Obezitate

Obezitatea reprezinta o problema de sanatate publica care afecteaza tot mai multe tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Incidenta in crestere are caracteristici de pandemie si necesita atentie speciala urgenta datorita potentialei mortalitati si morbiditati asociate.

Obezitatea se caracterizeaza printro depozitare in exces a grasimii corporale. Termenul de supraponderal defineste o masa ponderala (greutate corporala) care nu corespunde inaltimei persoanei. Din aceasta masa corporala (masa grasa si musculara) barbatii prezinta un procent de grasime de 15-20% iar femeile 25-30%, astfel explicindu-se predominanta afectarii feminine. In functie de aceste limite, obezitatea poate fi definita ca peste 25% tesut adipos la barbat, cu limite intre 21-25% si peste 33% la femei, cu limite intre 31-33%.
Indexul de masa corporala (IMC) , cunoscut si ca indexul Quetelet este mult mai folosit in practica medicala decit procentul de grasime corporala pentru a defini obezitatea. IMC-ul este strins corelat cu gradul de acumulare de tesut adipos din corp.

Obezitatea are multiple cauze. Contribuie dezechilibrul intre aportul de calorii si consumul acestora, variind de la persoana la persoana, sexul, virsta, ereditatea, implicarea psihologica si numerosi factori de mediu. Unele conditii patologice pot determina instalarea obezitatii: hipotiroidismul, sindromul Cushing, depresia, corticosteroizii, antidepresivele, anticonceptionalele, sindromul Prader-Willi, sindromul ovarelor polichistice.

Pentru majoritatea persoanelor afectate cea mai sigura si eficienta metoda de a slabi este consumul moderat de alimente care predispun la ingrasare si exercitiile fizice. Tratamentul medical se orienteaza pe modificarea stilului de viata si aplicarea pentru unele medicamente care promoveaza scaderea in greutate. Acestea actioneaza prin scaderea apetitului.

Chirurgia de corectie a obezitatii, cunoscuta si drept chirurgia bariatrica este o solutie pentru unii obezi care nu raspund la alte terapii sau asociaza probleme medicale severe. In general interventiile chirurgicale sunt recomandate pentru obezitatea morbida (IMC peste 40), adica barbatii peste 120 de kg greutate si femeile cu peste 100 kg greutate.
Cele doua tipuri de chirurgie bariatrica sunt cea malabsorbtiva si cea restrictiva. Procedurile malabsorbtive scad absorbtia intestinala a alimentelor prin ocolirea unei portiuni a tractului digestiv, astfel o mare cantitate de alimente va fi eliminata nedigerata. Procedurile restrictive scad cantitatea de alimente ingerate prin diminuarea dimensiunilor stomacului.
Ambele strategii chirurgicale modifica modul de procesare a alimentelor. Sunt eficiente pentru unele persoane, dar determina efecte adverse, cum ar fi crampele abdominale, diareea.

Asocierea intre obezitate si morbiditate este certa. Studiile arata relatia intre obezitate si patologia cardiovasculara precum si cresterea riscului de deces cardiac. Pentru o persoana cu IMC-ul peste 25-29 kg/m2, riscul relativ de boala coronariana arteriala este de 1. 72. Acesta creste progresiv cu cresterea IMC-ului. Astfel un IMC peste 33 kg/m2 prezinta un risc relativ de 3. 44. Se estimeaza ca obezitatea creste riscul de mortalitate cardiovasculara de 4 ori, iar pe cea prin cancer de 2 ori.

Clasificarea obezitatii

Cea mai folosita clasificare a obezitatii este cea care utilizeaza IMC-ul:
Subponderal (slab), <18. 5, risc de comorbiditati asociate obezitatii scazut, risc crescut pentru alte afectiuni, sub 53. 5-60 kg.
Greutate normala, 18. 5-24. 9, 60-81 kg.
Supraponderal, >25. 0,
Stadiul pre-obez (supraponderal) , 25-29. 9, risc de comorbiditati crescut, 81-97 kg.
Obez clasa I (obez), 30. 0-34. 9, risc de comorbiditati moderat crescut, 97-113 kg.
Obez clasa II (obez), 35. 0-39. 9, risc de comorbiditati sever, 113-130 kg.
Obez clasa III (obezitatea morbida) , >40. 0, risc de comorbiditati foarte sever, >130 kg.

Indicele de masa corporala (IMC) sau indicele Quetelet reprezinta o masuratoare statistica care compara greutatea si inaltimea unei persoane. Desi nu masoara procentul de tesut adipos este util pentru a estima greutatea corporala normala in functie de cit de inalta este persoana. Datorita usurintei calcularii si a masurarii sale IMC-ul este cea mai folosita metoda de diagnostic a problemelor de greutate dintro populatie, incluzind: subponderabilitatea, supraponderabilitatea si obezitatea. Se poate calcula dupa o formula: greutatea in kg/inaltimea in m2 sau dupa o harta care cuprinde linii orizontale corespunzatoare greutatii si linii verticale corespunzatoare inaltimii si linii conturate pentru diferitele valori ale IMC.
Pentru copii IMC-ul se calculeaza la fel dar este comparat cu valorile tipice pentru virsta respectiva.

Distributia tesutului adipos in corp.
Distributia grasimii corporale este identificata dupa doua tipuri de obezitate, cea androida si cea ginoida.

Tipul android de obezitate este legat de forma „ca de mar” a corpului. Este tipul masculin in care umerii, bratele, gitul, pieptul si abdomenul superior sunt marite de volum. Acest tip de obezitate poate afecta femeile si barbatii, si este intilnita in anumite sindroame. La aceste persoane organele interne cele mai afectate sunt inima, ficatul, rinichii si plaminii. Apare la femeile in premenopauza prin tulburarea functiei tiroidiene, dupa nasteri sau dupa tratamente hormonale pentru tulburari ale ciclului menstrual. Tipul android de obezitate are un risc crescut de afectare pulmonara si cardiaca prin nivelul inalt de colesterol.

Tipul ginoid de obezitate este cel caracterizat de forma „ca de para” a corpului, in care grasimea se depoziteaza mai ales in partea inferioara a corpului. Este intilnit la ambele sexe dar cele mai afectate sunt femeile. Grasimea se acumuleaza in abdomenul inferior, pe coapse, fese si gambe. Fata si gitul au un aspect normal. La unele persoane si obrajii pot fi mariti de volum. Organele cele mai afectate sunt rinichii, uterul, intestinele, vezica urinara si colonul.

Al treilea tip de obezitate. Unele persoane nu se incadreaza nici in tipul android si nici in cel ginoid de obezitate. Intregul corp de la cap pina la picioare este marit de volum prin depunere de grasimi.

Optiunile terapeutice ale obezitatii

Pentru o scadere in greutate eficienta pacientul trebuie sa urmeze trei faze in cadrul unui program special:
-includerea intr-un test de screening pentru obezitate
-un program de scadere in grutate definitiv
-o faza de mentinere care de obicei va fi abordata toata viata pacientului si care trebuie sa fie acceptata pentru cel putin 2 ani dupa ce programul de scadere in greutate este incheiat.