Gena longevității oferă speranță pentru copiii cu progerie

Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Bristol și IRCCS MultiMedica oferă o nouă perspectivă terapeutică pentru copiii afectați de progerie, o boală genetică rară care provoacă îmbătrânirea accelerată. Echipa a descoperit că o genă asociată longevității, LAV-BPIFB4, prezentă la persoanele care trăiesc peste 100 de ani, poate încetini îmbătrânirea inimii și a vaselor de sânge în modelele experimentale de progerie, deschizând drumul către tratamente bazate pe biologia îmbătrânirii sănătoase. Studiul a fost publicat în Signal Transduction and Targeted Therapy în octombrie 2025.

Context

Progeria, cunoscută și sub numele de sindrom Hutchinson–Gilford (HGPS), este o afecțiune genetică fatală cauzată de o mutație în gena LMNA. Această mutație determină producerea unei proteine anormale, progerina, care deteriorează structura nucleului celular, ducând la semne premature de îmbătrânire – în special la nivelul sistemului cardiovascular.

Majoritatea copiilor afectați mor în adolescență, în principal din cauza complicațiilor cardiace. De exemplu, Sammy Basso, una dintre cele mai cunoscute persoane diagnosticate cu progerie, a trăit până la 28 de ani, depășind semnificativ speranța medie de viață asociată bolii.

În prezent, singurul tratament aprobat de FDA este medicamentul lonafarnib, care reduce acumularea de progerină în celule. Totuși, efectele sale sunt limitate, motiv pentru care se desfășoară studii clinice care evaluează combinații de tratamente, precum lonafarnib asociat cu Progerinin.

Despre studiul actual

Cercetătorii conduși de dr. Yan Qiu și prof. Paolo Madeddu de la Bristol Heart Institute, în colaborare cu prof. Annibale Puca de la IRCCS MultiMedica (Italia), au explorat ideea că genele persoanelor care trăiesc foarte mult pot conferi protecție împotriva efectelor toxice ale progerinei.

Ei s-au concentrat asupra unei variante genetice numite LAV-BPIFB4, identificată anterior la centenari și asociată cu menținerea sănătății cardiovasculare în procesul normal de îmbătrânire.

Metodologie

Echipa a utilizat modele murine de progerie modificate genetic pentru a reproduce alterările cardiace tipice bolii. Șoarecii au prezentat disfuncții cardiace precoce similare cu cele observate la pacienți. Ulterior, cercetătorii au administrat un singur tratament cu gena longevității LAV-BPIFB4, analizând efectele asupra funcției cardiace, structurii tisulare și îmbătrânirii celulare.

De asemenea, efectele genei au fost testate în celule umane provenite de la pacienți cu progerie, pentru a confirma relevanța rezultatelor la nivel celular uman.

Rezultate

Administrarea genei LAV-BPIFB4 a produs efecte cardiovasculare remarcabile la șoarecii cu progerie:

• Îmbunătățirea funcției diastolice, adică a capacității inimii de a se relaxa și a se umple eficient cu sânge.

• Reducerea fibrozei cardiace, marcând o scădere a deteriorării țesutului cardiac.

• Scăderea numărului de celule îmbătrânite în miocard.

• Stimularea angiogenezei, prin creșterea numărului de vase mici de sânge, ceea ce contribuie la oxigenarea și sănătatea țesutului cardiac.

În culturile celulare umane provenite de la pacienți cu HGPS, introducerea genei LAV-BPIFB4 a condus la:

• reducerea markerilor de îmbătrânire celulară,

• diminuarea semnelor de fibroză,

• menținerea nivelurilor de progerină neschimbate.

Acest din urmă aspect este esențial, deoarece sugerează că gena nu elimină progerina, ci protejează celulele de efectele sale toxice, contribuind astfel la o îmbătrânire celulară mai lentă și mai controlată.

Implicații și perspective

Conform dr. Yan Qiu, aceste rezultate demonstrează pentru prima dată un efect protector al unei gene de longevitate asupra disfuncției cardiace asociate progeriei. Spre deosebire de strategiile actuale care vizează blocarea progerinei, această abordare se bazează pe mecanismele naturale ale îmbătrânirii sănătoase, oferind o nouă direcție pentru terapiile regenerative.

Profesorul Annibale Puca subliniază că LAV-BPIFB4 reprezintă prima genă asociată longevității demonstrată capabilă să contracareze deteriorarea cardiovasculară indusă de progerie, pavând drumul pentru noi tratamente biologice. În viitor, livrarea acestei gene prin terapie genică ar putea fi completată de forme terapeutice bazate pe proteine sau ARN, crescând siguranța și aplicabilitatea clinică.

Echipa internațională investighează în prezent potențialul acestei gene și în alte afecțiuni degenerative ale sistemului cardiovascular și imun, cu scopul de a dezvolta un nou medicament biologic care să reproducă efectele protectoare observate la centenari.

Concluzie

Studiul condus de echipele de la University of Bristol și IRCCS MultiMedica oferă o dovadă convingătoare că genele longevității pot fi folosite terapeutic pentru a contracara efectele îmbătrânirii accelerate. Rezultatele sugerează că strategiile inspirate din biologia longevității naturale ar putea nu doar să îmbunătățească viața copiilor cu progerie, ci și să contribuie la prevenirea bolilor cardiace legate de vârstă în populația generală.