Lipsa somnului și insomnia pot crește riscul de hipertensiune arterială al adolescenților

Un nou studiu, prezentat la Sesiunile Științifice de Epidemiologie, Prevenire, Stil de Viață și Sănătate Cardiometabolică 2025 conduse de Asociația Americană a Inimii, oferă date preliminare privind legătura dintre somnul insuficient în adolescență și riscul crescut de hipertensiune arterială. Rezultatele sugerează că somnul de slabă calitate, în special atunci când este asociat cu insomnie și cu un număr redus de ore dormite, poate favoriza apariția tensiunii arteriale crescute la tineri.
Bolile cardiovasculare rămân cauza principală de mortalitate în Statele Unite, conform American Heart Association’s 2025 Statistical Update, și sunt strâns legate de factori modificabili ai stilului de viață, printre care se numără și somnul adecvat. Specialiștii recomandă adolescenților 8-10 ore de somn în fiecare noapte, dar în realitate, majoritatea tinerilor nu ating acest prag, dormind, în medie, doar 6,5 ore pe noapte în timpul săptămânii.

Metodologie și participanți

- Eșantion: Peste 400 de adolescenți (în medie, 16,5 ani) din cohorta Penn State Child.  
- Auto-raportare a insomniei: Participanții au completat chestionare privind dificultatea de a adormi sau de a menține somnul.  
- Polisomnografie într-un laborator de somn: Timp de nouă ore, senzorii le-au monitorizat obiectiv durata somnului.  
- Măsurători ale tensiunii arteriale: Efectuate de trei ori consecutiv, cu aproximativ 2-3 ore înainte de stingerea luminilor în laborator.

În cadrul analizei, cercetătorii au definit:  
- Insomnia: Dificultate de a adormi și/sau de a rămâne adormit.  
- Somn scurt: Orice valoare sub 7,7 ore pe noapte (valoarea mediană de somn din studiu).  
- Hipertensiune de stadă 2: O tensiune arterială sistolică ≥140 mm Hg și/sau diastolică ≥90 mm Hg (conform Ghidului 2017 al American Heart Association).

Rezultate

- Adolescenții cu insomnie raportată care dormeau sub 7,7 ore în laborator au prezentat un risc de cinci ori mai mare de a dezvolta hipertensiune de stadă 2, comparativ cu participanții care nu aveau simptome de insomnie și dormeau suficient.  
- Cei care dormeau sub 7,7 ore, dar nu aveau insomnie, aveau aproape de trei ori riscul de a atinge valori tensionale crescute, comparativ cu tinerii fără probleme de somn.  
- Tinerii cu simptome de insomnie, dar care totuși dormeau 7,7 ore sau mai mult, nu au prezentat un risc crescut de hipertensiune arterială sau de valori tensionale ridicate.

Interpretarea constatărilor

- Combinația de insomnie și somn insuficient pare să agraveze semnificativ riscul pentru valori tensionale înalte, depășind impactul pe care somnul insuficient îl are de unul singur.  
- Rezultatele sugerează necesitatea de a monitoriza calitatea somnului la adolescenții care se plâng de dificultăți de adormire sau de treziri frecvente, cu accent special pe durata reală a somnului.  
- Potrivit autorului principal, profesorul Julio Fernandez-Mendoza, unii adolescenți cu insomnie pot avea, totuși, un somn relativ suficient, ceea ce înseamnă că nu toți suferinzii de insomnie se expun aceluiași nivel de risc cardiovascular. Identificarea celor care dorm efectiv puțin devine esențială.

Implicarea pentru sănătatea cardiovasculară

Somnul a fost inclus de către American Heart Association printre cei opt factori esențiali (Life’s Essential 8) în menținerea sănătății inimii, alături de regimul alimentar, activitatea fizică, controlul greutății și gestionarea factorilor de risc (colesterol, glicemie, tensiune arterială și evitarea fumatului).  
- Necesitatea educației privind somnul: Intervențiile pentru a îmbunătăți calitatea și durata somnului la adolescenți pot reduce riscul de boli cardiovasculare.  
- Consiliere și ajustare a stilului de viață: Respectarea rutinei de culcare, evitarea dispozitivelor electronice în orele anterioare somnului și reducerea consumului de cafeină pot favoriza un somn adecvat.

Comentarii ale specialiștilor

- Cercetătorii subliniază că, deși acest studiu a fost realizat într-un laborator de somn și datele au fost culese între 2010 și 2013, există posibilitatea ca noile generații de adolescenți să prezinte chiar mai multe probleme de somn, pe fondul efectelor pandemiei (anxietate, depresie).  
- Experții sugerează că obiceiurile de somn din adolescență pot continua în viața adultă, consolidând în timp fie un risc, fie o protecție suplimentară față de hipertensiune și alte boli cardiovasculare.

Limitările studiului

- Mediul de laborator: Participanții s-ar fi putut confrunta cu un somn atipic față de cel de acasă.  
- Eșantion și context: Rezultatele au fost obținute înainte de perioada pandemică, existând posibilitatea ca datele actuale să difere.  
- Studiu observțional: Nu se poate demonstra relația cauză-efect, existând și alți factori neinvestigați care ar putea contribui la apariția hipertensiunii.

Concluzie

Studiul scoate în evidență faptul că somnul insuficient poate deveni un factor de risc serios pentru hipertensiune la adolescenți, iar combinația cu insomnia sporește și mai mult această vulnerabilitate. Rezultatele susțin nevoia de a aborda încă din adolescență calitatea și durata somnului, ca parte esențială a prevenției bolilor cardiometabolice pe termen lung.