Tulburare bipolara, hipomanie sau reactii normale?
Bine v-am gasit.
Sunt intr-o dilema.Am un istoric depresiv lung de vreo 5 ani, peste care am trecut cu bine fara medicamente, doar cu plante si multa vointa.Am intampinat multe greutati, am un stres constant foarte mare acasa dar in sfarsit am trecut peste o parte din ele(Mi-am luat BAC-ul cu nota mare).Acum, de vreo 1, 1.5 ani cum am spus, am 'scapat' de depresie, ma simt in majoritatea timpului mai bine.Dar aici intervine problema.
Am unele perioade cand intru in scurte depresii 'acute' provocate de rautatea oamenilor, sunt mult prea sensibil, dintr-o vorba urata, o actiune impotriva mea sau pur si simplu daca nu imi iese ceva cum am planuit, intru in aceasta stare de depresie care dureaza cateva zile, cateva saptamani sau pana cand fac ceva de care sa fiu mandru de mine si imi arat ca nu sunt bun de nimic, ca pot face ceva, practic scap de complexul de inferioritatea creeat in acea mica perioada de depresie.
Eh, ce se intampla de aici ma pune pe mine pe ganduri.De la starea aia acuta de depresie, trec la o stare tangenta cu narcisismul.Nu fac actiuni care sa imi dea pe fata aceasta stare dar, simptomele care le-am observat eu sunt:activitate psihica ridicata( imi gasesc mai repede cuvintele, gandesc mai repede, iau decizii mai usor), energie ridicata( in general, sunt o persoana sedentara, dar in perioadele alea as merge si pe munti), insensibilitate la vorbele oamenilor care in mod normal ma ranesc( din aceasta cauza ajung sa fac misto de multe persoane, fara intentie ), disparitia timiditatii (pe care o am in general, la o cota mai mica).
Trebuie sa recunosc, ma simt bine in perioadele alea.Dar se termina foarte rapid, cea mai lunga probabil a fost de o saptamana-2.Eh, si uite asa imi traiesc eu viata.Inteleg ca urcusurile si coborasurile sunt normale in starea psihica a oricarei persoane, imi place psihologia, sunt student la medicina generala dar starile mele sunt prea contradictorii intr-o perioada atat de scurta de timp.Cam asta ar fi, va multumesc anticipat pentru ajutor!
Sunt intr-o dilema.Am un istoric depresiv lung de vreo 5 ani, peste care am trecut cu bine fara medicamente, doar cu plante si multa vointa.Am intampinat multe greutati, am un stres constant foarte mare acasa dar in sfarsit am trecut peste o parte din ele(Mi-am luat BAC-ul cu nota mare).Acum, de vreo 1, 1.5 ani cum am spus, am 'scapat' de depresie, ma simt in majoritatea timpului mai bine.Dar aici intervine problema.
Am unele perioade cand intru in scurte depresii 'acute' provocate de rautatea oamenilor, sunt mult prea sensibil, dintr-o vorba urata, o actiune impotriva mea sau pur si simplu daca nu imi iese ceva cum am planuit, intru in aceasta stare de depresie care dureaza cateva zile, cateva saptamani sau pana cand fac ceva de care sa fiu mandru de mine si imi arat ca nu sunt bun de nimic, ca pot face ceva, practic scap de complexul de inferioritatea creeat in acea mica perioada de depresie.
Eh, ce se intampla de aici ma pune pe mine pe ganduri.De la starea aia acuta de depresie, trec la o stare tangenta cu narcisismul.Nu fac actiuni care sa imi dea pe fata aceasta stare dar, simptomele care le-am observat eu sunt:activitate psihica ridicata( imi gasesc mai repede cuvintele, gandesc mai repede, iau decizii mai usor), energie ridicata( in general, sunt o persoana sedentara, dar in perioadele alea as merge si pe munti), insensibilitate la vorbele oamenilor care in mod normal ma ranesc( din aceasta cauza ajung sa fac misto de multe persoane, fara intentie ), disparitia timiditatii (pe care o am in general, la o cota mai mica).
Trebuie sa recunosc, ma simt bine in perioadele alea.Dar se termina foarte rapid, cea mai lunga probabil a fost de o saptamana-2.Eh, si uite asa imi traiesc eu viata.Inteleg ca urcusurile si coborasurile sunt normale in starea psihica a oricarei persoane, imi place psihologia, sunt student la medicina generala dar starile mele sunt prea contradictorii intr-o perioada atat de scurta de timp.Cam asta ar fi, va multumesc anticipat pentru ajutor!
0 comentarii
Adaugă un comentariu / răspuns
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 8va rog ajutati-ma sa-mi ajut iubitul!
- 5Cum sustinem apropiatii diagnosticati cu schizofrenie
- 61Caut sanatoriu privat de psihiatrie
- 7nu stiu ce sa fac: sotul meu sufera de tulburare bipolara
- 11cand va constientiza prietenul meu ca este bolnav?
- 12tulburare bipolara sau schizofrenie?
- 2NEBUNIA e de 2 feluri
- 21tulburare bipolara si sarcina
- 5Care este diagnosticul corect?
- 13Tulburare bipolara sau trezire spirituala?
- 5Tulburare bipolara tip 1
- 14Tulburare bipolara
- 7Tulburare bipolara
- 5Tulburare schizofrenica sau tulburare bipolara
- 2Tulburarea bipolara si durerea de cap
- 44Stare maniacala indusa medicamentos
- 1Tratament tulburare bipolara
- 4Tulburare bipolara si autism pensie
- 11Tulburarea schizoafectiva de tip mixt e schizo ? Se considera schizo ?
- 35Tulburare bipolara
Mai multe informații despre: Tulburarea bipolara hipomania
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: