Depresie mascată

Ce este depresia mascată? Cum se manifestă ea? Cu ce este deosebită de depresia obişnuită?

Depresia mascata nu difera de celelalte depresii din punct de vedere biochimic insa depinde mult de mediul social in care s-a dezvoltat. De cele mai multe ori un depresiv "mascat" isi ascunde tristetea "dozandu-si" suferinta in dureri musculare, intestinale, cronice, cardio-vasculare, prin schimbari de comportament care duc chiar si la automutilare/ distrugere si aparitia unor boli ca encopreza, anorexie, bulimie...etc.

Mulţumesc pentru răspuns! Ce credeţi? Poate avea cineva depresie fără să fie conştient de ea?

Sunt multe pesoane care nu accepta faptul ca ar putea fi depresivi, deci nu o accepta- nu o contientizeaza..

Depresive* Constientizeaza*..sorry ptr greseli..

Cum mă pot evalua onest şi obiectiv ca să ştiu dacă am depresie?

sa te autoevaluezi..obiectiv mai ales nu prea cred ca ai sa reusesti pentru ca 1- nu ai cum sa nu fii subiectiva 2- pentru a aplica niste teste spre exemplu, trebuie sa stii sa interpretezi testul si in + sa mai tii cont de anumiti factori pe care tu nu i-ai putea identifica. Faptul ca ai pus intrebarile astea legate de despresie e un pas destul de important ptr. ca esti contient/a de stare ta. Cel mai bine e sa mergi al un psihoterapeut daca crezi e ca e necasar si sa faci psihoterapie... eu una nu sunt foarte de acord cu antidepresivele pentru ca trateaza mai mult temporar, insa uneori dau si ele rezultate...

Da, axenya, nici eu nu sunt pro antidepresive. La un curs de psihoterapie profesorul mi-a spus că medicamentele nu fac altceva decât să dea în cap simptomelor, fără să nimicească boala. Am luat contactul şi cu trei persoane specializate. Prima mi-a spus că am derealizare şi depersonalizare. Şi cred că avea dreptate, pentru că felul în care mă simt coincide exact cu descrierea bolii aşa cum apare în manualul bolilor psihice. A doua persoană, un psihiatru cu greutate, a spuns că îi pare rău că nu mă poate ajuta, că medicina nu a descoperit soluţia la problema mea. Iar a treia persoană, o doamnă psiholog, valoroasă cred, mi-a arătat nişte poze cu figuri umane şi să spun eu care îmi place care nu. Când i-am spus cum percep eu realitatea, a spus că şi dânsa percepe uneori la fel ca mine. M-am gândit că dacă nu s-a putut vindeca pe dânsa, nu are rost să mai merg la consult.
Aşa că, axenya, am încercat să-mi pun singur un diagnostic, dar se pare că este dificil să te autoevaluezi. Şi chiar dacă aş descoperi ce am degeaba dacă nu ştiu cum pot ieşi din starea respectivă.
Mulţumesc pentru răspunsul tău. Mi-ai dat un nou imbold spre studiu. Dacă mai ai idei sunt binevenite.



Mulţumesc cu sinceritate doamna/domnişoara Simina pentru răspunsul dvs. Din răspunsul dvs. observ că aţi citit şi alte postări ale mele, iar lucrul acesta nu mă face decât să vă apreciez. Cred că aceasta este de fapt cea mai mare calitate a unei persoane care lucrază cu sufletul omului; să manifeste empatie, totuşi fără să se substitie celui în cauză.
Aş vrea să vă întreb, dacă în experienţa dvs de până acum aţi lucrat cu persoane care suferă de derealizare şi depersonalizare şi dacă aţi reuşit să faceţi pe cineva să revină la normal. Adica persoana respectivă să se întoarcă la starea de dinaintea bolii şi să perceapă realitatea şi propria persoană la fel ca înainte.
Vă doresc să ajutaţi cât mai multe persoane afectate, pentru că nu cred că este satisfacţie mai mare decât să vezi o persoană care îţi mulţumeşte cu sinceritate că i-ai redat bucuria de a trăi din plin!

Tratamentul consta in combinarea terapiei psihanalitice cu agenti anxiolitici in cazul derealizari şi depersonalizari. Deci se poate! Mergi la un specialist si iti va recomnda tratamentul potrivit tie.Succes!

Mulţumesc axenya!