Înţărcarea copilului

©

Autor:

Înţărcarea copilului
Înţărcarea copilului este procesul de introducere graduală a meselor solide în alimentaţia copilului şi reducerea meselor pe bază de lapte matern. Specialiştii recomandă alimentarea exclusiv cu lapte matern a copilului până la vârsta de 6 luni, deoarece acesta are un conţinut optim de substanţe nutritive pentru nou-născut. După această perioadă este necesară introducerea treptată a alimentaţiei diversificate, pentru a asigura necesarul de fier şi de substanţe nutritive şi a evita îmbolnăvirea copilului sau insuficienta dezvoltare intelectuală şi fizică.

Înţărcatul este un proces care afectează în egală măsură mama şi copilul şi implică o serie de modificări la nivel psihologic, nutriţional, imunologic şi microbiologic din partea celor doi. Însăşi compoziţia laptelui matern suferă schimbări pentru a asigura necesarul crescut de substanţe nutritive şi de protecţie imunitară în condiţiile scăderii graduale a cantităţii de lapte ingerate de către copil. S-a remarcat faptul că nivelul de sodiu, săruri, grăsimi, proteine, fier creşte pe măsură ce cantitatea de lapte scade. Procentul de zinc şi de lactoză suferă de asemenea modificări în această perioadă.

Mâncarea solidă se introduce treptat în alimentaţia copilului, pe categorii de alimente, în funcţie de necesităţile nutritive ale copilului. Deşi nu există dovezi concrete în acest sens, majoritatea specialiştilor recomandă introducerea unor categorii de alimente, precum cerealele cu gluten, albuşul de ou, citricele, nucile, mai târziu pentru a evita apariţia alergiilor. Treptat copilul se obişnuieşte cu alte alimente şi reduce cantitatea de lapte matern consumată. Pe măsură ce remarcă acest aspect, mama poate renunţa pe rând la câte o masă de lapte.

Care este perioada cea mai potrivită pentru înţărcatul copilului?

Părerile privind momentul cel mai potrivit pentru a înţărca copilul diferă. 


Unii experţi recomandă începerea înţărcatului copilului de la vârsta de 6 luni sau atunci când copilul este capabil să stea în şezut, să mestece şi să înghită. Copiii care nu se simt pregătiţi de această schimbare vor respinge alimentele, împingând cu limba lingura afară din guriţă. Introducerea graduală a alimentelor solide nu trebuie să marcheze încetarea alăptatului. Mama este sfătuită să continue să ofere lapte copilului o perioadă cât mai îndelungată pentru a asigura acestuia confortul emoţional de care are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă.

Alţi specialişti indică vârsta de 1 an ca fiind cea potrivită pentru a începe procesul de înţărcare. Se consideră că la această vârstă copilul va fi mai uşor de înţărcat, interesul său faţă de alăptat fiind tot mai scăzut odată cu introducerea unei alimentaţii solide tot mai variate. Concomitent el va cere cu o frecvenţă tot mai mică să fie alăptat. Unii bebeluşi dau semne că ar fi pregătiţi să fie înţărcaţi începând cu această vârsta, arătând dezinteres, indiferenţă sau nemulţumire față de momentul alăptării. Alţii însă nu se simt pregătiţi să renunţe la alăptat. În acest ultim caz mama ar putea încerca să elimine gradual mesele pe bază de lapte (câte una pe săptămână), să alăpteze numai pe timp noapte sau să alimenteze copilul cu biberonul. O altă variantă ar fi să aştepte până ce copilul este pregătit să renunţe la alăptare din proprie iniţiativă. Interesul său faţă de alăptat va scădea pe măsură ce alimentele solide vor deveni o parte tot mai mare din alimentația sa.

Alţi specialiști nu văd nimic greşit în continuarea alăptatului până la 3 ani sau chiar mai târziu, cât timp mama sau copilul nu se simt deranjaţi de acest lucru. Un lucru este sigur – cu cât copilul este mai mare, cu atât devine mai ataşat de momentele apropiate petrecute alături de mamă atunci când este alăptat. Astfel înţărcarea lui poate deveni o experienţă dificilă.

Uneori mama se simte pregătită să înţarce copilul înainte ca acesta să dea vreun semn în acest sens. Motivele invocate sunt variate: cantitatea mică de lapte secretată, începerea serviciului, creşterea insuficientă în greutate a copilului, durerea resimţită în timpul alăptatului, o nouă sarcină etc. În acest caz mama este sfătuită să consulte medicul înainte de a lua o decizie pentru a evita înţărcarea prematură a copilului. Ideal este să fie lăsat copilul să hotărască momentul în care este pregătit să fie înţărcat. În jurul vârstei de un an aceştia adesea manifestă în mod spontan o scădere a interesului faţă de laptele matern. În acest caz se recomandă monitorizarea cantităţii de lapte consumată şi suplimentarea sa cu formulă de lapte dacă e necesar. Copilul poate indica mamei că este pregătit pentru această nouă etapă prin scăderea timpului alocat alăptării sau manifestarea unei stări de proastă dispoziţie în preajma orei la care de obicei primeşte lapte matern.

În unele cazuri înţărcatul poate interveni în mod brusc, copilul refuzând să se mai alimenteze la sân. Acest comportament poate fi cauzat de o schimbare în viaţa copilului sau de faptul că acesta este foarte activ fizic şi nu mai are răbdare să fie alăptat. Câteodată refuzul sugarului de a accepta lapte matern poate fi de scurtă durată. Este important ca mama să aibă răbdare şi să ajute copilul, încercând să reducă la minimum distracţiile în timpul alăptatului, oferindu-i lapte înainte de a adormi sau imediat după ce s-a trezit şi liniştindu-l. De asemenea, mama trebuie să continue să colecteze laptele pe care îl produce în această perioadă pentru a preveni apariția unei mastite şi pentru a evita diminuarea cantităţii de lapte.

Beneficiile prelungirii alăptării

Pe lângă substanţele nutritive pe care le conține, de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta, laptele matern are un rol important şi asupra formării şi fortificării sistemului imunitar al copilului. Studiile au demonstrat că bebelușii care nu sunt alăptaţi au un risc mai mare de apariţie a unor afecţiuni precum pneumonia, astmul, diareea, infecţii ale urechilor sau obezitate. Un alt aspect pozitiv asociat alăptării este impactul pe care îl are asupra dezvoltării emoţionale şi psihologice a copilului. Apropierea dintre mamă şi bebeluş îl ajută pe acesta din urmă să se simtă protejat şi iubit.

Specialiştii consideră că după vârsta de 6 luni bebeluşul necesită un aport suplimentar de substanţe nutritive şi din acest motiv recomandă mamelor să introducă treptat în alimentaţia copilului şi alte categorii de alimente cu un conţinut bogat în fier şi proteine precum carnea de pasăre, gălbenuşul de ou, cerealele (recomandate sunt în special cele fără gluten), brânza, fructele, legumele, peștele etc. Această schimbare în regimul alimentar trebuie să se efectueze gradual şi nu trebuie să fie acompaniată de eliminarea meselor pe bază de lapte matern. Dimpotrivă, Academia Americană de Pediatrie şi OMS recomandă continuarea alăptării până cel puţin la vârsta de un an (chiar 2 ani). Prin contactul cu corpul mamei, copilul stabileşte o legătură mai profundă cu ea şi se simte protejat.

Efectele înțărcării asupra mamei şi copilului

Înţărcatul poate fi considerat un moment delicat în viaţa mamei şi a copilului. Nu toate femeile simt la fel această etapă din viaţa lor - unele sunt mândre de progresele făcute de copii şi se arată mulţumite de libertatea regăsită, pot ieşi mai mult şi pot dedica mai mult timp propriei persoane, în timp ce altele pot avea un sentiment de pierdere.

Pentru a evita senzaţia de sâni prea plini asociată încetării bruşte a alăptatului se recomandă înţărcarea graduală a copilului și luarea unor măsuri pentru înlăturarea excesului de lapte. În caz contrar mama riscă instalarea mastitei sau a abcesului la sâni. O altă posibilă consecinţă negativă a înţărcatului este depresia. Schimbările bruşte la nivel hormonal pot induce mamei o stare de depresie. Şi copilul se poate simţi abandonat, considerând că odată cu pierderea apropierii fizice de mamă din timpul alăptatului, pierde şi dragostea sa.

