Îmbătrânire vasculară accelerată după infecția COVID-19: rezultatele studiului CARTESIAN

Studiul CARTESIAN (Covid-19 effects on ARTErial StIffness and vascular AgeiNg), publicat în European Heart Journal, reprezintă prima investigație internațională multicentrică menită să evalueze impactul infecției SARS-CoV-2 asupra îmbătrânirii vasculare accelerate, utilizând biomarkeri neinvazivi precum viteza undei pulsului (VUP) carotido-femurale.
După mai bine de patru ani de la apariția pandemiei COVID-19, aproape 800 de milioane de supraviețuitori ai infecției sunt expuși riscului de complicații pe termen lung. Cercetări anterioare au demonstrat o incidență crescută a bolilor cardiovasculare la acești pacienți, iar SARS-CoV-2 este considerat nu doar un virus respirator, ci și un virus cu tropism vascular, având capacitatea de a afecta endoteliul atât direct, cât și prin mecanisme inflamatorii sistemice.

Despre studiul CARTESIAN

Design și populație

Studiul este unul prospectiv, multicentric, desfășurat în 38 de centre din 18 țări. A inclus patru grupuri:

• Persoane fără antecedente de COVID-19 (grup control)
• Pacienți cu infecție SARS-CoV-2 neinternată
• Pacienți internați fără necesar de terapie intensivă
• Pacienți internați în terapie intensivă

Evaluările au fost realizate la 6 și 12 luni după infecție. Au fost excluși pacienții cu boli terminale, aritmii sau alte condiții ce împiedicau participarea.

Metodologie

A fost utilizat un protocol standardizat de evaluare clinică și vasculară, incluzând:

• Chestionare privind simptomele și calitatea vieții
• Determinarea tensiunii arteriale brahiale și centrale
• Măsurarea vitezei undei pulsului (VUP), biomarker validat al rigidității arteriale
• Calculul indicelui de augmentare (IA)

Viteza undei pulsului a fost măsurată utilizând dispozitive precum SphygmoCor, Complior, PulsePen și Vicorder. Modelele statistice au inclus factori de confuzie precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul, hipertensiunea tratată, diabetul și boala cardiovasculară preexistentă.

Rezultate

1. VUP crescut în toate grupurile COVID-19 pozitive

Toate cele trei grupuri COVID-19 pozitive au avut VUP semnificativ mai mare decât grupul de control, chiar și după ajustări pentru factori de confuzie. Diferența a fost de aproximativ +0,4 m/s în medie.

2. Diferențe semnificative în funcție de sex

Femeile infectate cu SARS-CoV-2, indiferent de severitatea bolii, au prezentat valori VUP mai mari comparativ cu femeile din grupul control:

• +0,55 m/s la femeile COVID-19 neinternate
• +0,60 m/s la cele internate în secții obișnuite
• +1,09 m/s la cele internate în terapie intensivă

În contrast, la bărbați nu au existat diferențe semnificative între grupurile COVID+ și control.

3. Asocieri cu simptome persistente și vaccinare

• Femeile cu simptome persistente după 6 luni au avut VUP mai mare decât cele complet recuperate (+0,39 m/s)
• Vaccinarea s-a asociat cu VUP mai scăzut la femei, dar nu și la bărbați

4. Persistența efectelor asupra VUP la 12 luni

La 12 luni, VUP s-a menținut crescut la pacienții COVID+, dar fără agravare. În schimb, grupul COVID− a avut o ușoară creștere, posibil prin infecții ulterioare nediagnosticate.

5. Efecte etnice și istoricul populațional

Diferențele etnice (valori mai mici de VUP la populațiile asiatice și latino-americane) au fost vizibile doar în grupul COVID−, sugerând că infecția anulează avantajele vasculare etnice. Comparația cu o cohortă istorică pre-pandemică (studiul LEAD) a confirmat aceste rezultate.

6. Magnitudinea clinică a modificărilor

O creștere de +0,5 m/s a VUP echivalează cu aproximativ +5 ani de îmbătrânire vasculară și o creștere cu 3% a riscului de evenimente cardiovasculare. În cazul femeilor din terapie intensivă, diferențele au ajuns la +1 m/s (echivalentul a +7,5 ani de îmbătrânire vasculară și +5,5% risc cardiovascular).

Concluzii

Studiul CARTESIAN demonstrează că infecția cu SARS-CoV-2 este asociată cu îmbătrânire vasculară accelerată, mai ales în rândul femeilor, indiferent de severitatea bolii acute. Aceste modificări sunt cuantificabile prin creșterea VUP și pot persista până la un an după infecție.

Vaccinarea pare să atenueze aceste efecte, iar prezența simptomelor persistente se corelează cu o rigiditate arterială mai mare. Aceste date oferă o perspectivă nouă asupra sindromului long COVID, cu implicații potențiale pentru screeningul și prevenția cardiovasculară post-COVID-19.

Perspective viitoare

Sunt necesare studii suplimentare pentru a investiga:

• Corelația dintre aceste modificări vasculare și evenimentele clinice cardiovasculare
• Impactul reinfecțiilor și al variantelor emergente ale SARS-CoV-2
• Mecanismele biologice prin care vaccinarea reduce îmbătrânirea vasculară