Legătura dintre menopauza precoce, funcția cardiacă și sănătatea creierului: un risc combinat pentru femei

În cadrul Reuniunii Anuale 2025 a Societății Menopauzei din Orlando (21–25 octombrie 2025), va fi prezentat un studiu care explorează relația dintre vârsta la menopauză, funcția cardiacă și sănătatea creierului. Studiul aduce noi perspective asupra modului în care menopauza precoce poate amplifica efectele negative ale unei funcții cardiace reduse asupra creierului, în special în contextul riscului crescut de boală Alzheimer și declin cognitiv la femei.
Femeile prezintă un risc mai mare decât bărbații atât pentru bolile cardiovasculare, cât și pentru boala Alzheimer. Numeroase cercetări au arătat că afectarea funcției cardiace – care reduce fluxul de sânge și aportul de oxigen și nutrienți la creier – poate contribui la deteriorarea cerebrală, la apariția accidentelor vasculare „silențioase” și la creșterea riscului de demență. În paralel, menopauza precoce a fost asociată cu o scădere accelerată a volumului de materie cenușie și cu un risc crescut de declin cognitiv și demență de tip Alzheimer la vârste înaintate.

Deși aceste legături sunt cunoscute separat, interacțiunea dintre vârsta la menopauză și funcția cardiacă asupra sănătății cerebrale nu a fost până acum suficient investigată. Studiul actual încearcă să clarifice dacă femeile care trec prin menopauză mai devreme sunt mai vulnerabile la efectele negative ale unei funcții cardiace reduse asupra creierului și cogniției.

Despre studiu

Cercetarea a inclus peste 500 de participante și a examinat asocierea dintre funcția cardiacă, vârsta la menopauză și indicatorii structurali și cognitivi ai sănătății cerebrale. Funcția cardiacă a fost evaluată prin fracția de ejecție ventriculară stângă în repaus măsurată prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN), un indicator standard al performanței pompei cardiace.

Pentru analiza creierului, participantele au efectuat RMN cerebral care a permis cuantificarea:

• volumului de materie cenușie, asociat cu densitatea neuronală și funcțiile cognitive;
• volumului leziunilor de substanță albă (white matter hyperintensities), indicatori ai microangiopatiei cerebrale și ai îmbătrânirii vasculare.

Performanțele cognitive au fost măsurate printr-o serie de teste neuropsihologice standardizate, iar analiza statistică a fost ajustată pentru variabile potențial confuzoare precum:

• vârsta, etnia și nivelul de educație;
• terapia hormonală și tipul menopauzei (spontană vs. chirurgicală);
• țesutul adipos visceral, tensiunea arterială sistolică și indicele cardiac;
• volumul intracranian total.

Rezultate

Analiza datelor a arătat că menopauza precoce și funcția cardiacă redusă au un efect combinat negativ asupra sănătății creierului. Femeile care au intrat mai devreme la menopauză și aveau o fracție de ejecție mai scăzută au prezentat:

• un volum redus de materie cenușie, sugerând o pierdere neuronală accelerată;
• un grad mai mare de leziuni ale substanței albe, indicând afectare microvasculară;
• performanțe cognitive inferioare la testele de memorie și atenție.

Conform autorilor, aceste rezultate sugerează un posibil efect sinergic între îmbătrânirea hormonală și disfuncția cardiovasculară, care amplifică vulnerabilitatea cerebrală a femeilor la vârsta de mijloc și la senectute.

Interpretare și implicații

Autoarea principală, Tallinn Splinter de la Universitatea din Toronto și Sunnybrook Research Institute, a subliniat că înțelegerea modului în care menopauza – și mai ales cea precoce – influențează îmbătrânirea cerebrală este esențială pentru prevenția demenței. Ea a evidențiat faptul că analiza simultană a sănătății inimii și a creierului oferă o perspectivă integrativă asupra riscurilor specifice femeilor, adesea neglijate în studiile clinice.

Dr. Stephanie Faubion, director medical al Societății Menopauzei, a adăugat că aceste concluzii demonstrează importanța includerii factorilor specifici de sex – precum vârsta la menopauză – în cercetările privind riscul de demență. Ea a subliniat necesitatea dezvoltării unor strategii personalizate de prevenție și intervenție care să țină cont de particularitățile biologice ale femeilor.

Concluzii

Studiul prezentat la întâlnirea din 2025 a Societății Menopauzei evidențiază o legătură complexă între inimă, creier și menopauză. Femeile care experimentează menopauza precoce pot fi mai expuse efectelor dăunătoare ale unei funcții cardiace reduse asupra creierului, ceea ce implică un risc crescut de deteriorare cognitivă și demență de tip Alzheimer.

Rezultatele consolidează ideea că sănătatea cardiovasculară și sănătatea cerebrală sunt strâns interconectate și că vârsta la menopauză ar trebui considerată un indicator major în evaluarea riscului de declin cognitiv la femei. Integrarea acestor factori în medicina preventivă ar putea deschide calea către o abordare mai eficientă a bolilor neurodegenerative în rândul populației feminine.