Nanomedicina: progrese și perspective în tratamentul bolilor cardiovasculare

În contextul creșterii semnificative a ratelor de apariție a bolilor cardiovasculare (BCV) la nivel global, nanomedicina aduce o nouă abordare în tratamentul acestor afecțiuni, prin dezvoltarea unor terapii inovatoare care vizează celulele macrofage și monocite inflamatorii (iMos) implicate în inflamația și dezvoltarea bolilor. Într-un studiu recent publicat în revista Nature Cardiovascular Research, cercetătorii analizează progresele recente în opțiunile de tratament cu nanomedicină pentru BCV.
Nanomaterialele sunt utilizate pentru a furniza medicamente care inhibă proliferarea și traficul de macrofage și monocite, activează celulele T ajutătoare și stimulează apoptoza, ceea ce facilitează rezoluția antiinflamatori a plăcilor aterosclerotice și a factorilor fiziologici asociați cu alte boli cardiovasculare.

Diferite tipuri de nanomateriale sunt utilizate în nanoimaginile preclinice CVD, inclusiv nanomateriale magnetice, acustice, sau nucleare, pentru detectarea aterosclerozei. Nanoimaginile preclinice folosite pentru a detecta și cuantifica modificările biochimice și structurale asociate cu bolile cardiovasculare pot crea un contrast de semnal care se potrivește modului lor de imagistică înrudit.

De exemplu, nanomaterialele de oxid de fier magnetic sunt utilizate pentru imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și imagistica de perfuzie miocardică (MPI), în timp ce nanomaterialele de aur pot fi utilizate pentru imagistica tomografiei computerizate (CT).

Nanomaterialele pot îmbunătăți detectarea biomarkerilor celulari și moleculari asociați cu bolile cardiovasculare, cum ar fi troponinele și proteina C-reactivă (CRP), prin utilizarea proprietăților lor fizico-chimice și magnetice pentru a amplifica semnalele și a crește sensibilitatea în timpul imagistică. În plus, nanomaterialele pot îmbunătăți semnalul CRP prin modularea diferitelor proprietăți, cum ar fi caracteristicile electrice, optice, electrochimice și chemiluminiscente.

În final, nanomaterialele pot îmbunătăți multiplexarea (n.r. tehnică utilizată în biologia moleculară și medicină pentru a analiza mai multe probe simultan) pentru diagnosticarea ex vivo și imagistica moleculară multicoloră in vivo, îmbunătățind astfel acuratețea și sensibilitatea acestor procese fără a crește semnificativ timpul sau costurile asociate. Astfel de abordări pot ajuta cercetătorii să selecteze cele mai bune seturi de biomarkeri pentru a le examina, folosind noi metode de nanodiagnostic într-un mod standardizat.

sursa: News Medical
foto: hywards / Shutterstock.com