O nouă perspectivă asupra fibrelor alimentare: dincolo de clasificarea solubil/insolubil

O nouă perspectivă asupra fibrelor alimentare: dincolo de clasificarea solubil/insolubil

©

Autor:

O nouă perspectivă asupra fibrelor alimentare: dincolo de clasificarea solubil/insolubil
RelaÈ›ia dintre alimentaÈ›ie È™i sănătate a fost recunoscută încă din Antichitate, însă doar în ultimele decenii impactul dietei asupra sănătății a devenit un subiect central al cercetărilor È™tiinÈ›ifice. Dieta modernă occidentală, bogată în zaharuri rafinate, sodiu È™i grăsimi trans, dar săracă în fructe È™i legume, este considerată un factor major în creÈ™terea incidenÈ›ei bolilor cronice netransmisibile, precum diabetul de tip 2, obezitatea È™i cancerul, responsabile pentru peste 70% dintre decesele anuale. Un regim alimentar sănătos poate reduce inflamaÈ›ia, îmbunătăți sensibilitatea la insulină È™i susÈ›ine diversitatea microbiotei intestinale.
Fibrele alimentare sunt un element esenÈ›ial al dietei, având multiple beneficii asupra sănătății: combaterea constipaÈ›iei, reducerea nivelului de colesterol, diminuarea metastazelor canceroase È™i îmbunătățirea mortalității generale. Cu toate acestea, clasificarea tradiÈ›ională a fibrelor alimentare ca solubile È™i insolubile este considerată prea simplistă È™i incapabilă să reflecte diversitatea structurii È™i a efectelor fiziologice ale fibrelor.

Articolul publicat în Food Research International propune o nouă abordare pentru clasificarea fibrelor alimentare, bazată pe caracteristicile lor structurale È™i funcÈ›ionale, oferind o imagine mai clară asupra impactului acestora asupra sănătății.

Limitările clasificării actuale a fibrelor alimentare

În prezent, fibrele sunt clasificate în două categorii:
  • Fibre solubile, care se dizolvă în apă, contribuind la reducerea colesterolului, reglarea glicemiei È™i creÈ™terea senzaÈ›iei de saÈ›ietate. Sunt fermentate rapid în intestinul gros.
  • Fibre insolubile, care nu se dizolvă în apă È™i sunt cunoscute pentru rolul lor în reglarea tranzitului intestinal, având un impact redus asupra fermentaÈ›iei intestinale.

Această clasificare, deÈ™i utilă în studiile izolate, nu È›ine cont de faptul că majoritatea alimentelor conÈ›in un amestec de fibre solubile È™i insolubile, făcând dificilă determinarea efectelor fiziologice specifice fiecărui tip de fibră. De exemplu, pectina este considerată o fibră solubilă, dar poate acÈ›iona ca o fibră insolubilă în anumite condiÈ›ii, iar celuloza, considerată insolubilă, poate fi fermentată parÈ›ial în colon.

De asemenea, această clasificare nu ia în considerare modificările structurale pe care fibrele le suferă prin procesare alimentară, cum ar fi încălzirea, răcirea sau tratamentele chimice, care pot schimba radical solubilitatea È™i capacitatea de fermentare a fibrelor.

Caracteristicile esențiale ale fibrelor alimentare

Pentru a înÈ›elege mai bine impactul fibrelor asupra sănătății, trebuie analizate caracteristicile lor structurale È™i funcÈ›ionale:
  • Structura chimică: Fibrele sunt formate din monozaharide simple (glucoză, galactoză, fructoză etc.), care se combină pentru a forma structuri complexe.
  • Gradul de ramificare: Fibrele pot fi lineare (ex. celuloza) sau ramificate (ex. hemiceluloza), iar acest aspect influenÈ›ează digestibilitatea È™i capacitatea de fermentare.
  • Capacitatea de reÈ›inere a apei: Unele fibre absorb cantități mari de apă, ceea ce creÈ™te volumul scaunului È™i îmbunătățeÈ™te digestia.
  • Fermentabilitatea: Nu toate fibrele sunt fermentate în aceeaÈ™i măsură. Unele sunt metabolizate rapid de microbiota intestinală, în timp ce altele rămân mai mult timp în colon, având un efect prebiotic mai durabil.
  • Încărcarea electrică: Fibrele cu grupări carboxil sau fenolice au capacitatea de a se lega de ioni toxici (ex. plumb, arsenic), reducându-le toxicitatea.

Un nou cadru pentru clasificarea fibrelor alimentare

Pentru a depăși limitările sistemului actual, cercetătorii propun o clasificare bazată pe cinci caracteristici fundamentale, fiecare având subcategorii distincte:

Structura de bază

  • lineare
  • ramificate
  • mixte
  • lungime moleculară scurtă (<10 unități)
  • lungime moleculară lungă (>10 unități)

Încărcătura electrică

  • negativă (fibre care se leagă de metale grele È™i acizi biliari)  
  • neutră
  • pozitivă

Matricea fibrei (cum se comportă în tractul digestiv)  

  • rigidă (ex. celuloză)  
  • gel (ex. guar gum, pectină)  
  • agregată (ex. fibre din alimente procesate)  

Rata de fermentare

  • rapidă (fermentate în colonul proximal)  
  • lentă (fermentate în colonul distal, cu beneficii prebiotice pe termen lung)  

Capacitatea de retenție a apei

  • scăzută (<2 g apă/g fibră)
  • mediu (2-10 g apă/g fibră)
  • ridicată (>10 g apă/g fibră)

Examinarea practică a noului sistem

Pentru a ilustra aplicabilitatea acestui sistem, iată cum sunt clasificate diferite tipuri de fibre utilizând noua metodologie:

Celuloză (fibră insolubilă tradiÈ›ională)  

  • Structură: lineară, lungă
  • Încărcătură: neutră
  • Matrice: rigidă
  • Fermentare: lentă
  • ReÈ›inere a apei: mediu

Beneficii: CreÈ™te volumul scaunului, îmbunătățeÈ™te tranzitul intestinal, are efect prebiotic în colonul distal.

Gumă de guar (fibră solubilă utilizată în suplimente)  

  • Structură: ramificată, lungă
  • Încărcătură: neutră
  • Matrice: lel
  • Fermentare: lentă
  • ReÈ›inere a apei: ridicată

Beneficii: ÎmbunătățeÈ™te saÈ›ietatea, reduce absorbÈ›ia glucozei È™i colesterolului, promovează sănătatea microbiotei intestinale.

Tescovină de ananas (fibră alimentară naturală)  

  • Structură: ramificată
  • Încărcătură: negativă
  • Matrice: agregată
  • Fermentare: rapidă
  • ReÈ›inere a apei: mediu

Beneficii: Leagă metale grele, îmbunătățeÈ™te digestia È™i metabolismul grăsimilor.

Amidon rezistent tip 2 (RS2) (ex. amidon din banane verzi)  

  • Structură: ramificată, lungă
  • Încărcătură: neutră
  • Matrice: agregată
  • Fermentare: lentă
  • ReÈ›inere a apei: scăzută

Beneficii: Prebiotic puternic, promovează sănătatea colonului, crește sensibilitatea la insulină.

Concluzii

Clasificarea tradiÈ›ională a fibrelor ca solubile sau insolubile nu reuÈ™eÈ™te să surprindă diversitatea structurală È™i funcÈ›ională a acestora. Noul sistem propus oferă o abordare mai precisă, permiÈ›ând cercetătorilor, medicilor È™i consumatorilor să înÈ›eleagă mai bine ce tip de fibre sunt necesare pentru beneficii specifice asupra sănătății.

Această metodologie ar putea revoluÈ›iona recomandările nutriÈ›ionale È™i dezvoltarea de alimente funcÈ›ionale, ajutând la reducerea decalajului dintre aportul recomandat de fibre È™i consumul real.

Data actualizare: 20-03-2025 | creare: 20-03-2025 | Vizite: 73
Bibliografie
Opperman, C., et al. (2025). Beyond soluble and insoluble: A comprehensive framework for classifying dietary fibre’s health effects. Food Research International. doi.org/10.1016/j.foodres.2025.115843.

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Orzul ajută la reducerea apetitului È™i la îmbunătățirea profilului metabolic
  • A fost identificată o asociere între aportul adecvat de fibre È™i îmbătrânirea sănătoasă
  • O dietă bogată în fibre ar putea oferi protecÈ›ie împotriva alergiilor alimentare
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum