Metastaze splenice

Conform studiilor efectuate în acest sens, rata de descoperire a metastazelor splenice în cursul necropsiilor efectuate în rândul persoanelor decedate prin diferite tipuri de boli neoplazice este cuprinsă între 1% și 10%.
Diseminarea tumorală secundară pe cale hematogenă la nivelul splinei a unei afecțiuni neoplazice este rar înregistrată în practica medicală, dar frecvent descoperită în cursul necropsiilor persoanelor decedate prin boli neoplazice. În ciuda incidenței extrem de reduse în practica medicală, metastazarea splenică reprezintă o afecțiune extrem de gravă, datorită numeroaselor implicații negative pe care le are asupra vieții bolnavului în cauză.

Splina îndeplinește multiple roluri în cadrul organismului:

• Rol de rezervor sangvin (la nivelul splinei sunt înmagazinate între 500 și 1000 ml de sânge)
• Rol în hematopoieză (asigură producția elementelor figurate ale sângelui)
• Degradarea și sintetizarea hemoglobinei
• Intervine în cadrul proceselor imunologice (asigură buna desfășurare a sistemului imunitar)
• Asigură transformarea hemoglobinei în bilirubină
• Distrugerea și eliminarea trombocitelor și a eritrocitelor îmbătrânite
• Asigură depozitul de fier al organismului (prin descompunerea hemoglobinei)
• Intervine în producesul de producere a anticorpilor.

Care sunt afecțiunile neoplazice care duc la apariția metastazelor splenice? Care sunt principalele manifestări clinice care anunță instalarea metastazării splenice? Cum pot fi descoperite metastazele splenice? Și care este tratamentul specific metastazelor splenice? [1], [2], [3]

Cauzele apariției metastazelor splenice

Afecțiunile neoplazice care prin diseminare pe cale hematogenă pot duce la apariția metastazelor splenice sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Cancerul de sân
• Melanomul malign
• Cancerul de plămâni
• Cancerul colorectal
• Cancerul gastric
• Cancerul ovarian
• Carcinomul renal cu celule clare
• Carcinomul endometrial
• Cancerul esofagian
• Tumorile neuroendocrine de pancreas
• Adenocarcinomul prostatic
• Carcinomul timusului. [3], [4], [5]

Manifestări clinice specifice metastazelor splenice

Manifestările clinice care pot sugera diseminarea afecțiunii neoplazice la nivelul splinei sunt reprezentate de apariția unei dureri puternice la nivelul hipocondrului stâng, în zona de proiecție a splinei, asemănătoare unei arsuri gastrice, care poate iradia la nivelul cutiei toracice.
Pe lângă aceasta, metastazele splenice mai pot fi caracterizate din punct de vedere clinic prin splenomegalie (creșterea în dimensiuni a splinei) sau prin hipersplenism, o condiție patologică caracterizată prin creșterea în dimensiuni și hiperactivitatea splinei, cu distrugerea rapidă și prematură a elementelor figurate ale sângelui.
Hipersplenismul la rândul său este caracterizat din punct de vedere clinic prin următoarele manifestări clinice:

• Durere la nivelul hipocondrului stâng, în zona de localizare a splinei
• Oboseală
• Plenitudine postprandială
• Creșterea frecvenței infecțiilor, datorită scăderii numărului de celule ale sângelui implicate în apărarea și lupta organismului împotriva diferiților agenți microbieni
• Cefalee, paloare tegumentară, astenie, oboseală, tahicardie, palpitații, slăbiciune, dispnee etc., simptome clinice datorate instalării anemiei. [1], [2], [3]

Diagnosticarea metastazelor splenice

Diagnosticul de metastază splenică poate fi pus de către medicul oncolog, coroborând datele clinice cu datele în urma efectuării următoarelor investigații paraclinice:

• Ultrasonografia
• Ecografia abdominală
• Tomografia computerizată abdominală
• Rezonanța magnetică nucleară
• Biopsia splenică și examenul histopatologic
• Hemoleucograma completă.

Deși informațiile obținute în urma anamnezei și examinării clinice ale bolnavului sunt extrem de utile pentru orientarea diagnosticului, confirmarea diagnosticului de metastaze splenice se realizează doar în urma efectuării investigațiilor paraclinice prezentate anterior. [1], [2], [3]

Tratamentul metastazării splenice

Tratamentul metastazării splenice este chirurgical și constă în îndepărtarea splinei în totalitate (intervenție chirurgicală cunoscută în termeni medicali sub denumirea de splenectomie). Aceasta are drept scop prevenirea extinderii procesului neoplazic pe cale hematogenă, de la nivelul splinei la nivelul altor organe din vecinătate.
În plus, pentru a preveni recidiva locală a procesului neoplazic, în cazul în care rămâne pe loc un mic fragment de țesut adipos perisplenic, care ulterior ar putea favoriza diseminarea procesului neoplazic, se recomandă efectuarea chimioterapiei și a adioterapiei.
Postoperator, bolnavilor supuși intervenției de splenectomie le vor fi administrate vaccinuri antibacteriene pentru a preveni apariția anumitor infecții bacteriene mai severe, precum meningococul, pneumococul etc. (dat fiind faptul că capacitatea de autoapărare a organismului uman împotriva infecțiilor a scăzut semnificativ în urma scăderii numărului de celule sangvine) sau le vor fi administrate anumite tipuri de antibiotice.
De asemenea, postoperator se recomandă administrarea de anticoagulante, pentru prevenirea tromboembolismului. [1], [2], [3]