Depresii grave + stari de anxietate, oboseala + anorexie + stres

24-02-2008
MiroOfflife
Nu este medic/terapeut
MiroOfflife
Buna, Sunt Miroslav in varsta de 20 de ani. Problema despre care am sa vbesc aici nu ma priveshte pe mine personal, ci pe prietena mea(18) de 3 ani, cu care duc o relatie la distanta deja de 2 ani. Vreau sa spun ca lucrurile care le.am pus ca subiect, se potrivesc foarte bine prietenei mele. Deja timp de un an jumate, am observat cum ea decade din ce in ce mai des in depresii din care se dezvolta alte boli psihosomatice (2 pneumonii, diferite boli genitale, probleme cu stomacul foarte dese ) Din cauza problemelor cu stomacul nu poate manca, si a slabit foarte mult (pana la 40kg la varsta de 18 ani). Shtiu ca la probleme psihice, stomacul este foarte des afectat. Pe deasupra observ comportament violent si inabilitatea de a se comporta "normal" la probleme de relatie.Ceea ce vreau sa spun e ca este hipersensibila, agresiva in 90% din cazuri. E prinsa intr.un cerc vicios : Din cauza starii psihice dezvolta problemele de stomac, care nu.i permite mancatul in doze normale, ceea ce duce la diverse alte boli: anemie, raceli, gripe... care in mod normal nu ar fii mare scofala, dar pe ea o leaga de pat pt ca corpul e prea slabit. Stress in familie (tata alcoolic, mama cu cancer la stomac, divortzati dar inca lucuind in aceash apart.), stress in relatie, la scoala din cauza examenelor. Acum jumate de an sau putin mai mult a incercat cateva sedintze la un psiholog, dar nu s.a tinut de ele pt ca ii era frica. Eu din pacate, traind in alta tzara nu o pot ajuta ca sa se duca la un psiholog, am incercat foarte mult.. dar si relatia e aproape de distrugere din cauza distantei si problemelor. Cel mai grav e ca de cand a inceput sa pice in depresii, se gandeshte la sinucidere.Mama ei are prescris de la un psiholog nishte calmante puternice, care le foloseshte si prietena mea deoarece sufera shi de insomnii(inainte de ora 4 dim nu poate adormii). Mi.a spus de multe ori ca are de gand sa se sinucida, iar odata a fost cat peaci sa inghita un pumn de calmante impreuna cu vodka. Sunt disperat, de mine nu asculta, iar prietenii ei.. ignora semnele.. Va rog frumos, dati.mi nishte ideei cum o pot ajuta pana nu e prea tarziu... o cunosc de mult timp si destul de bine. Nu glumeshte si nu cauta atentie... situatia ei este serioasa. Multumesc anticipat!
32 comentarii 12 Înainte ›
0
25-02-2008, ora 00:00
aidinou
Nu este medic/terapeut
aidinou
Recomanda-i prietenei tale sa consulte un psihiatru pentru a i se prescrie un antidepresiv. Medicamentele isi fac efectul cam dupa 2-4 saptamani deci va avea nevoie de o benzodiazepina ca sa poata dormi. Medicul care o va vedea va sti cel mai bine ce doze sa ii prescrie.
In plus la varsta ei si luand in consideratie toate problemele pe care tu le descrii, i-ar face bine si o psihoterapie. Daca nu i-a placut psihologul la care a fost, poate sa incerce la altcineva.
Daca nu asculta de tine ar fi mai bine ca parintii ei sa se implice mai serios. Este la o varsta la care se pot schimba multe si probabil se mai suprapune si o " creiza tipic adolescentina". Vorbesc serios, ar trebui sa o vada un specialist.
0
26-02-2008, ora 00:00
ramsesking
Nu este medic/terapeut
ramsesking
