Avertisment asupra recomandărilor universale privind sănătatea cardiovasculară

În mai 2025, European Heart Journal a publicat o amplă recenzie realizată de profesorul Scott Lear de la Simon Fraser University, care ridică semne de întrebare serioase asupra validității recomandărilor globale „universale” pentru prevenția bolilor cardiovasculare. Studiul susține că sfaturi precum „fă mișcare” și „mănâncă fructe și legume” ignoră profund inegalitățile sociale, economice și de mediu dintre regiunile lumii.

Context

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces la nivel mondial, iar 80% dintre aceste decese apar în țările cu venituri mici și medii. Cu toate acestea, ghidurile internaționale de prevenție sunt dezvoltate în baza cercetărilor din țările bogate, lăsând în umbră realitățile din restul lumii.

Profesorul Scott Lear, deținătorul catedrei Pfizer/Heart & Stroke Foundation în prevenția bolilor cardiovasculare, avertizează: „Lumea nu se reduce la țările cu venituri mari atunci când stabilim recomandări globale precum 75 de minute de exercițiu fizic pe săptămână sau 5 porții zilnice de fructe și legume”.

Acest contrast este ilustrat prin comparația între o plimbare lejeră în Vancouver și mersul pe jos în New Delhi, unul dintre cele mai poluate orașe din lume, unde transportul public deficitar și sărăcia modelează complet experiența cotidiană.

Despre studiul actual

Recenzia se bazează pe datele extinse ale studiului Prospective Urban Rural Epidemiology (PURE), o cercetare colaborativă globală inițiată în 2002, ce include peste 212.000 de participanți din 28 de țări, acoperind toate categoriile de venituri (ridicat, mediu și scăzut).

Studiul colectează date la fiecare 3 ani, inclusiv:

• Chestionare socio-demografice și de stil de viață

• Măsurători fizice (greutate, înălțime, TA, circumferințe, capacitate pulmonară)

• Informații detaliate despre factorii de risc cardiovasculari

În prezent, aproximativ 87% dintre participanți provin din țări cu venituri mici și medii, ceea ce oferă un cadru unic pentru analiza influenței urbanizării, inegalităților și contextului social asupra riscului cardiovascular.

Rezultate

Inactivitatea fizică: nu toate mișcările sunt egale

Lipsa activității fizice este un factor major de risc cardiovascular, însă tipul și contextul activității fizice variază semnificativ între regiuni.

• În țările cu venituri mari, participanții au raportat cele mai mari niveluri de activitate fizică auto-raportată, dar paradoxal, peste 22% dintre aceștia stăteau jos mai mult de 8 ore/zi.

• În țările cu venituri mici, doar 4,4% stăteau jos mai mult de 8 ore/zi, însă nivelurile generale de activitate erau mai scăzute.

Această discrepanță reflectă natura activității: în țările sărace, efortul fizic este legat de muncă, transport și sarcini domestice, nu de activități recreaționale.

Alimentația sănătoasă: o problemă de acces și preț

O dietă echilibrată – cu fructe, legume, leguminoase, nuci, pește și lactate – reduce riscul cardiovascular. Totuși:

• Fructele și legumele sunt mai disponibile și mai accesibile în mediul urban, indiferent de nivelul de venit.

• În mod șocant, în țările cu venituri mici, fermieri care cultivă alimente sănătoase nu și le pot permite.

„Pentru mulți fermieri, consumul zilnic recomandat de 5 porții de fructe și legume ar reprezenta 50% din venitul gospodăriei.”
– Scott Lear, profesor la SFU

Determinanți globali ignorați de ghidurile standard

Studiul evidențiază o serie de determinante ale riscului cardiovascular adesea omise:

• Poluarea aerului (ex. orașe ultra-poluate)

• Accesul la medicamente și servicii medicale

• Izolarea socială și educația precară

• Schimbările climatice

• Politici publice insuficiente pentru prevenție

Aceste elemente definesc ceea ce autorii numesc „cauzele din spatele cauzelor” bolilor cardiovasculare.

Inegalități și microcosmuri regionale

Deși datele provin dintr-o cercetare globală, autorii atrag atenția că inegalitățile pot apărea și în interiorul unei singure metropole. Zone urbane diferite dintr-un același oraș pot reprezenta microcosmuri ale contrastelor globale, cu acces inegal la alimentație, spații verzi sau servicii de sănătate.

Concluzii

Recenzia semnată de Scott Lear aduce un semnal de alarmă important: ghidurile universale de sănătate cardiovasculară nu reflectă realitățile globale și pot chiar perpetua inechitățile.

Recomandările actuale – precum activitatea fizică regulată și dieta echilibrată – sunt valabile în teorie, dar inaplicabile în multe regiuni ale lumii fără o abordare structurată care să țină cont de accesibilitate, educație, infrastructură și context socio-economic.

Pentru a combate în mod eficient bolile cardiovasculare la nivel global, autorii cer:

• Intervenții adaptate local, nu soluții universale

• Politici de sănătate care reduc barierele sistemice

• Implicarea guvernelor în crearea de medii sănătoase accesibile tuturor