Motivul pentru care tratamentul țintit pentru cancerul pulmonar fără celule mici nu funcționează la nefumători

Cercetătorii de la UCL, Institutul Francis Crick și AstraZeneca au descoperit de ce tratamentul țintit pentru cancerul pulmonar cu celule non-mici (NSCLC) eșuează la unii pacienți, în special la cei care nu au fumat niciodată. Studiul publicat în Nature Communications arată că celulele canceroase cu două mutații genetice specifice sunt mai susceptibile să-și dubleze genomul, ceea ce le ajută să reziste la tratament și să dezvolte rezistență la acesta.
Cea mai comună mutație genetică în NSCLC este în gena receptorului factorului de creștere epidermic (EGFR), prezentă în aproximativ 10-15% din cazurile de NSCLC din Marea Britanie, fiind frecventă la pacienții care nu au fumat. Tratamentele care țintesc această mutație, inhibitorii EGFR, sunt disponibile de peste 15 ani, dar răspunsul pacienților variază considerabil.

Echipa de cercetare a reanalizat datele din studiile privind cel mai nou inhibitor EGFR, Osimertinib, observând scanările de bază și următoarele scanări efectuate după câteva luni de tratament. Ei au descoperit că, în timp ce tumorile pacienților cu doar mutația EGFR s-au micșorat, tumorile pacienților cu mutații atât în EGFR, cât și în gena p53 (care joacă un rol în suprimarea tumorilor) au prezentat o rezistență rapidă la medicament, evidențiată prin răspunsuri mixte la tratament.

Studiind un model de șoarece cu ambele mutații, cercetătorii au descoperit că, în tumorile rezistente, mult mai multe celule canceroase își dublaseră genomul, oferindu-le copii suplimentare ale tuturor cromozomilor lor. Aceasta a fost corelată cu o creștere semnificativă a celulelor rezistente la medicamente în urma expunerii la inhibitorul EGFR.

Aceste descoperiri subliniază importanța testării dublării întregului genom la pacienții cu NSCLC, pentru a identifica cei cu un risc mai mare de rezistență la tratament. Această cercetare deschide calea către dezvoltarea unui test diagnostic pentru uz clinic, care ar putea permite o abordare mai selectivă și personalizată în tratamentul pacienților cu NSCLC, inclusiv utilizarea combinațiilor de inhibitori EGFR cu alte medicamente, cum ar fi chimioterapia, pentru a ținti tumorile rezistente.

sursa: Science Daily