Manifestări psihiatrice în contextul SARS-CoV-2

©

Autor:

Manifestări psihiatrice în contextul SARS-CoV-2

Pandemia de coronavirus, determinată de virusul SARS-CoV-2, a avut un impact foarte important atât asupra morbidității și mortalității populației, cât și asupra economiei și bunăstării mondiale. De-a lungul timpului s-au identificat numeroase simptome și sindroame determinate de acest virus, printre acestea fiind studiate în ultimele luni și câteva manifestări neuropsihiatrice. În acest sens, există încă multe necunoscute la care medicii, împreună cu oamenii de știință, încearcă să găsească răspunsuri.

anxietatea și depresia

Fiecare persoană reacționează diferit la povara unei pandemii de amplitudinea celei actuale, astfel că unii s-ar putea adapta cu mai multă ușurință la această schimbare, pe când alții ar putea dezvolta o tulburare de tip anxietate sau depresie, ori una de tip mixt, atât anxioasă, cât și depresivă (1).

Pacienții cu astfel de tulburări ar putea avea manifestări de tipul: senzație de tristețe, de teamă inexplicabilă, mânie, iritabilitate sau toleranță redusă la frustrare, atacuri de panică, tulburări de somn (insomnii, hipersomnii), apetit alimentar modificat, probleme de atenție și concentrare, cât și interes redus în activitățile de zi cu zi. De asemenea, aceștia sunt predispuși la consumul de alcool, tutun ori substanțe interzise, precum și la planuri sau idei suicidare (2).

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)

Este reprezentată de un răspuns psihic prelungit la un eveniment stresant, care apare mai târziu, având o perioadă de latență de la câteva săptămâni până la câteva luni, în principiu fiind de sub 6 luni. Pandemia de coronavirus, amplă și lungă, ar putea fi un factor catastrofic important pentru psihicul uman, fapt pentru care să declanșeze rememorări involuntare, vise (mai ales coșmaruri), toate acestea fiind în legătură cu evenimentul traumatizant.

Pacienții cu această patologie tind să evite orice are legătură cu respectiva traumă, Covid-19 în acest caz. Aceștia se izolează de cei din jur, au senzații de hipervigilență, insomnie, anhedonie și aplatizare emoțională. Tulburarea de stres posttraumatic se asociază frecvent cu alte tulburări mentale și de comportament, mai ales cu anxietatea și depresia, ducând până la suicid (3).

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Întrucât această pandemie este determinată de un agent patogen viral, recomandările generale au fost de spălare mai frecventă a mâinilor și de purtarea măștilor de protecție, alături de promovarea distanțării sociale. Aceste activități, împreună cu altele de acest gen, dacă sunt repetate în mod excesiv, pot stimula o tulburare de tip obsesiv-compulsivă la pacienții cu teren psihiatric predispozant. Aceasta se manifestă prin gânduri (idei) obsesionale și acțiuni compulsive (ritualuri) care se repetă peste limitele normalului pe o perioadă lungă de timp (3).

psihozele

Este cunoscut faptul că riscul manifestării unor simptome psihotice este mai crescut la pacienții cu istoric de infecții severe, aici putându-se încadra și Covid-19 (4). Astfel că s-au identificat simptome de tip psihotic la pacienți testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, dar care nu au avut istoric psihiatric în antecedente, unii dintre aceștia având forme ușoare de Covid-19 (5). Psihozele includ halucinații, deliruri și tulburări perceptuale, împreună cu instabilitate emoțională.

Pacienții cu schizofrenie documentată în antecedente reprezintă o categorie aparte, întrucât suprapunerea infecției cu SARS-CoV-2, împreună cu medicația administrată pentru tratarea infecției virale, pot fi asociate cu recăderi ale tulburării psihiatrice, manifestate prin episoade psihotice (6).

Confuzia și alterarea conștienței

Infecția de tip COVID-19 poate afecta funcția sistemului nervos central. S-au identificat simptome neuropsihiatrice cu debut acut printre pacienții spitalizați cu COVID-19, între acestea numărându-se tulburări neurologice asociate unor evenimente cerebrovasculare, tulburări ale memoriei, stări de agitație, confuzie, encefalopatie, sindroame demențiale, delir și modificări acute ale comportamentului, gândirii, conștienței sau personalității (7) (8).

Predispoziția acestor manifestări de ordin neuropsihiatric crește odată cu durata mai mare a izolării la domiciliu, a sedentarismului, cu dificultățile în asigurarea îngrijirilor medicale și a medicamentelor și cu lipsurile de ordin financiar și socio-emoțional.


Data actualizare: 01-04-2021 | creare: 01-04-2021 | Vizite: 224
Bibliografie
(1) Mental Health and Coping During COVID-19, link: https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/daily-life-coping/managing-stress-anxiety.html#anchor_1611258615377
(2) Mental Health and the Covid-19 Pandemic - Betty Pfefferbaum, Carol S. North, New England Journal of Medicine, august 2020, link: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp2008017
(3) The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelines – World Health Organisation (1992-1993), ediție revizuită, link: https://www.who.int/classifications/icd/en/bluebook.pdf
(4) Benros ME, Waltoft BL, Nordentoft M, Ostergaard SD, Eaton WW, Krogh J, et al. - Autoimmune diseases and severe infections as risk factors for mood disorders: a nationwide study. JAMA Psychiatry, 2013, link: https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/1696348
(5) A.Parra, A.Juanes, C.P.Losada, S.Álvarez-Sesmero, V.D.Santana, I.Martí, J.Urricelqui, D.Rentero - Psychotic symptoms in COVID-19 patients. A retrospective descriptive study. Psychiatry Research, Septembrie 2020, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7311337/
(6) Holmes EA, O'Connor RC, Perry VH, Tracey I, Wessely S, et al. - Multidisciplinary research priorities for the COVID-19 pandemic: a call for action for mental health science. Lancet Psychiatry, aprilie 2020, link: https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366%2820%2930168-1/fulltext
(7) Neurological and neuropsychiatric complications of COVID-19 in 153 patients: a UK-wide surveillance study. - Varatharaj A, Thomas N, Ellul MA, Davies NWS, Pollak TA, et al., CoroNerve Study Group; Lancet Psychiatry, iunie 2020, link: https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366(20)30287-X/fulltext
(8) Neurologic Features in Severe SARS-CoV-2 Infection. - Helms J, Kremer S, Merdji H, Clere-Jehl R, Schenck M, et al., New England Journal of Medicine, aprilie 2020, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7179967/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.