" anume, care ne solicita sa ne realizam existenta proprie. Vointa noastra nu a creat aceasta lume, asa ca nu poate sa se ridice deasupra ei, nici motivat nici aleator. Aceasta demitizare a plenipotentei vointei duce la atitudinea existentiala adecvata, anume: orice acces spre fiintare incepe cu un act de a lasa, a putea-lasa.
Dpv.analitic existential I.P. se dovedeste a fi o schimbare de atitudine. Frankl (1982b) a decelat in ea mai degraba un act de autodistantare, pentru a scapa de simtamintele anxioase. Felul de abordare a temei influenteaza atitudinea terapeutica fatza de frica si munca pregatitoare, ca si explicarea si folosirea I.P. In functie de concept se va ajunge la o atitudine acceptanta sau una de respingere fatza de frica.(Probst (2003). Prin schimbarea atitudinii se induce o acceptanta a existentei abisale producatoare de frica; prin autodistantare (in fond mentinandu-se frica) se incearca o indepartare de simtamintele neplacute. Acest procedeu simptomatic nu exclude totusi o autoacceptanta in frica. Doar ca drumul nu este direct. Unor pacienti le vine greu sa practice I.P. prin autodistantare.
Paradoxul existential care ni se arata in I.P. este faptul ca: libertatea o putem trai daca acceptam si ne supunem la conditii. Liber este acela, care recunoaste ca este limitat, ca poate esua, ca poate avea ghinion, ca isi poate permite daca trebuie, sa colabeze, ca poate accepta asta fiindca tocmai asta tine de viata, chiar sa faca un infarct cardiac, ca ii permite celuilalt, sa fie atat de liber, incat sa-l paraseasca, daca el vrea. Tocmai asta ne face liberi sa vedem si sa acceptam vointa noastra in delimitarea ei.
Acceptarea delimitarii existentei ne confera "increderea fundamental in existenta" cum a subliniat Frankl.(1959, 725; 1982a, 283) Ea ne obliga sa ne orientam mereu din nou spre bazele solide ale fiintarii, sa ne cautam sprijin in profunzimi. Frica ne ajuta sa ne distantam de conceptele, ideile, dorintele, tzelurile si simtamintele noastre.
Acceptiunea limitarii noastre nu trebuie sa fie o pierdere, ci atunci cand focusam esentialul, ne poate libera spre ceea ce ne sta in putinta. Totodata permite celorlalti si "lumii" sa realizeze posibilitatile lor. Astfel se poate infiripa un dialog, un schimb propice intre unul si celalalt. Asa devine existenta.
6. Folosirea practica a I.P.
I.P. este indicata acolo unde este utila intreruperea "incremenirii vointei", acolo unde magia fricii ne fura libertatea si ne face sa credem ca "nu ai voie sa gandesti altfel, caci atunci ti se intampla ceva!" Omul se teme sa provoace el insusi tocmai acel ceva de care ii este frica si crede chiar ca a voit asta. Aceasta atitudine se gaseste in cazul fricii de frica, care sta la baza fobiilor (Frankl 1959, 1975, 1982b, ca si Froggio 1990) Este dela sine inteles ca sa I.P sa se aplice. in acele cazuri in care a prevalat atitudinea de respingerea situatiei temute si experimentarea frustrarii a vointei proprii. Ceea ce conteaza la I.P. este decizia de a dovedi in cadrtul unei probe existentiale ineficacitatea vointei in crearea directa a realitatii. Prin aceasta inversare a vointei dispare fixarea de pana atunci si se poate ajunge la o noua deschidere spre realitate.
Aceasta incercare spirituala ne mai ofera pe deasupra o noua experienta privind sprijinul dat de structurile lumii: aflam ca daca ne incredem si ne lasam in seama structurilor realitatii, suntem purtati de acestea.. Aflam, ca si in cazul, in care s-ar scufunda straturile pe care ne bazam, exista altele mai in profunzime care ne sustin si ne sprijina, pana chiar la baza fundmanetala a fiintarii care ofera un ultim sprijin.(Längle2000bb). Frica ne face sa ne straduim sa cautam aceste structuri ale profunzimii.
Deseori se confunda I.P. cu Interventia Paradoxa (vezi de ex. Wolf 2000) Nu numai numele se aseamana dar exista si paralele in procedeele folosite, daca sunt privite doar la suprafata. Interventia Paradoxa este o metoda a Terapiei Sistemice si a celei Comportamentale. Terapeutul il solicita pe pacient sa nu se opuna fixarii voltiive ci ii sugereaza sa-si mentine sfortarile pentru a intensifica simptomul, cu scopul de a-l deconditiona (comp.Wolf, Weecks et al.1985a). Daca de ex. un client sufera de o obsesie de a controla totul, i se prescrie sa nu abandoneze acest simptom, ci sa-l exerseze toata ziua pana oboseste si se plictiseste. Astfel clientul isi supune simptomul controlului sau.(idem)
Spre deosebire de acest procedeu in cazul I.P. clientului nu i se da (dinafara) o indicatie de comportament, ci este solicitat a-si schimba atitudinea sa (interioara) fata de frica, mobilizand astfel potentialul personalitatii proprii. Astfel se rezolva o "neintelegere ontologica";: anume aceea de a fi victima impotentei, a expunerii la neajutorare fata de frica care escaleaza si paralizeaza orice actiune.
Frica este intr-adevar experimetnarea starii de a-nu-putea-fi adica de a nu putea suporta situatia dpv.spiritual, emotional si fizic, ca o persoana care ar fi in stare sa actioneze. Sentimentul fricii de a nu putea fi este corect - dar se refera nu la lume ci la persoana insasi: Omul nu mai reuseste sa actioneze liber. In intelesul analitic existential I.P. nu cauta sa-l invete pe pacient sa se controleze ca in Interventia Paradoxala, ci sa invete sa poata lasa (frica)*
Dezechilibrul in relatia cu fiintarea (existenta), cauzata de stergerea delimitarilor intre a voi si a putea lasa se reechilibreaza, permitand omului sa poata actiona in felul sau originar din totdeauna. Isi va gasi locul in lume si va putea face ce e de facut si lasa ce-i de lasat.
Astfel frica ne face sa experimentam, ca pentru conditia noastra umana este bine si degrevant sa putem trai cu delimitarile si finalitatea noastra. Si ca in felul acesta putem "in-sfarsit trai".
buna seara fetelor
azi am avut o zi f proasta si tampa:(
in 2 ani de zile nu mi-am atins animalu' de companie si azi i-am nimerit una ;(acum imi pare f rau :(ii duc amine 2 carnaciori
uf eu nu mai inteleg dc atata lupta ca toti suntem datori cu o moarte pana la urma
Duby salut eu sunt autumn ms ca ma crezi funny:)astept sa te cunosc mai bine
Simoten imi pare rau ca te-ai regasit putin in ceea ce am scris si ca sa-ti para si mai rau iti spun ca n-am facut nik de 2 ani de zile deci iti dai seama ca hormonii mei imi tropaie in vene si in tample:)
Cata m-am rugat pt u si pt puiul tau sper ca iti e mai bine si da-le'n colo de compulsii si obsesii zau ca nu merita sa te mai gandesti la ele nu le mai baga in seama gandeste-te ca e toc-ul care te tine in priza si separa-l de ratiune.
Sophie vad ca tot zambitoare ai ramas asta e super bine si vad ca faci shopping si mai mishtok, iti dau adresa mea?as vrea si eu ceva :D
va las id-ul meu de mess si e-mailul poate imi scrie si mie cineva :D
-
va pup sa aveti grija de voi:)
azi am avut o zi f proasta si tampa:(
in 2 ani de zile nu mi-am atins animalu' de companie si azi i-am nimerit una ;(acum imi pare f rau :(ii duc amine 2 carnaciori
uf eu nu mai inteleg dc atata lupta ca toti suntem datori cu o moarte pana la urma
Duby salut eu sunt autumn ms ca ma crezi funny:)astept sa te cunosc mai bine
Simoten imi pare rau ca te-ai regasit putin in ceea ce am scris si ca sa-ti para si mai rau iti spun ca n-am facut nik de 2 ani de zile deci iti dai seama ca hormonii mei imi tropaie in vene si in tample:)
Cata m-am rugat pt u si pt puiul tau sper ca iti e mai bine si da-le'n colo de compulsii si obsesii zau ca nu merita sa te mai gandesti la ele nu le mai baga in seama gandeste-te ca e toc-ul care te tine in priza si separa-l de ratiune.
