Legătura dintre alimentație și bolile psihice

©

Autor:

Legătura dintre alimentație și bolile psihice

Instinctul alimentar este unul dintre cele mai bine reprezentate la specia umană, alături de cel al apărării și reproducerii. Instinctul alimentar este unul vital și nu poate fi suprimat nici în condiții voluntare. Ideea de alimentație s-a dezvoltat mai ales în ultimul secol, având legături tot mai stranse cu medicina preventivă.

Tulburarările de sănătate mintală reprezintă un grup vast de patologii care afectează capacitățile mentale ale unui individ, cum ar fi gândirea, reacțiile emoționale sau relațiile interumane. Se consideră că aproximativ 10,7% din populația globului trăiește cu o anumită afecțiune mintală. Lucrurile nu stau mai bine nici în țara noastră care este pe locul 3 într-un top european al bolnavilor psihic.

Hrana ca „medicament”

Ideea de hrană asociată cu medicamentul a apărut încă din antichitate, când tocmai părintele medicinii, Hipocrate, afirma: „Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană”. Această idee a dus la numeroase controverse, dar s-a evidențiat în numeroase studii că alimentația poate facilita procesul terapeutic prin aducerea în organism a unor micro- și macronutrienți în cantități adecvate, ce se pot aborbi mai eficient dacă provin din surse alimentare.


Relația dintre alimentația necorespunzătoare și bolile psihice

Creierul uman este în funcțiune continuu, deci are nevoie în permanență de „combustibil” de bună calitate pentru a funcționa în condiții optime.

Legătura dintre tractul gastro-intestinal și creier este duală: anatomică-prin nervii ce conectează sistemul nervos central cu tubul digestiv și fiziologică-prin serotonina care este secretată în ambele locuri (creier, tub digestiv).
Unele dintre cele mai importante elemente pentru funcționarea creierului sunt neurotransmițătorii, adica un grup de macromolecule care asigură fluxul informațional dintre neuroni, la nivelul sinapselor. Variații patologice ale nivelurilor de neurotransmițători de la nivel cerebral pot duce la diverse tulburări psihice. Unul dintre cel mai important neurotransmițător este serotonina, o moleculă care este prezentă în sinapsele ce modulează anxietatea, starea de spirit etc.

Studii recente au arătat că 95% din cantitatea de serotonină din corpul uman este produsă la nivel gastro-intestinal. De aici rezultă strânsa legătură dintre alimentație și sănătate mintală.

Tractul gasto-intestinal (tubul digestiv) este una dintre cele mai bine inervate structuri din corp. Terminațiile nervoase ce vin în contact cu acesta sunt influențate și de microbiomul intestinal, adică de bacteriile „bune”. Această floră microbiană joacă un rol esențial în absorbția nutrimentelor și este o barieră naturală împotriva toxinelor ingerate.

S-au realizat numeroase studii care comparau dietele sănătoase (bogate în fructe, legume, cereale, sărace în alimente procesate, grăsimi saturate etc. ) cu cele nesănătoase (bogate în alimente procesate, zaharuri și sărace în fructe, legume), iar rezultatele au arătat clar că riscul de depresie este cu 25-30% mai scăzut în rândul celor ce adoptă o dieta sănătoasă, față de cei ce adoptă o dietă nesănătoasă.

Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Rolul alimentației în tratamentul bolilor psihice

Alimentația corectă (individualizată pentru fiecare pacient, în funcție de nevoile lui) poate facilita procesul terapeutic. Numeroase studii au dovedit faptul că pacienții care adoptă o dietă variată, bogată în fructe și legume ce asigură necesarul zilnic de micronutrienți, poate reduce din simptomatologia depresiei. De asemenea, suplimentele cu aminoacizi esențiali, dar și neesențiali sunt benefice prin faptul că aduc în organism substratul prin care neurotransmițătorii sunt „fabricați”.