miroslav, ce ne scrii tu aici e o problema grava, dar nu deznadajdui.primul pas care ar trebui sa il faca prietena ta, e sa mearga la un preot duhovnic bun, sa se spovedeasca de pacate, deoarece e o problema sufleteasca, si nu una trupeasca.dupa ce se va fi spovedit, sa nu se indeparteze de biserica, si cred ca macar duminica poate participa la slujbe.singurul doctor e Dumnezeu ca de la El avem trupul si sufletul, si el asteapta sa ne lasam de pacate, ca sa ne vindecam pe gratis.dar daca preferati mai bine oamenii...si sa mai si platiti...atunci nu ma luati in seama.daca nu se vindeca dupa asta... iti dau voie sa imi spui cum vrei tu.dar in acest fel nu ai, decat de castigat.
0
27-02-2008, ora 00:00
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
Cu lucrurile astea nu e de glumit. Tine minte ordinea: duhovnic, eliberarea suflatului de radacinile raului, care sunt pacatele si apoi o medicamentatie corespunzatoare.
Sa incerce sa asculte convorbirile cu M Siluana http://www.crestinortodox.ro/Asculta__Despre_stress-495.html si sa o contacteze. Are site pe Internet. Raspunde la toate intrebarile. Are o putere de sustinere morala fantastica.
0
06-04-2010, ora 17:52
robert91
Nu este medic/terapeut
robert91
Buna sunt Robert in varsta de 18 ani de o luna incoace am niste stari foarte foarte naspa spre exemplu gandesc numai la ce este rau cum ar fi(daca mor sau daca mi se face rau pe strada)numai stau cu prieteni cum o faceam inainte si daca stau nu ma simt bne imi sare gandul numai la starile naspa pe care le am de obicei mi se face rau seara si iau o jumate de pastila de xanax si imi revin in mare parte dar m-am saturat sa tot iau pastile vreau sa fiu cum eram inainte dar imi este foarte greu...Totul a inceput intr-o seara cand nu ma mai puteam concentra ma panicasem imi tremura corpul iar atunci am apelat la salvare medicul mia spus ca este o cadere nervoasa am fost am facut analizele la sange nu am nimic.nu imi mai vine sa merg la scoala delok singurul lucru care ma face fericit este prietena mea cu care recunosc in ultimul timp m-am cam certat si eu cred ca in mare parte este vina mea deoarece devin foarte nervos si foarte gelos in acelasi timp.ma gandesc la moarte si la cea ce se poate intampla cu prietena mea si mi se face rau.va rog frumos ajutati-ma cu niste sfaturi sa pot scapa de nelinistea aceasta sin corpul meu.sanatate.
0
16-04-2010, ora 03:31
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
Draga Robert,
Problemele tale sunt cauzate de un dezechilibru chimic al neurotransmitatorilor. Pe care din nefericire, doar chimic il poti trata.
Tu ai o varsta frageda dar e multa lume pe acest forum care se trateaza de ani si ani de aceste simptome prin care treci tu.
Incearca sa faci tot ce e mai bine pentru organismul tau, fara sa ai prejudecati. Tratezi "boala" ca atare ca pe oricare alta boala. Daca starile tale nu sunt chiar atat de dese, ia pastile doar la nevoie. Doza minima care te face sa te simti ok.
Indiferent cate sfaturi ti-ar da cineva, pina la urma, tot tratamentul cu medicamente rezolva problemele Tot aici se ajunge.
Multa sanatate, pace si liniste sufleteasca iti doresc.
0
16-04-2010, ora 13:05
robert91
Nu este medic/terapeut
robert91
Multumesc mult o sa urmez sfatul.o zi buna sanatate
0
03-06-2010, ora 15:17
lilianappsc
Nu este medic/terapeut
lilianappsc
Buna sunt Liliana 23 ani.de cateva luni bune am niste stari aiurea..adica am stari de nervozitate, simt ca ma sufoc ca nu mai am aer ma gandesc mereu la cei dragi ca o sa moara nu-mi gasesc locul niciunde, sunt mai rautacioasa cu cei din jur iar inainte eu nu eram deloc asa, nu stiu ce mi se intampla...va rog ajutati-ma cu un sfat..multumesc
0
03-06-2010, ora 17:08
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
@ lilianappsc

Este vorba de un dezechilibru chimic al neurotransmitatorilor care nu se trateaza decat chimic, indiferent cate sfaturi primiti de la cei din jur.
Mergeti sa faceti o consultatie la un medic psihiatru care probabil o sa va dea un anxiolitic. O sa va simtiti mult mai bine dupa si o sa va dispara ca prin farmec toate aceste temeri.
Cu pace,
Clara
0
03-06-2010, ora 17:33
Rica Venturiano
Nu este medic/terapeut
Rica Venturiano
Neurotransmisia este perturbata si de prezenta opioidelor in alimentatie, pe fondul unui deficit proteolitic si intestin permneabil.
Este o stransa corelatie intre ADHD, depresie etc si gluten, cazeina.
Sa nu uitam de lipsa omega 3 si deficitul proteic, din glutamina se obtine glutamatul.
-

Stimata d-na clara_p, aveti ceva studii sau lecturi la activ, acordati si meditatii in particuler ?!? Ignoranta se plateste mai devreme sau mai tarziu...
0
12-11-2010, ora 16:33
kittyloi
Nu este medic/terapeut
kittyloi
buna, sunt Andreea am 20 de ani..si de cateva luni bune sunt in depresii.am impresia ca toata lumea din jurul meu are ceva cu mine.nu-mi gasesc linistea nicaieri.prieteni nu prea mai am, decat cateva cunostiine, iar cand mai iesim in oras parca nu am nimic de zis.mi-e frica sa nu zic ceva gresit.noaptea nu pot adormii de ganduri.nu stiu ce se intampla cu mine.am ajuns sa stau aproape numai in casa, sunt f sensibila, inteleg totul aiurea, iar inainte nu eram asa.eram plina de viata, intodeauna aveam ceva de spus.acum, de vre-o saptamana parca sunt cu capul in nori.nu mai sunt atenta la ce zic cei din jur.nu sunt multumita de mine deloc.va rog ajuatati-ma
0
12-11-2010, ora 17:01
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
@ kittyloi

Mergeti cat mai degraba la medicul psihiatru sa va prescrie un tratament.
0
19-12-2010, ora 03:31
aaa.ioana
Nu este medic/terapeut
aaa.ioana
Voi chiar credeti ca depresia e o simpla boala si se poate vindeca cu medicamente?nimic nu te poate vindeca.medicamentele sunt pentru cei slabi care nu pot sa faca fata singuri.si eu as vrea sa pot sa fac rost de medicamente dar din pacate nu cred ca exista pastila fericirii.da exista pastile care te ajuta sa dormi dar cu ce folos ca oricum trebuie sa te trezesti a doua zi si tot in aceeasi lume te trezesti si nimic nu s-a schimbat. daca trecem prin anumite momente foarte grele nu inseamna ca suntem bolnavi, bolnavi sunt cei care cred ca asta e o boala.daca v-ati fi trezit vreodata dimineata si ati fi simtit ca nu exista nici macar un motiv ca sa mai respiri ati sti despre ce vorbesc.au fost atatea zile cand vorbeam singura cu mine si incercam sa ma conving sa nu ma sinucid...doar cei care au trecut prin asta inteleg.si ii respect pentru ca stiu cat de puternic trebuie sa fi.id-ul meu e aaa.ioana daca vrea cineva sa vorbeasca cu mine.
0
28-01-2011, ora 16:23
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
@ aaa.ioana

Ioana draga, depresia este o boala pe care tu insati ai conturat-oin cateva idei.
La unele persoane ea se poate agrava atat de rau incat acestea sa nu mai fie in stare nici sa se ridice din pat pentru nevoile zilnice.
Personal sufar de tulburare afectiva bipolara, depresia facand parte din boala mea, ani intregi.
Iti spun la modul cel mai serios ca si eu pina la 31-32 de ani, credeam ce crezi tu. Ca trebuie sa o ducem pe picioare si ca totul va fi bine. Eram un fel de leguma.
Ei bine antidepresivele m-au pus pe picioare, m-au facut sa ma bucur de viata, senzatie pe care nu o mai cunosteam demult. In nici un caz antidepresivele nu sedeaza.
0
27-07-2011, ora 10:20
Lucian23_panic
Nu este medic/terapeut
Lucian23_panic
Hello numele meu este Lucian si am 23 de ani.Intr-o seara la varsta de 17 ani m-am ridicat de la PC sa ma intrept spre bucatarie cand deodata mi s-a facut rau, ma luat cu tremurat foarte tare si nu mai puteam gandii normal, imi veneau in cap numa ganduri de suicide, ceea ce ma facea sa tremur si mai rau si ma ardea foarte rau ceafa, ma gandeam sa sun la salvare dar tot odata imi era frica ca or sa ma creada nebun.Dupa aproximativ 2 ore dupa ce nu am mai tremurat m-am gandit ca a fost doar o decadere nervoasa sau pentru-ca nu am mancat. Incepand din aceea seara viata mea s-a cam schimbat, la varsta de 17 ani aveam 75 KG iar acum la 23 de ani am abea 60 KG, ma gandesc foarte repede la suicide, a inceput sa imi cada paru in laterale la frunte, m-am lasat si de scoala la varsta de 17 ani din cauza la gandurile care le aveam, iar la joburi nu stau mai mult de 1-2 luni ca imi dau demisia, prieteni nu prea mai am, i-am cam lasat pe toti, o prietena abea imi fac la 3-5 luni stam impreuna 1 -2 sapt. maxim si gata, prefer sa stau mai mult in casa. Oare ce se intampla cu mine de atatia ani ? Seara cand mai stau in pat si ma gandesc la ce am realizat eu in acesti ani si vad ca nu am realizat nimic, ma mai apuca si plansu.Nu am luat niciodata medicamente pentru asa ceva, nu am fost la un control pentru-ca nu vreau sa ma creada nebun, am tot incercat sa ma "tratez singur" sa incerc sa rabd si timpu o sa le rezolve, dar si dupa atatia ani parca incepe sa fie si mai rau.
0
27-07-2011, ora 11:16
pulberedestele
Nu este medic/terapeut
pulberedestele
Din ce vad eu aici este vorba de depresii care ar trebui internate si tratate corespunzator, nu pe forum, ci cu medici adevarati, cu medicamente reale, care sa va scoata din starile acestea.Pentru prima postare a lui Miroslav, nu-i pot spune decat ca este o tulburare depresiva severa, pentru care necesita internare prietena ei si supraveghere atenta, acum si la inceputul tratamentului(in urma tratamentului energia creste, depresia scade mai tarziu), asa ca
oricand se poate sinucide, poate trece la act.Luati legatura cu parintii, si prezentati-o la camera de garda a unui spital, iar in acelasi timp sa-i fiti aproape, mai ales acuma, ca are nevoie.Cu timpul, relatia va merge foarte bine.Pentru ceilalti afirm ca sunt forme de depresie de la moderat la sever, pentru care e nevoie de tratament sau/si internare medicala.Din pacate...
0
27-07-2011, ora 11:18
pulberedestele
Nu este medic/terapeut
pulberedestele
Lucian, de mult trebuia sa ai un tratament medicamentos, cu el depresia este perfect vindecabila...
0
27-07-2011, ora 20:57
Rica Venturiano
Nu este medic/terapeut
Rica Venturiano
pentru Lucian

Salut! Cum stai cu pofta de mancare, cu dieta in general? Dar simptome legate de digestie? steatoree (grasimi in scaun) sau constipatie? Ma refer ca simptomele tale ar putea fi si o boala celiaca in desfasurare, fiindca ai si pierdut in greutate. Daca este asa ar fi cazul sa nu astepti faza acuta fiindca pot aparea complicatii majore.

Poti suplimenta cu diversi nutrienti care de altfel se gasesc si in alimentatie si nu au efecte secundare daca alegi niste doze rezonabile - cea ce de altfel nici nu este foarte complicat.

Ca sa iti faci o idee la ce ma refer, citeste mesajele scrise de mine aici:

http://forum.romedic.ro/prod/neuroleptice_+_antidepresive_+_insomnii_055810.html
http://forum.romedic.ro/prod/Ce_ne_facem_cu_ANXIETATEA_?_051190.html
0
27-07-2011, ora 22:51
Lucian23_panic
Nu este medic/terapeut
Lucian23_panic
Mananc numai cand m-i se face foame si alteori ma oblig singur pentru-ca stiu ca nu am mancat.Eu acum am venit de la munca si nu am mancat nimic, la munca si nici acum nu-mi este foame, cred ca o sa mananc maine dimineata.Iar cand mananc, de cele mai multe ori dupa 10 min trebe sa ma duc la WC (scaun).Sunt asa plictisit de viata, incat nici nu-mi mai vine sa ma duc maine la munca.Iar peste tot cu colegii m-am impacat super bine cu toti mereu am fost respectat si ma intreb dece oare, dar am impresia ca e din cauza starii mele, mereu serios, rad mai greu, nu vorbesc mult pentru-ca nu am chef de toate astea.Sa fiu sincer am si probleme familiale mari, sa fie de la asta ? tot timpu ma gandesc pentru binele altora si nu la al meu ?Si de multe ori cand ma gandesc la suicide ma gandesc la ce las acasa, oare ce o sa creada despre mine, cum or sa reactioneze si gandu asta parca ma mai linisteste, pentru-ca nu vreau sa le fac rau. Vreau sa scap de toate gandurile astea si de starea asta de spirit.
0
27-07-2011, ora 23:02
Rica Venturiano
Nu este medic/terapeut
Rica Venturiano
evident ca starea ta in care te afli este rezultatul acţiunii conjugate a mai multor factori, cei familiali sunt doar o parte. Ramane sa te informezi ce inseamna viata sanatoasa si optimizarea dietei.

Incearca sa ataci punct cu punct tot ce am mentionat acolo. Lasa-mi un id de messenger pe privat daca ai vreo nelamurire.
Sanatate!
0
27-07-2011, ora 23:12
Lucian23_panic
Nu este medic/terapeut
Lucian23_panic
Da, inteleg, multam fain...
0
19-01-2012, ora 22:39
marimar85
Nu este medic/terapeut
marimar85
Eu sunt in depresie de cand ma stiu. Nu am prieteni, nu reusesc sa am o relatie sanatoasa cu cineva fara sa ma cert, fara sa fiu geloasa.Am si trecut prin multe la viata mea. Am doar 25 de ani si pana acum am trecut prin foarte multe necazuri de mica am fost bolnaviicioasa, singuratica, copilul-problema peste tot unde ma ducea, oaia neagra a familiei mele. Am incercat tot felul de relatii...si nimic! Sunt sub orice critica...simt cum ma scufund in propria-mi nebunie, in propria-mi obsesie, gelozia..Vreau sa ma controlez, sa nu mai am iesirile pe care le am! Starea mea de sanatate se degradeaza si ea, odata cu psihicul meu : mananc de stres, sunt grasa, ma percep grasa si sufar, simt un nod in gat permanent, am momente cand mi-e bine dar sunt doar momente, am candidoze, raceli, alergii.de parca intreg universul e impotriva existentei mele. Acum sunt in prag de divort cu sotul meu, nici el nu ma mai suporta, m-a inselat, batut., mintit intreaga relatie, isi facea o mie de id-uri si vbea cu curve agatate pe net...atata stres, eu nu mai rezist!!!!! Parintii mei niciodata nu au fost mandrii de mine, pentru ei am fost intotdeauna rusinea lor...Am avut un job, job-ul pe care mi l-am dorit intotdeauna, i-am dat cu piciorul si acum de 5 ani numai lucrez nicaieri...Am incercat si sa ma sinucid..dar sunt prea puternica pentru a o face..vreau inca sa traiesc dar pentru ce, simt k imi pierd mintile, incet dar sigur.Am trecut si printr-un avort...primul si ultimul din viata mea si. in plus am si destule boli pentru varsta mea: o malformatie la inima care nu mi permite sa beau sa fumez si ma tine mereu in echilibru cu tot ceea ce-mi este nociv...se pare k numai psihicul meu nu-mi este in echilibru!!!!
0
20-01-2012, ora 12:10
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
@ marimar 85

Exista niste pastilute pe care ti le da medicul psihiatru si care te pot ajuta.
Nu ai luat niciodata antidepresive pina acum sa vezi cum te simti ?
Cu un tratament adecvat poti reveni la normalitate si poate iti refaci si relatia cu sotul. Nu are rost sa va despartiti.
0
21-11-2012, ora 15:46
Sanda123
Nu este medic/terapeut
Sanda123
Bună ziua!
Am nimerit din întâmplare aici..aşa m-am apucat de citit atât mărturisirile şi sfaturile oferite, ceea ce mi-a dat oareşce curaj...
Am 47 de ani. Ca şi împliniri, mai nimic...singura mea avuţie fiind laptopul, serviciul şi o mână de prieteni. Aş zice că-i destul. Sau nu?
Într-o dimineaţă, odată cu deschiderea ochilor m-a umflat plânsul instantaneu...Nu mai vroiam o altă zi...vroiam doar să nu mai ştiu...să nu mai simt că nu mai pot...
Nu mă mai spăl. Nu mai fac curat în cămăruţa în care locuiesc, evident că nici de pedichiură sau de manechiură nu îmi mai pasă...O colegă m-a luat deoparte zilele trecute şi mi-a zis că nu mă mai recunoaşte...nici eu nu o mai fac, nici măcar nu-mi mai amintesc cum eram înainte..
Mi-e bine doar când mănânc...şi când mă ascund pe net. Acolo funcţionez. Afară, nu. Afară plâng şi dacă vad o mâţă ciufulită. De cele mai multe ori sunt ca un arici. Nervoasă, pusă pe ceartă, rea...
Pentru a nu-mi pierde serviciul (lucrez în domeniul pariurilor sportive)şi pt a face faţă cerinţelor, iau Calmogen. Dar numai unul dimineaţa şi doar cand lucrez....dacă sunt acasă, nu iau.
Aşa reuşesc, altfel nu. La serviciu lucrez 12 ore pe zi...şase cu un liber...adică trei stau una şi apoi încă trei...Plus că îndatoririle de angajat s-au triplat în ultimii doi ani....Mă depăşeşte ritmul acesta dar nici să renunţ nu pot pentru că mă întreţin singură...
La serviciu uit chestii...să dau rest sau îl dau greşit...uit dacă am încasat sau nu banii unui client..., sau întreb de şapte ori acelaşi lucru...
Cam atât...nu ştiu ce mai pot spune...Nici nu ştiu dacă va citi cineva prostiile mele...
0
21-11-2012, ora 16:55
k.v
Nu este medic/terapeut
k.v
@sanda123

, , Prostiile, , tale sunt de fapt crimpeie de viata in care dominantele de virf sunt cele expuse chiar in denumirea topicului.
Exista multa presiune pe oameni, unii dezvolta rezistenta printr-o energie cultivata constant, altii isi adapteaza organismul obligindu-l sa faca fata, dar sursele se epuizeaza si din pacate cam totul se bazeaza pe stimuli.
Laptopul ca si subconstientul nostru ne pot fi prieteni buni sau stapini rai, conteaza investitia si durata ei.
Ritmul vietii actuale duce vizibil catre stari descrise de tine, sa te fortezi sa rezisti apelind de ex. la multa cofeina nu faci decit sa stimulezi Cortizolul(hormonul imbatrinirii), sa slabesti suprarenalele, sa-ti epuizezi intregul organism.
Stress+tutun+cafea+neimplinire+.poate duce catre orice, dar nu cauta diagnostice, nu-ti insusi ca ai o boala, cauta o MOTIVATIE sa te ridici.
Un sfat competent il poti primi de la un psiholog, o indrumare nutritionala corecta si corectoare ar fi de ajutor, iar de la mine
-Un gind bun vindecator!(e gratis si la indemina)
0
21-11-2012, ora 20:54
Sanda123
Nu este medic/terapeut
Sanda123
@ k v

Dar nu caut nici un fel de diagnostic, nu-mi însusesc nimic...Asta s-a înţeles? Dumnezeule!
Nu cred că mai scriu...
0
21-11-2012, ora 21:09
k.v
Nu este medic/terapeut
k.v
Poti sa scrii, sa socializezi daca te ajuta.Nu este nimic rau sau grav in ce ti-am scris, dar fiind un topic din sectiunea, , tulburari psihice, , in general cei care intra sunt indrumati catre psihiatru sau li se sugereaza variante.
Poate e mai bine sa iesi la timp, altfel risti sa te convinga cineva sa iei ceva medicamente.Chiar daca nu mai intri sau nu mai postezi:

Sa ai o viata buna!
0
22-11-2012, ora 09:39
prozac
Nu este medic/terapeut
prozac
Sanda, desigur n-o sa-ti intind o mana de antidepresive, virtual vorbind, dar nici tabloul pe care ti-l zugravesti nu este al unei persoane echilibrate si multumite de propria viata, asta nu pentru ca ai avea vreo tulburare psihica, ci probabil esti foarte obosita.

Poate fi o pasa proasta, oboseala accentuata sau numa" din cauza toamnei astea prelungite, tu stii mai bine decat ne dam noi cu presupusul pe aici.

Nu ar strica o cura de vitamine si o discutie serioasa cu patronul. Orele tale de munca sunt peste normal cu mult si oricare dintre noi am ajunge in situatia asta dupa cateva luni de munca in stilul asta.

Incearca, poate vei reusi sa obtii un program de munca normal.

sanatate
0
24-11-2012, ora 00:27
Sanda123
Nu este medic/terapeut
Sanda123
@ prozac

Sunt la firma asta de zece ani însă situaţia s-a schimbat de la o vreme încoace. În domeniul ăsta, pe postul meu, nu există program normal, iar o discutie cu patronul nu ar rezolva nimic, ba dimpotrivă. Trebuie să plec de aici, dar nu acum, poate după sărbători...deşi în vremurile astea e destul de greu cu angajările şi mai ales de la o vârstă.În fine, voi vedea...
Vă mulţumesc amândorura pentru sfaturi, numai bine şi multă, multă sănătate!
0
25-11-2012, ora 13:56
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
@ Sandra123

Daca starea dureaza de mai mult de 2 saptamani, inseamna ca ati facut un sindrom anxios depresiv care este o boala ca oricare alta boala si care se trateaza cu medicamente.
Nu e nevoie sa parasiti locul de munca ca si la altul, tot la fel se va intampla.
Mergeti si discutati cu un medic psihiatru si nu va prelungiti inutil starile chinuitoare prin care va face sa treceti aceasta afectiune.
0
26-11-2012, ora 00:18
Sanda123
Nu este medic/terapeut
Sanda123
Mulţumesc pentru sfat Clara. Aşa o să fac. Deşi cuvântul 'psihiatru' sună ciudat pt. mine...
Adaugă un comentariu / răspuns
32 comentarii 12 Înainte ›

15-04-2016, ora 10:25
Publicitate ROmedic
Administrator forum
Psihologi, psihiatri, psihoterapeuti
Recomandă un Psihoterapeut sau caută unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care vă prezintă peste 3900 de terapeuți din România. Avantajul acestui site este că pune mare preț pe recomandările pacienților. Găsiți prezentări detaliate ale serviciilor psihologice, citiți recomandări, vă puteți programa online. În plus, există o secțiune cu o mulțime de articole interesante și teste psihologice.
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Biblioterapia - pot cărțile să vindece depresia?
  • Depresia la vârstnici
  • Anxietatea
  • Combinația între depresie și tulburări cognitive minore la vârstnici accelerează îmbătrânirea creierului
  • Stimularea magnetică îmbunătățește starea de spirit în cazul bolnavilor de depresie
  • Gazul ilariant, tratament pentru depresiile severe
  • 5 metode de a învinge oboseala
  • Pericolele utilizării Facebook-ului
  • O aplicație pe telefon detectează anxietatea și tulburările dispoziționale la adolescenți
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.