Recomandări pentru o imagine corporală sănătoasă

Recomandări pentru o imagine corporală sănătoasă

În termeni psihologici, imaginea corporală este definită ca vocea interioară ce se referă la aspectul corpului, la senzaţiile corporale şi emoţionale în relaţie cu mediul în care se află corpul. (1)

Cum se formează și care e rolul imaginii corporale

Imaginea corporală se construieşte în interior, dar pe baza informaţiilor primite din mediul social. De aceea, se consideră că mediul socio-cultural (reclamele, rolurile de gen, normele culturale) influenţează percepţia de sine, deoarece impune modele pentru ce este dezirabil/indezirabil.

Imaginea corporală cuprinde mai multe elemente:

  • percepţia vizuală a propriului corp;
  • evaluarea propriului aspect fizic;
  • ce credem despre felul în care ceilalţi ne percep;
  • percepţia kinestezică (cum ne simţim corpul în spaţiul înconjurător);
  • nivelul de conexiune cu propriul corp. (2)


O imagine corporală negativă include: stări de jenă, disconfort sau bizarerie cu privire la propriul corp, ruşine şi alte emoţii negative, percepţia distorsionată a corpului, considerarea mărimii la îmbrăcăminte/încălţăminte sau forma corpului ca fiind semne ale eşecului personal şi valorizarea întregii persoane prin felul în care arată (de exemplu: „Dacă sunt gras/grasă, sunt şi incapabil/ă”, „Cei slabi şi frumoşi sunt şi deştepţi şi au mai mult succes” – acestea sunt exemple de generalizări stereotipice).

Imaginea corporală este importantă deoarece se află într-o relaţie semnificativă cu stima de sine şi determină felul în care un individ se implică în viaţa sa, în relaţiile sociale, libertăţile pe care le are şi experienţele pe care are curajul să le trăiască. (3)

Atunci când ai kilograme în plus, acestea vin, pe lângă eventuale probleme de sănătate asociate, şi cu stări negative şi uneori o imagine negativă despre propria persoană. Tehnicile de tipul „body shaming” (4), susţinute uneori şi de specialiştii din sănătate, s-au dovedit a fi ineficiente pentru a-i motiva pe cei supraponderali să slăbească. Rezultate pozitive, pe termen lung, sunt obţinute în urma intervenţiilor prin care oamenii sunt încurajaţi:

  • să-şi iubească corpul;
  • să asculte semnalele de foame şi saţietate şi să mănânce în funcţie de acestea;
  • să găsească activitatea fizică pe care să o practice cu plăcere şi nu pentru că „trebuie să slăbească”;
  • să se informeze cu privire la nutriţia echilibrată;
  • să renunţe la restricţiile alimentare.


Intervenţiile de acest tip se dovedesc a fi mai eficiente în slăbire şi menţinerea unui regim de viaţă echilibrat, dar şi în cultivarea unor sentimente pozitive cu privire la propria persoană, în comparaţie cu intervenţiile care restricţionează alimentația şi impun un anume set de obligaţii şi standarde. (5)

În mod paradoxal, acceptarea felului în care arătăm la un moment dat în viaţa noastră, fără a ne critica şi umili sau seta standarde exagerate, poate produce schimbări pozitive în aspectul fizic şi starea de sănătate generală.

 

 

Câteva recomandări

Își prezentăm o listă de schimbări comportamentale care îți pot face viaţa mai uşoară, indiferent de numărul de kilograme, aspectul fizic şi cum se potrivesc acestea cu idealul personal (sau social) de frumuseţe:

 

1. Analizează realist capacităţile şi aspectul corpului tău, în comparaţie cu ceea ce îţi doreşti. Felul în care arătăm este influenţat de genetică, fiecare corp are structura şi nevoile lui alimentare şi fizice. La ce îţi serveşte corpul tău? Este un obiect pe care să îl modifici după voia fanteziei? Reprezintă personalitatea ta sau ceea ce vrei să arăţi lumii? Uneori, o analiză serioasă, fără a judeca şi auto-acuza poate pune priorităţile în ordine.


