MIT: O tărie consumată înainte de masă crește pofta de mâncare

ADEVĂRAT

Ideea că o tărie consumată înainte de masă crește pofta de mâncare este foarte bine împământenită în conștiința colectivă, acest obicei datând încă din perioada popoarelor antice. S-au descoperit mențiuni despre consumul de băuturi aperitive chiar din timpul egiptenilor.

La nivel global, alcoolul și efectele sale sunt intens studiate de comunitatea medicală, unul dintre subiectele importante abordate fiind efectele consumului acut sau cronic de astfel de băuturi, fie în timpul mesei, fie înaintea ei. În urma multiplelor studii realizate s-a confirmat prezența unor modificări ale apetitului asociate cu o creștere a ingestiei de alimente și bineînțeles cu o creștere a riscului de obezitate.

Multiple studii au confirmat existența unei legături între consumul de alcool înainte de masă și creșterea cantității de alimente ingerate. Unul dintre aceste studii, publicat în 2001, a studiat pe 26 de bărbați acest fenomen cunoscut în lumea medicală ca „fenomenul aperitivului". Pe o perioadă de 3 zile acestora li s-a administrat un mic dejun standardizat; s-au înregistrat cu ajutorul unei scale analog vizuale dorința de a mânca și nivelul de sațietate pe perioada de dinaintea micului dejun până la masa de prânz. Cu 30 de minute înainte de masa de prânz, o parte dintre subiecți a primit câte 330 ml de bere fără alcool (per persoană); restul au primit aceeași bere fără alcool care însă a fost suplimentată cu 3 unități de alcool. S-a continuat înregistrarea nivelului de sațietate și a dorinței de a mânca a subiecților cu ajutorul scalei, atât înainte de masa de prânz, cât și după. S-a observat că persoanele cărora li s-a administrat alcool înaintea mesei au avut un consum mai mare de alimente față de grupul control. Rezultatele obținute însă în urma monitorizării dorinței de a mânca și a sațietății nu au putut demonstra vreo diferență în apetit între cele două grupuri.

Multă vreme nu au existat deloc informații legate de mecanismul prin care consumul de alcool înainte de masă duce la o creștere a cantității de alimente ingerate. Recent însă, un studiu realizat de departamentul de neurologie al Universității de medicină din Indiana a adus dovezi ale implicării unei porțiuni importante din creier, hipotalamusul. Studiul a implicat 35 de femei non-vegetariene, nefumătoare și cu o greutate normală. Pentru a testa efectul direct al alcoolului, acesta a fost administrat direct intravenos într-o cantitate standardizată. Participantele au fost apoi monitorizate din punct de vedere al activării diverselor zone de la nivel cerebral în momentul expunerii la diverse mirosuri alimentare și nealimentare. În următoarea etapă, participantele au luat masa și s-a observat că cele care primiseră alcool înainte au consumat o cantitate mai mare de alimente. De asemenea, în afară de modificarea ingestiei, la aceste persoane față de cele care au primit placebo, s-a observat că în momentul expunerii la mirosuri alimentare apare o activare mai puternică la nivelul hipotalamusului. La finalul studiului s-a putut concluziona că există un grad de implicare a acestei structuri în apariția „fenomenului aperitivului”. Pentru viitor, rămân de clarificat cu mai multă exactitate mecanismele din spatele acestui fenomen cunoscut încă din perioade străvechi.

În prezența unei agravări progresive la nivel mondial a problemei de sănătate publică reprezentată de obezitate, s-au realizat o multitudine de studii clinice în scopul identificării factorilor de risc pentru apariția acesteia. În acest context a fost dovedit faptul că alcoolul consumat înainte de masă reprezintă un astfel de factor de risc, demonstrându-se creșterea masei de țesut adipos în cazul persoanelor consumatoare. Așadar, deși există cazuri izolate precum persoanele cu o pofta de mâncare scăzută (fie din cauza unor tratamente ca cele chimioterapice, fie din cauza vârstei înaintate) la care consumul unei cantități reduse de alcool înainte de masă are un efect pozitiv, în populația generală este un obicei asociat cu creșterea riscului de obezitate și odată cu aceasta, creșterea morbidității și mortalității (prin boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni ale sistemului scheletal ș.a.).