mi e teama de moarte...

Bună, as vrea sa ma sfatuiasca cineva si sa discut cu oamenii care poate trec prin asta.De 2 luni de la moartea tatalui experimentez diverse frici, de moarte, teama sanu fac raucuiva sau mie care au trecut.Acum mi e fricade nebunie, de boli posibile severe..ma tem caas puteapierde tot..am diverse ganduri prostesti gen daca...patesc ceva.ieri ascultam o piesa pt liniste cu ciripit de pasarele si laterminarea ei incam ai auzeam pasarelele in urechi pt 1 min.fara sa judec, m am speriat si m am gandit cam halucinaţii acum analizez orice sunet..si uneori mi se pare ca aud.ciripit..dar asta nu se intampla cand sunt singura in camera.cand e liniste sunt bine nu aud nimic.cred
Ca e din cauza ca atunci cand e Zgomot incep sa analizez fiecare chestie cat de mica si ma obosesc psihic, am dureri de cap si greata, ma furnica mâinile
Cand sunt afara daca aud un zgomot cat de mic sau indepartat si nu l pot identifica ma tem si ma intreb daca e real sau am imnebunit...va rog un sfat as face orice sa fiu bine

Salut.
Cred ca ai continuat sa auzi acele sunete de pasarele pt ca te-ai concentrat pe melodie, ea fiind una terapeutica, meloterapie sau chiar un pic de hipnoza, ceia ce nu trebuie sa te sperii, alta cauza cred ca erai un pic surmenata.Cred ca ai avut un stres puternic ce te-a traumat psihologic, dar nu e grav daca o sa acorzi rezolvarea corecta.nu sunt psiholog, dar am trecut si eu prin asa probleme.este o trauma decesul tatalui si fiecare persoana normala reactioneaza diferit.in primul rind cred ca iti trebuie comunicare, atit psihologica cit si cotidiana si ar fi minunat sa te consulti cu o farmacista sau medicul de familie chiar si un psihiatru sa primesti ceva medicatie, pt ca acest soc poate sau a putut sa-ti fi facut si un dezechilibru la neurotransmitatori, dar cred ca iti v-a da medicii un tratament usor.ai nevoie fizic de recuperarea si relaxarea neurologica si cum am mai spus comunicare.daca doresti putem vorbi si in privat, am placerea sa te ajut.Iti doresc reechilibrare cit mai rapida.

In momentul in care iti decedeaza o ruda draga poti avea un soc atat de mare incat unii oameni nu sau mai revenit, dar cu ajutorul celor din jurul tau, si a celor care locuiesc cu tine poti trece peste.Conteaza si de ce boala a decedat ruda sau daca de batranete, conteaza si rolul pe care il juca in viata ta si multe altele.
Eu cred cu tarie ca fiecare problema are si o rezolvare chiar daca nu o rezolvare totala macar atat cat sati imbunatateasca calitatea vietii.

Buna Xandra28
Atunci cand iti moare cineva drag si foarte apropiat asa cum este un parinte, ceea ce traiesti nu este numai tristetea legata de despartirea definitiva, ci si tendinta naturala de a ne reflecta propriul sfarsit. Teama de moarte este un sentiment cu care majoritatea oamenilor se confrunta inca de la varste fragede. Noi o recunoastem ca fiind o teama pentru a nu-i pierde pe cei dragi, dar in fond este frica pentru propria existenta. De aici, dupa moartea cuiva apropiat se pot declansa in plan psihologic si somatic diverse reactii: ganduri legate de propria sanatate, anxietate, atacuri de panica, dureri fizice pe fond emotional etc. Din cate ai povestit despre ceea ce ti se intampla, imi imaginez ca nevoia de a analiza orice sunet sau miscare din jurul tau a intervenit pe fondul anxietatii pe care o resimti in urma pierderii tatalui. Atentia ta este concentrata la maxim pentru a putea preveni orice fel de pericol care iti ameninta viata. De asemenea, consumul de energie pe care il presupune un eveniment traumatic te poate surmena si in aceste conditii procesele psihice senzoriale se perturba.
Perioada de doliu poate dura 6 luni, 1 an sau mai multi. Important este sa iti traiesti emotional aceasta perioada de doliu, sa recunosti si sa accepti in sinea ta suferinta la care ai tot dreptul, si sa vorbesti despre ea cu cei dragi din jurul tau. Cu cat vei face acest lucru mai des, cu atat te vei impaca mai repede sufleteste cu pierderea ta.
Se spune ca murim cate un pic in fiecare zi pentru ca ne mai apropiem cate un pas de propria moarte, dar fiecare noua zi din viata noastra ne aduce noi posibilitati, noi alegeri de facut pentru binele nostru si o noua sansa de a experimenta cat mai mult faptul ca traim si ca putem trai cu bucurie pentru viata. Important nu este cat de mult traim, important este ce anume facem cu viata noastra, cu noi si cu cei din jur atat cat ne este dat sa traim.
Sugestia mea este sa iti traiesti viata, fiind cat mai conectata la prezent si sa traiesti fiecare zi pe rand asa cum vine ea, luand din experienta traita tot ceea ce este mai benefic si mai sanatos pentru tine (inclusiv din experienta pierderii tatalui tau poti invata ceva benefic despre tine care sa te ajute sa treci prin aceasta perioada grea).
Observ ca nu ai mai postat niciun mesaj. M-as bucura sa aflu despre tine ca esti mai bine! Poate ca ai apelat deja la ajutorul unui specialist, ceea ce este foarte bine!
Cu drag,
Psihoterapeut
Roxana Copae