Femeile care înţarcă pot remarca o modificare a formei şi consistenţei sânilor, ca urmare a micşorării canalelor lactice. Sânii devin moi şi lăsaţi pentru o perioadă, dar îşi revin, în general, la forma de dinainte de naştere, la câteva luni după apariţia ciclului menstrual. Dacă înţărcarea se face treptat, lăsarea sânilor nu va fi atât de evidentă. Femeile cu bustul mare sunt afectate de acest aspect mai mult deoarece creşterea sânilor asociată cu sarcina şi alăptarea este acompaniată de întinderea accentuată a suprafeţei pielii. Sarcinile repetate şi fumatul accentuează efectul de sâni lăsaţi. Purtarea unui sutien sportiv şi efectuarea de exerciţii pentru întărirea sânilor pot fi de ajutor dar singura soluţie este o operaţie estetică de îndepărtare a excesului de piele şi de ridicare a bustului.

Un alt efect negativ care acompaniază înţărcatul este apariţia vergeturilor pe bust. De culoare roz, roşiatică, mov sau maro, aceste urme inestetice sunt cauzate de ruperea fibrelor de colagen din straturile profunde ale pielii. Cu timpul, acestea devin sidefii şi sunt mai puţin vizibile.


Recomandări pentru mame

Înţărcarea graduală a copilului este benefică atât pentru copil, cât şi pentru mamă. Reducerea treptată a numărului de mese pe bază de lapte matern previne inflamarea sânilor şi blocarea canalelor mamare. Pentru a evita senzaţia de piept umflat sau dureros mamele sunt sfătuite să stoarcă o cantitate mică de lapte manual sau cu ajutorul pompei până ce simt o scădere a senzaţiei de disconfort fizic. Acest lucru nu va mai fi necesar în interval de câteva zile pentru că va scădea cantitatea de lapte produsă. Pentru a veni în ajutorul mamelor unii medici recomandă administrarea de analgezice precum Ibuprofenul. Utilizarea medicamentelor pentru ablactare nu este indicată deoarece acestea pot avea efecte secundare importante.

Există de asemenea o serie de metode naturale care pot ajuta mamele să treacă cu bine de acest moment dificil: aplicarea de gheaţă pe sâni timp de 15-20 de minute de 4 sau 5 ori pe zi (evitând zona sfârcurilor şi punând o bucată de material între gheaţă şi piele), introducerea în cupele sutienului a unor frunze de varză proaspătă zdrobite şi înlocuirea lor la fiecare două ore, folosirea unui sutien comod. Ceaiurile de salvie şi de mentă pot fi de ajutor în scăderea cantităţii de lapte produsă.

În cazul în care se remarcă apariţia unor simptome precum febră, senzaţie de sâni umflaţi, căldură, stare generală de rău, stare de depresie, este de preferat ca mamele să apeleze la specialist cât mai repede posibil.

Data actualizare: 24-03-2015 | creare: 31-05-2013 | Vizite: 11740
Bibliografie
1. Position statement Weaning from the breast , http://www.cps.ca/documents/position/weaning-from-the-breast
2. Article on brestfeeding http://kidshealth.org/parent/pregnancy_newborn/breastfeed/weaning.html#cat20573
3. Weaning Your Baby http://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/breastfeeding/Pages/Weaning-Your-Baby.aspx?nfstatus=401&nftoken=00000000-0000-0000-0000-000000000000&nfstatusdescription=ERROR%3a+No+local+token
4. Patterns of Complementary Feeding (Weaning) in Countries of the European Union: Topics for Research, http://pediatrics.aappublications.org/content/106/Supplement_4/1273.full
5. Weaning as a Natural Process http://www.llleus.org/LV/WeaningNatProcess.html
6. Weaning and Mothers' Feelings http://www.lalecheleague.org/nb/nbnovdec98p164.html
7. Why Mothers Stop Breastfeeding: Mothers' Self-reported Reasons for Stopping During the First Year http://pediatrics.aappublications.org/content/122/Supplement_2/S69.full
8. Parental Concerns About Extended Breastfeeding in a Toddler http://pediatrics.aappublications.org/content/114/Supplement_6/1506.full
9. Weaning from the breast – Pulsus, Pediatrics&Child Health http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2720507/#!po=39.2857
10. Breastfeeding: Weaning – Patient / Family Education http://www.childrensmn.org/manuals/pfs/nutr/018725.pdf
11. http://www.womhealth.org.au/pregnancy-and-parenting/179-boobs-after-baby
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Până când alăptăm?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.