2. Găseşte activitatea care îţi produce bucurie. Nu tuturor ne place aerobicul sau ridicatul greutăţilor, nu tuturor ne place să dansăm sau să alergăm. Atunci când sportul este o obligaţie, riscul de a renunţa sau de a eşua este mai mare. Când produce plăcere şi bucurie, va deveni un scop în sine, nu un mijloc de a slăbi sau de a te întreţine.


3. Re-evaluează importanţa cântarului sau a oglinzii. Cântăritul la intervale scurte de timp şi numărul de kilograme nu spun foarte multe despre starea de sănătate a cuiva sau despre cât de „bine arată”. Evaluarea negativă, accentul pus pe defectele fizice, pe numărul de kilograme care trebuie să dispară nu ajută de fapt la o stare bună de sănătate fizică sau mentală. Stresul este de asemenea un factor care predispune la îngrăşare şi comportamente nesănătoase.


4. Cât depinde stima de sine de felul în care arăţi? Stima de sine nu conţine doar imaginea corporală, existând o serie de calităţi care fac ca o persoană să fie apreciată, valorizată de cei din jur, să se simtă iubită şi importantă. Viaţa ta se concentrează doar pe felul în care arăţi? Care sunt calităţile care te fac un om deosebit? La prima vedere, aceste întrebări par a fi scoase dintr-un manual de self-help, dar luate în serios, pot releva aspecte pe care nu le cunoşteai despre tine şi pot fi utile.


5. Cum arată frumuseţea? Citeşte, informează-te, caută dincolo de publicitate. Ce este frumos, ce este artistic? Are frumuseţea legătură cu numărul de kilograme sau cu pătrăţelele de pe abdomen? Cât e de relativă? O istorie a artei şi a moravurilor poate ajuta în acest sens. Ce este astăzi frumos este doar rezultatul unei culturi, ea însăşi aflându-se în schimbare.


6. Îmbracă-te cu haine confortabile, care îţi plac, care te fac să te simţi bine, nu pentru că sunt la modă sau pentru că „trebuie să port negru fiindcă sunt gras(ă)”. Timpul şi energia risipite pe diete şi sentimente de ruşine nu se mai întorc, dar ar putea fi în schimb folosite pentru activităţi plăcute, care au sens, care fac bine. (6, 7)


7. Arată-ţi şi arată compasiune. S-a observat că oamenii care abordează cu înţelegere faptul că există emoţii negative şi că dezamăgirea şi eşecul fac parte din viaţă au o raportare mai sănătoasă la comportamentul alimentar şi, per total, o imagine corporală pozitivă. Se pare că auto-compasiunea oferă beneficii psihologice pe care stima de sine nu le oferă şi acestea se translează şi în comportamentul alimentar şi aspectul fizic. (8)

 

La fel ca şi în cazul altor dificultăţi psihologice, compasiunea şi acceptarea pot face diferenţa. Pe scurt, disciplina de fier nu aduce întotdeauna cele mai bune rezultate în dietă, dacă e însoţită de negativism, intoleranţă şi inflexibilitate.


Data actualizare: 21-06-2018 | creare: 18-02-2015 | Vizite: 2290
Bibliografie
1. Formative Research for UCLA EATask Force's Body Image Social Marketing Campaign; Elizabeth Hopkins, MPH, Anna Han Lee, MPH.
http://www.lifeed.ucla.edu/documents/EMHFinal282Paper--FinalFormatting_000.pdf
2, 5, 6. Body Image
http://www.brown.edu/Student_Services/Health_Services/Health_Education/nutrition_&_eating_concerns/body_image.php
3. Kids Helpline News and Research
http://www.kidshelp.com.au/grownups/news-research/hot-topics/body-image.php
4. Body-Shaming: What Is It & Why Do We Do It?
http://www.waldenbehavioralcare.com/body-shaming-what-is-it-why-do-we-do-it/
7. 20 Ways to Love Your Body, compiled By: Margo Maine, PhD
https://www.nationaleatingdisorders.org/20-ways-love-your-body
8.Self-compassion key to positive body image and coping
https://uwaterloo.ca/news/news/self-compassion-key-positive-body-image-and-coping
Alte articole din aceeași secțiune:

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.