Impactul plasticului reciclat asupra sistemelor hormonale și metabolismului lipidelor

Poluarea cu plastic este o problemă globală care afectează atât mediul, cât și sănătatea umană. În acest context, reciclarea este considerată o soluție potențială la criza poluării cu plastic. Cu toate acestea, un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Gothenburg și Leipzig a adus în atenție riscurile ascunse ale reciclării, arătând că granulele de plastic reciclat pe bază de polietilenă pot elibera substanțe chimice în apă, care afectează sistemele hormonale și metabolismul lipidelor la larvele de pește zebra.

Cercetătorii au achiziționat granule de plastic reciclat din polietilenă din diferite părți ale lumii și le-au lăsat să stea în apă timp de 48 de ore. După această perioadă, larvele de pește zebra au fost expuse la apa respectivă timp de 5 zile. Rezultatele au arătat creșteri semnificative în exprimarea genelor legate de metabolismul lipidelor, adipogeneză (formarea de celule grase) și reglarea endocrină.

Impactul chimicalelor din plastic asupra organismelor vii

Aceste substanțe chimice care se eliberează din plasticul reciclat pot afecta sănătatea organismelor vii, iar acest studiu adâncește înțelegerea acestor riscuri. Azora König Kardgar, autor principal al studiului și cercetător în ecotoxicologie la Universitatea din Gothenburg, subliniază că „aceste expuneri scurte și timpii reduși de leaching sunt încă un indicator al riscurilor pe care substanțele chimice din plastic le prezintă pentru organismele vii. Impactul pe care l-am măsurat sugerează că aceste expuneri au potențialul de a modifica fiziologia și sănătatea peștilor.”

Provocarea reciclării plasticului

Problema principală în reciclarea plasticului este că nu se știe niciodată complet ce substanțe chimice vor ajunge într-un produs realizat din plastic reciclat. Aditivii chimici utilizați în plasticuri, precum și substanțele care contaminează plasticul, sunt dificil de urmărit și pot interacționa între ele, creând amestecuri periculoase. Bethanie Carney Almroth, profesor la Universitatea din Gothenburg, afirmă: „Nu avem niciodată o cunoaștere completă a substanțelor chimice care vor ajunge într-un obiect realizat din plastic reciclat, și există un risc semnificativ de amestecare chimică, ceea ce face ca plasticul reciclat să devină toxic.”

Substanțele chimice identificate în plasticul reciclat

Pe lângă impactul asupra larvelor de pește zebra, cercetătorii au realizat și o analiză chimică a substanțelor chimice care se eliberează din granulele de plastic în apă. Ei au identificat o gama largă de substanțe chimice, incluzând stabilizatori UV, plastifianți și pesticide, care nu sunt aditivi folosiți pentru plastic, dar care pot fi prezente din fazele anterioare de utilizare a plasticului. Aceste substanțe pot proveni din contaminarea plasticului în timpul primei sale utilizări înainte de a deveni deșeuri și de a fi reciclate.

Apel pentru reglementări internaționale

În contextul actual al poluării globale cu plastic, cercetătorii subliniază importanța unui tratament global al substanțelor chimice periculoase din plastic, în cadrul procesului de reciclare. În august 2025, reprezentanții națiunilor se vor întâlni la Geneva pentru a negocia un Tratat Global al Plasticului, iar autorii studiului consideră că acest tratat ar trebui să includă prevederi pentru interzicerea substanțelor chimice periculoase din plastic și pentru creșterea transparenței în lanțurile de producție și reciclare a plasticului.

Concluzii

Acest studiu evidențiază riscurile pe care substanțele chimice din plastic le pot avea asupra sănătății organismelor vii, inclusiv asupra metabolismului și sistemelor hormonale ale acestora. În plus, studiul aduce în prim-plan dificultățile reciclării plasticului și riscurile asociate contaminării cu substanțe toxice. Bethanie Carney Almroth subliniază că „nu putem produce și utiliza plastic reciclat în siguranță dacă nu putem urmări substanțele chimice de-a lungul întregului ciclu de viață al acestuia.”