Sophie vad ca tot zambitoare ai ramas asta e super bine si vad ca faci shopping si mai mishtok, iti dau adresa mea?as vrea si eu ceva :D
va las id-ul meu de mess si e-mailul poate imi scrie si mie cineva :D
-
va pup sa aveti grija de voi:)
Buna Autumn,
Sper sa te simti mai bine. Lasa ca imi mai ating si eu baiatul canin din cand in cand si dipa aceea imi pare rau :-)
Iti citesc mesajele si ma gandesc ca realmente ti-ar prinde bine putin terapie sa te pui pe refacut lucruri;
Eu nu intru niciodata pe mess ca apoi nu mai fac nimic altceva decat palavrageala. Cand eram studenta in strainatate, acum o mie de ani, am descoperit mess-ul si, in timpul orelor de informatica, stateam mereu la povesti cu iubitul meu din tara. N-am invatat nimic la cursul acela.. motiv pentru care nu intru niciodata pe mess, iar angajatii mei au avut chiar o perioada restrictie la asta...
Da ne intalnim aici si iti trimit si tie virtual, o pereche de sosetele :-)
Gula... cred ca tu dai aici tehnicile folosit in CBT. Nu am avut ravdare sa citesc tot.. asa e, frica e infrunta in situatii care iti produc frica. Grija mare la interpretari... expunerea in TOC se face intr-un anumit ritms si cu ajutorul terapeutului.
Cata, sanatate multa.
Cris, sper ca esti mai bine.
PUP LA TOATA LUMEA. eU SUNT IN MUTARI CU BIROUL ASA CA O SA FIU ABSENTA CATEVA ZILE.
Sper sa te simti mai bine. Lasa ca imi mai ating si eu baiatul canin din cand in cand si dipa aceea imi pare rau :-)
Iti citesc mesajele si ma gandesc ca realmente ti-ar prinde bine putin terapie sa te pui pe refacut lucruri;
Eu nu intru niciodata pe mess ca apoi nu mai fac nimic altceva decat palavrageala. Cand eram studenta in strainatate, acum o mie de ani, am descoperit mess-ul si, in timpul orelor de informatica, stateam mereu la povesti cu iubitul meu din tara. N-am invatat nimic la cursul acela.. motiv pentru care nu intru niciodata pe mess, iar angajatii mei au avut chiar o perioada restrictie la asta...
Da ne intalnim aici si iti trimit si tie virtual, o pereche de sosetele :-)
Gula... cred ca tu dai aici tehnicile folosit in CBT. Nu am avut ravdare sa citesc tot.. asa e, frica e infrunta in situatii care iti produc frica. Grija mare la interpretari... expunerea in TOC se face intr-un anumit ritms si cu ajutorul terapeutului.
Cata, sanatate multa.
Cris, sper ca esti mai bine.
PUP LA TOATA LUMEA. eU SUNT IN MUTARI CU BIROUL ASA CA O SA FIU ABSENTA CATEVA ZILE.
Buna, fetelor.
Autumn, am avut si eu o catelusa pe care foarte rar o atingeam. A murit acum 2 ani de batranete. Am iubit-o foarte mult.
In momentul de fata mai am
- 2 pasarele: o zebruta si un perus care este bolnav (am avut in total 10 pasarele, dar mi-au murit in decurs de 10 ani)
-niste pestisor. Am avut multi pesti, care tot ca pasarile, mi-au murit in decurs de vreo 8 ani, de cand m-am apucat de crescut pesti
- o broasca testoasa de apa.
Am avut si 2 broaste testoase de uscat: una mi-a murit si pe cealalta, deoarece m-am simtit vinovata ca le-am achizitionat cand am aflat ca sunt ocrotite prin lege, am donat-o unei asociatii de ocrotire a broastelor in Bucuresti.
Am avut si pisica inainte de a avea catel.
Si am mai avut si hamsteri.
Acum, am mai "imbatranit " si nu ma mai atrag asa ca inainte necavantatoarele. Le iubesc, insa nu mai am timp sa ma ocup de ele sau sa mai "infiez altele." le ingrijesc insa pe cele ce mi-au ramas.
Va pup pe toate!
Autumn, am avut si eu o catelusa pe care foarte rar o atingeam. A murit acum 2 ani de batranete. Am iubit-o foarte mult.
In momentul de fata mai am
- 2 pasarele: o zebruta si un perus care este bolnav (am avut in total 10 pasarele, dar mi-au murit in decurs de 10 ani)
-niste pestisor. Am avut multi pesti, care tot ca pasarile, mi-au murit in decurs de vreo 8 ani, de cand m-am apucat de crescut pesti
- o broasca testoasa de apa.
Am avut si 2 broaste testoase de uscat: una mi-a murit si pe cealalta, deoarece m-am simtit vinovata ca le-am achizitionat cand am aflat ca sunt ocrotite prin lege, am donat-o unei asociatii de ocrotire a broastelor in Bucuresti.
