Îndulcitorii artificiali și riscul de declin cognitiv: rezultate dintr-un studiu prospectiv de 8 ani

Un studiu publicat în revista Neurology aduce în atenție o posibilă asociere între consumul de îndulcitori artificiali și declinul cognitiv pe termen lung. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumă cantități mai mari din acești îndulcitori pot avea un declin accelerat al memoriei și gândirii. Asociația a fost mai puternică în cazul persoanelor cu diabet zaharat, sugerând un posibil impact neurocognitiv nedorit al substituenților de zahăr aparent inofensivi.
Îndulcitorii non-calorici și cu conținut caloric redus (LNCS) sunt promovați ca alternative „sănătoase” la zahăr, fiind prezenți în numeroase alimente ultraprocesate precum băuturi răcoritoare, iaurturi, deserturi dietetice sau băuturi energizante. Totuși, dovezile recente indică faptul că acești compuși, deși lipsiți de calorii, ar putea avea consecințe negative asupra sănătății cognitive. Îndulcitorii analizați în acest studiu au fost: aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, xilitol, sorbitol și tagatoză.

Despre studiu

Metodologie

• Studiu observațional prospectiv cu durată de 8 ani, desfășurat în cadrul studiului brazilian ELSA-Brasil.
• Au fost incluși 12.772 de adulți (vârsta medie: 52 de ani), angajați civili cu vârsta peste 35 de ani la momentul inițial.
• Consumul de LNCS a fost evaluat prin chestionare de frecvență alimentară și corelat cu scoruri cognitive standardizate (z-score) din 6 teste neuropsihologice.
• Participanții au fost monitorizați în trei valuri succesive (2008–10, 2012–14 și 2017–19).

Evaluarea cognitivă

• Testele au evaluat funcții precum: memoria de lucru, fluența verbală, reamintirea cuvintelor și viteza de procesare.
• Scorurile au fost comparate între grupuri împărțite în funcție de cantitatea de îndulcitori consumați: scăzută (20 mg/zi), medie și ridicată (191 mg/zi).

Rezultate

Declin cognitiv accelerat la consumatori frecvenți

• Participanții din grupul cu consum ridicat au prezentat un declin cognitiv global cu 62% mai accelerat decât cei din grupul cu consum scăzut (echivalentul a 1,6 ani de îmbătrânire).
• Grupul intermediar a avut un declin cu 35% mai rapid (echivalent a 1,3 ani de îmbătrânire).
• Declinul a fost mai pronunțat în rândul persoanelor sub 60 de ani, mai ales în ceea ce privește fluența verbală și cogniția globală.

Impact mai sever la persoanele cu diabet

• La participanții cu diabet, consumul ridicat de LNCS a fost asociat cu un declin accentuat al memoriei și funcției cognitive globale.
• La cei fără diabet, efectele au fost mai pronunțate asupra fluenței verbale.

Îndulcitorii implicați

• Aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, xilitol și sorbitol au fost asociați cu un declin cognitiv accelerat, în special în sfera memoriei și fluenței verbale.
• Tagatoza nu a fost asociată cu niciun impact negativ cognitiv.

Interpretare

Rezultatele sugerează că, în ciuda percepției pozitive generale, consumul regulat de îndulcitori artificiali și alcooli de zahăr poate avea efecte negative asupra sănătății creierului pe termen lung. În mod special, persoanele cu diabet – care sunt și cele mai susceptibile să folosească astfel de îndulcitori – par a fi cele mai expuse riscului. Studiul nu demonstrează o relație cauzală, dar ridică semnale de alarmă suficiente pentru a justifica studii suplimentare.

De asemenea, utilizarea autodeclarată a datelor dietetice reprezintă o limitare metodologică, ca și lipsa includerii tuturor îndulcitorilor existenți în studiu. Cu toate acestea, volumul mare de participanți, durata lungă de urmărire și evaluarea detaliată a cogniției conferă robustețe rezultatelor.

Concluzii

Consumul ridicat de îndulcitori artificiali, în special aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, sorbitol și xilitol, a fost asociat cu un declin cognitiv accelerat pe parcursul a 8 ani. Riscul a fost accentuat la persoanele tinere și la cele cu diabet. Tagatoza nu a prezentat asociere negativă.

Studiul subliniază necesitatea reevaluării siguranței îndulcitorilor artificiali în contextul sănătății cognitive, precum și a dezvoltării unor alternative naturale, precum mierea, siropul de arțar sau piureul de mere. Până la obținerea unor dovezi mai clare, moderația și individualizarea consumului ar trebui să rămână principii fundamentale în consilierea nutrițională.