Mortalitatea prin boli cardiovasculare în Statele Unite între 1970 și 2022: evoluții și provocări emergente

Studierea tendințelor mortalității reprezintă un pilon esențial pentru înțelegerea sănătății populației și orientarea politicilor de sănătate publică. În Statele Unite, bolile cardiovasculare au rămas principala cauză de deces timp de peste un secol. Oanaliză amplă a evoluției mortalității pe parcursul a cinci decenii evidențiază atât realizările notabile în combaterea infarctului miocardic acut, cât și creșterea alarmantă a deceselor prin alte boli cardiovasculare.

Metodologie și surse de date

Datele provin din baza națională a certificatelor de deces colectate de National Vital Statistics System prin platforma WONDER a Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor. Au fost analizate decesele adulților americani cu vârsta peste 25 de ani între 1970 și 2022, folosind clasificările ICD-8, ICD-9 și ICD-10 pentru identificarea cauzei principale de deces. Evaluarea a inclus atât boala cardiacă ischemică (infarct miocardic acut și boală coronariană cronică), cât și alte boli cardiace precum insuficiența cardiacă, bolile hipertensive, aritmiile și cardiomiopatiile.

Rezultate principale

Evoluția globală a mortalității prin boli cardiace

Între 1970 și 2022, s-au înregistrat peste 37 milioane de decese atribuite bolilor cardiovasculare, reprezentând aproximativ 31% din totalul deceselor. În 1970, bolile ischemice reprezentau 91% din mortalitatea cardiacă, în timp ce în 2022 acestea au scăzut la 53%. Pe de altă parte, proporția deceselor prin alte boli cardiace a crescut de la 9% la 47%.

Reducerea mortalității prin infarct miocardic acut și boală coronariană cronică

Rata ajustată în funcție de vârstă a mortalității prin infarct miocardic acut a scăzut cu 89%, de la 354 la 40 de decese la 100.000 de persoane. Mortalitatea prin boală coronariană cronică a scăzut cu 71%. În ansamblu, mortalitatea prin boală cardiacă ischemică a cunoscut o reducere de 81%.

Creșterea mortalității prin alte boli cardiace

În contrast, mortalitatea ajustată pentru alte boli cardiace a crescut cu 81%. Cele mai mari creșteri au fost observate în:

• Insuficiența cardiacă: creștere cu 146% (de la 13 la 32 decese/100.000)
• Boala cardiacă hipertensivă: creștere cu 106% (de la 16 la 33 decese/100.000)
• aritmii: creștere cu 450% (de la 2 la 11 decese/100.000)

Alte creșteri notabile au fost raportate în cardiomiopatii, boli pulmonare cardiace și stop cardiac.

Factori determinanți ai schimbărilor în mortalitatea cardiovasculară

Progresul în managementul infarctului miocardic acut

Reducerea dramatică a mortalității prin infarct miocardic a fost posibilă datorită:

• Implementării RCP în anii 1960 și utilizării defibrilatoarelor externe automate.
• Dezvoltării chirurgiei bypass coronariene și a unităților de terapie intensivă coronariană.
• Introducerii angiografiei coronariene și a angioplastiei cu balon (1977), urmate de tromboliză, aspirină și stentare.
• Extinderii tratamentelor farmacologice: beta-blocante, inhibitori ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron, statine.
• Utilizării troponinei cu sensibilitate înaltă și terapiilor moderne de scădere a LDL-colesterolului (ezetimib, inhibitori PCSK9).

Prevenția primară și secundară

Campaniile împotriva fumatului, reducerea colesterolului și controlul tensiunii arteriale au contribuit semnificativ. Fumatul a scăzut de la 40% în 1970 la 14% în 2019, iar utilizarea medicamentelor hipolipemiante a crescut de la 3% la 45% între 1988 și 2013.

Provocări emergente

În ciuda progreselor, prevalența factorilor de risc a crescut:

• Obezitatea: de la 15% la 40%
• Diabetul și prediabetul: aproximativ 50% din populația adultă
• Hipertensiunea: de la 30% la 50%

Aceste tendințe alimentează creșterea mortalității prin insuficiență cardiacă, hipertensiune cardiacă și aritmii.

Îmbătrânirea populației și diagnosticarea mai fină

Creșterea speranței de viață de la 70,9 la 77,5 ani a dus la acumularea bolilor cronice cardiace. Diagnosticarea mai precisă a insuficienței cardiace cu fracție de ejecție păstrată și a hipertensiunii pulmonare a contribuit la creșterea raportării acestora ca cauze de deces.

Limitări ale studiului

Interpretarea tendințelor este influențată de:

• Modificarea succesivă a clasificărilor ICD, care a schimbat gruparea cauzelor de deces.
• Posibilitatea atribuirii incorecte a cauzei principale de deces pe certificate.
• Lipsa analizelor pe subgrupuri demografice (sex, etnie, regiune).

Concluzii

Analiza evidențiază progrese remarcabile în reducerea mortalității prin boală cardiacă ischemică, în special infarctul miocardic acut. Totodată, creșterea mortalității prin alte boli cardiovasculare reflectă efectele cumulării factorilor de risc, îmbătrânirii populației și supraviețuirii crescute după evenimente ischemice acute. Viitoarele intervenții trebuie să vizeze prevenirea insuficienței cardiace, a aritmiilor și a bolii hipertensive, continuând în paralel eforturile pentru controlul bolilor coronariene.