Am avut si pisica inainte de a avea catel.
Si am mai avut si hamsteri.
Acum, am mai "imbatranit " si nu ma mai atrag asa ca inainte necavantatoarele. Le iubesc, insa nu mai am timp sa ma ocup de ele sau sa mai "infiez altele." le ingrijesc insa pe cele ce mi-au ramas.
Va pup pe toate!
Buna fetele,
Sunt mai bine azi, numai ca m-a pocnit si pe mine putin raceala.
Sophie, ai inceput sa aplici ce scrie Penzel? Cum e? Eu imi pun mare speranta in el.
Cata, sper ca esti mai bine, da un semn.
Sunt mai bine azi, numai ca m-a pocnit si pe mine putin raceala.
Sophie, ai inceput sa aplici ce scrie Penzel? Cum e? Eu imi pun mare speranta in el.
Cata, sper ca esti mai bine, da un semn.
Salutare tuturor,
Am revenit dupa o interventie tot amanata si re-amanta, dar care in final s-a dovedit o reusita totala. Sunt acasa, in recuperare, foarte anemica si...culmea un pic mai depresiva (probabil dupa anestezia generala).
Ma bucur ca sunteti active si m-am intristat nitel la citirea micului conflict care din fericire a fost innabusit la timp.
Bun venit si tie autumn si multa sanatate iti doresc!
Fetele mele sunt extraordinare, m-am atasat enorm de ele desi nu ne cunoastem inca personal si daca ele te-au primit, esti si din partea mea bine venita!
Un singur lucru iti reamintesc si sper sa nu te superi, de obicei EVITAM pe cat posibil sa "descarcam" continutul gandurilor obsesive sau depresive, deoarece toate fiind sensibile psihic avem tendinta de a imprumuta pe o perioada de timp gandurile suparatoare, lucru deloc benefic.
In rest, binisor si cum nu pot sta deloc pe scaun, postul meu va fi unul scurt.
Roby, asa-i de origine sunt din Pitesti:)
Imbratisez cu drag pe toata lumea:)
Am revenit dupa o interventie tot amanata si re-amanta, dar care in final s-a dovedit o reusita totala. Sunt acasa, in recuperare, foarte anemica si...culmea un pic mai depresiva (probabil dupa anestezia generala).
Ma bucur ca sunteti active si m-am intristat nitel la citirea micului conflict care din fericire a fost innabusit la timp.
Bun venit si tie autumn si multa sanatate iti doresc!
Fetele mele sunt extraordinare, m-am atasat enorm de ele desi nu ne cunoastem inca personal si daca ele te-au primit, esti si din partea mea bine venita!
Un singur lucru iti reamintesc si sper sa nu te superi, de obicei EVITAM pe cat posibil sa "descarcam" continutul gandurilor obsesive sau depresive, deoarece toate fiind sensibile psihic avem tendinta de a imprumuta pe o perioada de timp gandurile suparatoare, lucru deloc benefic.
In rest, binisor si cum nu pot sta deloc pe scaun, postul meu va fi unul scurt.
Roby, asa-i de origine sunt din Pitesti:)
Imbratisez cu drag pe toata lumea:)
Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 9imi este frica.help
- 311Tulburare obsesiv-compulsiva - Partea a XI-a
- 4Tulburarea obsesiv compulsiva si ticuri
- 4prazolex+alcool=?
- 4tulburari sexuale in urma unei depresii
- 8Probleme psihice. A inceput sa fie obsedat de starea lui de sanatate
- 6fobie, anxietate, obsesie.. din cauza somajului
- 4Caut carti cu si despre tulburarea obsesiv compulsiva,
- 5Care sunt tehnicile si metodele sa inving sau sa ameliorez TOC-ul meu suparator?
- 4tulburare obsesiv compulsiva
- 8Va rog, ajutati-ma!Am mare nevoie de ajutor!Sunt disperat.
- 5Cum scap de obsesii si compulsii?
- 8Tratament sau solutie eficienta pentru tulburarea obsesiv compulsiva?Un mic ajutor?
- 4Cum se manifesta tulburarea obsesiv compulsiva
- 3Verificare fara sens, nevoie obsesiva
- 2De ce este TOC-ul foarte rezistent la tratamentul medicamentos?
- 5Toc băiat de 15ani
- 2Toc
- 4Tehnica Neurofeedback pentru vindecarea sau ameliorarea patologiilor neuropsihiatrice?
Mai multe informații despre: Tulburarea obsesiv-compulsiva
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: