Fungul „parfumat” care ucide țânțarii: o armă biologică inspirată de parfumul florilor pentru combaterea malariei și a febrei Dengue

Pe 24 octombrie 2025, în revista Nature Microbiology, o echipă internațională de cercetători a publicat un studiu care descrie o abordare inovatoare în lupta împotriva bolilor transmise de țânțari. Oamenii de știință au modificat genetic un fung din genul Metarhizium, făcându-l să emită un parfum floral menit să atragă țânțarii înainte de a-i infecta și ucide. Ideea s-a născut din observarea unor fungi naturali care emană un compus aromatic numit longifolen, ce s-a dovedit capabil să atragă insectele adulte.
Boli precum malaria, febra dengue și virusul Zika provoacă anual sute de mii de decese, în special în regiunile tropicale. Metodele tradiționale de combatere, bazate pe insecticide chimice, și-au pierdut treptat eficiența din cauza rezistenței dobândite de țânțari. În acest context, cercetătorii explorează soluții biologice care să fie selective, sigure și sustenabile.

Fungii entomopatogeni din genul Metarhizium au atras interesul comunității științifice deoarece pot infecta și ucide insectele gazdă printr-un număr redus de spori, fiind în același timp inofensivi pentru oameni și alte organisme. Până acum, atragerea activă a țânțarilor de către acești fungi nu fusese însă explorată sistematic.

Despre studiu

Coordonatorul studiului, profesorul Raymond St. Leger de la University of Maryland, și colaboratorii săi au descoperit că anumite tulpini de Metarhizium pot emite longifolen, o substanță volatilă cu miros floral ce atrage țânțarii în căutare de nectar. Pornind de la această observație, cercetătorii au introdus în genomul speciei Metarhizium pingshaense gena care codifică enzima pine longifolene synthase, responsabilă pentru sinteza compusului.

Prin această modificare, fungul a devenit capabil să producă cantități mari de longifolen, transformându-se într-o „floare letală” pentru țânțari. Sporii pot fi plasați în recipiente speciale, amplasate în interior sau exterior, unde eliberează treptat aroma florală timp de mai multe luni. Țânțarii atrași intră în contact cu sporii și se infectează, murind în câteva zile.

Metodologia experimentelor

• Cercetătorii au testat eficiența fungului modificat împotriva speciilor Aedes albopictus, Anopheles sinensis și Culex pipiens, vectori importanți ai bolilor transmise prin înțepătură.
• În condiții de laborator, fungul a ucis între 90% și 100% dintre țânțarii expuși, chiar și în prezența altor surse de miros, precum oameni sau flori reale.
• Analizele genetice au identificat receptorii olfactivi responsabili pentru detecția longifolenului în Drosophila melanogaster și Aedes albopictus, confirmând mecanismul molecular al atracției.

Rezultatele au arătat că atracția țânțarilor către fungul parfumat nu a fost diminuată de mirosul uman, deși plantele cu flori reale au concurat parțial cu fungul în privința atractivității. Totuși, mortalitatea insectelor a rămas ridicată, depășind 90% în toate condițiile testate.

Rezultate și implicații

Studiul demonstrează că fungii entomopatogeni pot fi transformați într-un instrument activ de control biologic, prin emiterea de compuși volatili care atrag insectele gazdă. Spre deosebire de insecticidele chimice, metoda este selectivă, sigură pentru oameni și ecologică, deoarece longifolenul este un compus utilizat frecvent în industria parfumurilor și se degradează natural în mediu.

Profesorul St. Leger subliniază că această strategie este dificil de evitat de către țânțari: dacă ar dezvolta o aversiune față de longifolen, și-ar reduce simultan capacitatea de a detecta florile reale, esențiale pentru hrănire. Aceasta ar face adaptarea evolutivă aproape imposibilă.

Avantaje practice și potențial global

• Fungii Metarhizium pot fi cultivați pe materiale ieftine precum tărâțe, resturi de orez sau bălegar de pui, ceea ce face tehnologia accesibilă pentru țările cu resurse limitate.
• Containerele cu spori pot fi amplasate în diverse medii fără riscuri pentru sănătatea umană.
• Metoda oferă o alternativă sustenabilă la pesticidele chimice, al căror impact ecologic și toxicologic este tot mai criticat.

Cercetătorii avertizează că, odată cu schimbările climatice, bolile transmise de țânțari se extind către regiuni temperate, inclusiv în Statele Unite. Aceasta face din soluțiile biologice precum fungul parfumat un instrument esențial în pregătirea pentru noile amenințări epidemiologice.

Etapele următoare

Echipa condusă de St. Leger desfășoară în prezent teste la scară largă în spații exterioare pentru a evalua performanța fungului în condiții reale și a pregăti procesul de omologare. Scopul final este crearea unui arsenal divers de instrumente biologice adaptabile diferitelor regiuni geografice și speciilor locale de țânțari.

„Nu există o soluție universală, dar vrem să oferim comunităților un set flexibil de metode care să poată fi aplicate în funcție de nevoile lor locale. În final, obiectivul este simplu: salvarea de vieți”, a concluzionat profesorul St. Leger.

Concluzii

Prin integrarea biotehnologiei cu ecologia comportamentală a insectelor, studiul deschide o nouă direcție în combaterea bolilor transmise de țânțari. Fungul „parfumat” reprezintă un exemplu remarcabil de utilizare a indiciilor naturale pentru a dezvolta o metodă eficientă, sigură și sustenabilă, capabilă să reducă semnificativ povara globală a malariei și altor infecții tropicale.