Un alt beneficiu al adoptării unei diete echilibrate și adecvate stilului de viață al fiecărui pacient este reducerea intensității efectelor adverse ale medicamentelor psihiatrice. Dieta corectă poate preveni acumularea kilogramelor în plus (cee ce ar putea duce la grave probleme ale aparatului cardiovascular) sau chiar a problemelor digestive ce apar uneori pe fondul tratamentului medicamentos.


Cercetătorii au arătat că un consum redus de Omega-3 poate predispune indivizii la tulburări psihiatrice, așa că suplimentele ce conțin acest acid gras îi pot ajuta pe cei ce suferă de aceste tulburări.

Cele mai întâlnite deficiențe nutriționale în rândul pacienților ce suferă de boli psihice sunt deficitul de Omega-3, vitaminele din grupul B, acidul folic și mineralele esențiale funcționării corecte a creierului.

Referitor la carbohidrați, este important de știut că în cantitate mare ei pot duce la dereglări sistemice, inclusive la dereglări biochimice în creier. Nivelurile crescute de insulină cresc permeabilitatea celulelor pentru glucoză (care este apoi degradată) și implicit stimulează intrarea triptofanului (aminoacid) în creier, ceea ce cauzează deficite în sinteza neurotransmițătorilor.

Proteinele au un rol esential în funcționarea normală a creierului, aminoacizii din care sunt alcătuite acestea fiind baza de formare a neurotransmițătorilor. Astfel, pacienților li se recomandă consumul de carne slabă, ouă, lactate. Doar 12 aminoacizi pot fi fabricați în organismal uman, restul de 8 trebuind a fi aduși prin alimentație.

Lipidele sunt și ele vitale pentru organism. Astfel, o dietă bogată în acizi grași nesaturați (Omega-3, Omega-6, ce se găsesc în special în pește) și săracă în grăsimi saturate este ideală pentru pacienții cu afectare mintală, având în vedere faptul că organul cu cel mai mare procent de lipide este creierul (50% lipide).

Vitaminele din grupul B sunt și ele esențiale pentru integritatea cerebrală.

S-a observant în urma unor studii că pacienții cu depresie au nivelul seric de acid folic cu 25% mai scăzut decât în mod normal. Astfel, suplimentele pe bază de acid folic, dar și alimentele ce conțin acest micronutrient (cereale, legume verzi) potențează efectul antidepresivelor.

Mineralele precum calciu, zinc, magneziu, seleniu sunt și ele importante deoarece participă la numeroase reacții biochimice din creier.

Tulburarea de alimentație compulsivă

Această tulburare se manifestă prin ingerarea unor cantități exagerate de mâncare, într-un ritm foarte rapid și în condițiile în care persoana nu simte senzația de foame. Deseori, această tulburare este asociată cu alte tulburări psihice, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, etc. Netratată, această tulburare poate duce la complicații sistemice, cum ar fi cele cardiovasculare.

Concluzii

Conștientizarea faptului că alimentația joacă un rol fundamental în sănătatea psihică și în tratamentul tulburărilor de sănătate mentală este primul pas către un tratament mai eficace al pacienților suferinzi de astfel de patologii. Includerea în schema de tratament a unui plan alimentar este fundamentală deoarece poate îmbunătății prognosticul, mai ales în condițiile unei complianțe terapeutice bune.


Data actualizare: 04-01-2021 | creare: 04-01-2021 | Vizite: 1172
Bibliografie
1. Understanding nutrition, depression and mental illnesses, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2738337/
2. Stomach and Psyche: Eating, Digestion, and Mental Illness in the Medicine of Philippe Pinel, link: https://www.jstor.org/stable/44448968?seq=1
3. Nutritional Psychiatry: The Gut-Brain Connection, link: https://www.psychiatrictimes.com/view/nutritional-psychiatry-gut-brain-connection
4. Nutritional psychiatry: Your brain on food, link: https://www.health.harvard.edu/blog/nutritional-psychiatry-your-brain-on-food-201511168626
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.