Tomografie
Buna ziua,
As dori sa ma ajute cineva sa inteleg care este diagnosticul si ce tratament este necesar in acest caz.
Va multumesc.
Pacient: Femeie cu varsta de 68 de ani.
Tomografie computerizată efectuată cu și fără mdc la un pacient cu boală hepatică cronică legată de VHC și stenoză a tractului biliar principal.
Se confirmă dilatarea VB1 a ambelor hemisisteme, cu îngustarea la confluența biliară și aspectul filiform al canalului hepatic comun pe o distanță de aproximativ 3 cm până la secțiunea imediat în amonte de ieșirea canalului chistic. Se ajustează calibrul coledocului în aval până la ieșirea duodenală.
În corespondență cu obstrucția biliară, parenchimul hepatic este neomogen datorită prezenței țesutului infiltrativ în contiguitate cu infundibulul vezicii biliare, care apare contractat, cu pereții îngroșați la bază și macroagregate calcinate endoluminale. Aspectul filiform și neregulat al ramurii arteriale hepatice pentru segmentul V-VIII, care se desfășoară la acest nivel.
Neomogenitatea parenchimatoasă este prezentă și la nivelul celui de-al patrulea segment hepatic, la nivelul pericelui, cu un aspect retractat al profilului capsular.
Există o îngroșare micronodulară a țesutului adipos subhepatic și de-a lungul ligamentului hepato-duodenal cu o nodularitate de 12 mm a contextului acestuia. Îngroșare micronodulară a țesutului adipos în apropierea flexurii colice drepte.
Constatările descrise par a fi legate, în primă ipoteză, de prezența țesutului nou format, provenit probabil din vezica biliară. Este utilă investigarea diagnostică prin RMN cu mdc/PET-TC.
Fără alte nodularități parenchimatoase hepatice la un pacient cu antecedente cunoscute de boală hepatică cronică.
Permeabilitatea regulată a axei venoase splenomesenteric-portale. Prezența cercurilor colaterale porto-sistemice la nivelul periesofagian, de-a lungul curburii mici gastrice și perisplenice.
Artera hepatică stângă care provine din artera gastrică stângă, care are o origine independentă din aorta abdominală; artera hepatică dreaptă care provine din AMS.
Mărimea crescută a splinei (axa lungă 18, 5 cm) cu splină accesorie de 15 mm în zona hilară.
Restul organelor parenchimatoase abdominale în limite.
Limfadenomegaliile abdomino-pelvine nesemnificative; câțiva ganglioni limfatici subcentrali de axă scurtă de-a lungul curburii gastrice mici și în zona intercavoaortică.
Lambou de efuziune în pelvis.
As dori sa ma ajute cineva sa inteleg care este diagnosticul si ce tratament este necesar in acest caz.
Va multumesc.
Pacient: Femeie cu varsta de 68 de ani.
Tomografie computerizată efectuată cu și fără mdc la un pacient cu boală hepatică cronică legată de VHC și stenoză a tractului biliar principal.
Se confirmă dilatarea VB1 a ambelor hemisisteme, cu îngustarea la confluența biliară și aspectul filiform al canalului hepatic comun pe o distanță de aproximativ 3 cm până la secțiunea imediat în amonte de ieșirea canalului chistic. Se ajustează calibrul coledocului în aval până la ieșirea duodenală.
În corespondență cu obstrucția biliară, parenchimul hepatic este neomogen datorită prezenței țesutului infiltrativ în contiguitate cu infundibulul vezicii biliare, care apare contractat, cu pereții îngroșați la bază și macroagregate calcinate endoluminale. Aspectul filiform și neregulat al ramurii arteriale hepatice pentru segmentul V-VIII, care se desfășoară la acest nivel.
Neomogenitatea parenchimatoasă este prezentă și la nivelul celui de-al patrulea segment hepatic, la nivelul pericelui, cu un aspect retractat al profilului capsular.
Există o îngroșare micronodulară a țesutului adipos subhepatic și de-a lungul ligamentului hepato-duodenal cu o nodularitate de 12 mm a contextului acestuia. Îngroșare micronodulară a țesutului adipos în apropierea flexurii colice drepte.
Constatările descrise par a fi legate, în primă ipoteză, de prezența țesutului nou format, provenit probabil din vezica biliară. Este utilă investigarea diagnostică prin RMN cu mdc/PET-TC.
Fără alte nodularități parenchimatoase hepatice la un pacient cu antecedente cunoscute de boală hepatică cronică.
Permeabilitatea regulată a axei venoase splenomesenteric-portale. Prezența cercurilor colaterale porto-sistemice la nivelul periesofagian, de-a lungul curburii mici gastrice și perisplenice.
Artera hepatică stângă care provine din artera gastrică stângă, care are o origine independentă din aorta abdominală; artera hepatică dreaptă care provine din AMS.
Mărimea crescută a splinei (axa lungă 18, 5 cm) cu splină accesorie de 15 mm în zona hilară.
Restul organelor parenchimatoase abdominale în limite.
Limfadenomegaliile abdomino-pelvine nesemnificative; câțiva ganglioni limfatici subcentrali de axă scurtă de-a lungul curburii gastrice mici și în zona intercavoaortică.
Lambou de efuziune în pelvis.
0 comentarii
Adaugă un comentariu / răspuns
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4Pret tomografie computerizata
- 2Rezultat computer tomograf!
- 1atrofie corticala
- 8CT fara recidiva locala dar cu determinari secundare pulmonare, limfatice si hepatice
- 13un CT poate da gresi si la cat timp este indicat pt a fi repetat?
- 2diagnostic CT
- 2Intrerupere sarcina dupa CT cu substanta de contrast
- 0tomografie abdominala cu substanta de contrast sau fara?
- 1Acupunctura si Termografia !
- 0Computer tomograf in primele saptamani de sarcina
- 0Interpretare CT torace/abdomen/pelvis
- 0Testarea substantei de contrast
- 0Recomandare dupa un CT abdominal
- 1Despre rezultatul CT
- 0Osteocondensare nespecifica
- 0CT torace+abdomen+pelvis - trimitere pentru decontare
- 0Interpretare rezultat computer tomograf
- 0Interpretare CT
Mai multe informații despre: CT abdominal-pelvin tomografia computerizata
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: