Fumul de țigară ar putea face bacteriile mai rezistente la răspunsul imun al organismului și la antibiotice

Cercetătorii din cadrul Universității de Medicină Dentară din Louisville au analizat procesul în urma căruia fumatul poate influența microflora organismului. Aceștia au observat modul în care fumul de țigară, care este compus din numeroase substanțe chimice potențial dăunătoare, acționează ca un factor stresor din mediu. Astfel accelerează proliferarea florei microbiene patogene și perturbă buna funcționare a sistemului imunitar.

Studiul constă într-o analiză sistematică a literaturii științifice, publicată în jurnalul Tobacco Induced Diseases. În cadrul acestuia a fost menționat rolul fumului de țigară și a componentelor sale în formarea biofilmelor care conțin bacterii patogene cum sunt: Staphylococcus aureus, Streptococcus mutans, Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas Aaeruginosa.

Biofilmul este compus din numeroase specii bacteriene care co-există și interacționează constant la nivelul mucoaselor organismului (intestin, tract respirator, cavitate orală, tract uro-genital), inclusiv pe suprafața dinților și a valvelor cardiace.

Din moment ce un microorganism patogen s-a stabilit în cadrul unui biofilm este dificilă eradicarea lui. Această structură (biofilmul) acționează ca o barieră fizică care oferă protecție împotriva răspunsului imun al gazdei și este impenetrabilă pentru majoritatea antibioticelor, constituind astfel un rezervor de infecție persistent. Mai mult decât atât, biofilmele permit transferul de material genetic între coloniile bacteriene, fapt care poate conduce la apariția microorganismelor rezistente la antibiotice și a noi factori de virulență.

Unul dintre cele mai prevalente biofilme este reprezentat de placa dentară bacteriană, care poate constitui un factor de risc pentru apariția gingivitei și a complicațiilor acestei afecțiuni inflamatorii, cum este de exemplu periodontita cronică.

Biofilmele bacteriene se pot stabili și la nivelul valvelor cardiace, iar una dintre cele mai frecvente complicații infecțioase de la nivelul inimii este endocardita. Alte afecțiuni asociate biofilmelor sunt otitele medii, sinuzitele, complicațiile infecțioase ale fibrozei chistice, vaginitele bacteriene, ș.a.

Rezultatele studiului atrag atenția asupra unor alte consecințe negative ale fumatului asupra microflorei organismului și implicit asupra sistemului imun, pe lângă creșterea riscului de cancer și afecțiuni cardiometabolice.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a dezvolta noi tratamente pentru afecțiunile asociate biofilmelor bacteriene. Între timp acestea pot fi prevenite prin întreruperea fumatului.

Conform datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății fumatul este responsabil de circa 6 milioane de decese la nivel mondial. În România 1 din 3 persoane fumează, estimându-se că la fiecare 16 minute, un român moare din cauza fumatului.


Sursa: Medical Xpress