O parte trecută cu vederea din ADN-ul uman poate explica de ce creierul uman funcționează diferit de cel al maimuței

O parte trecută cu vederea din ADN-ul uman poate explica de ce creierul uman funcționează diferit de cel al maimuței

©

Autor:

O parte trecută cu vederea din ADN-ul uman poate explica de ce creierul uman funcționează diferit de cel al maimuței
ADN-ul uman este foarte asemănător cu cel al cimpanzeului, care din punct de vedere evolutiv este ruda omului cea mai apropiată care se află în viață. Într-un nou studiu, cercetătorii suedezi au descoperit o parte trecută cu vederea a ADN-ului uman, aÈ™a-numitul ADN necodat, care pare să contribuie la o diferență care, în ciuda tuturor asemănărilor dintre om È™i cimpanzeu, poate explica de ce creierul uman funcÈ›ionează diferit.
Folosind celulele stem crescute în laborator, cercetătorii au crescut în mod specific celulele creierului de la oameni È™i cimpanzei È™i au comparat cele două tipuri de celule. Cercetătorii au descoperit apoi că oamenii È™i cimpanzeii îÈ™i folosesc o parte din ADN-ul în moduri diferite, ceea ce pare să joace un rol considerabil în dezvoltarea creierului uman.

„Partea din ADN-ul nostru identificată ca fiind diferită a fost neaÈ™teptată. A fost o aÈ™a-numită variantă structurală a ADN-ului care anterior era numită ADN nedorit, un È™ir lung de ADN repetitiv, despre care s-a considerat de mult timp că nu are nicio funcÈ›ie È™i care reprezintă maximum 2% din ADN-ul uman”, a declarat autorul studiului, Johan Jakobsson, profesor de neuroÈ™tiință la Universitatea Lund.

Noile descoperiri indică astfel că diferenÈ›ele par să se afle în afara genelor care codifică proteinele în ceea ce a fost etichetat drept „ADN nedorit”, despre care se credea că nu are nicio funcÈ›ie. „Acest lucru sugerează că la baza evoluÈ›iei creierului uman stau mecanisme genetice care sunt probabil mult mai complexe decât se credea anterior".

Tehnica celulelor stem folosită de cercetătorii din Lund este revoluÈ›ionară È™i a permis acest tip de cercetare. Tehnica a fost descrisă È™i folosita anterior de cercetătorul japonez Shinya Yamanaka, decorat cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2012.

sursa: Science Daily
foto: Mostphotos

Data actualizare: 02-11-2021 | creare: 02-11-2021 | Vizite: 264
Bibliografie
What makes us human? The answer may be found in overlooked DNA, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/10/211008105736.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Apatia la vârsta a treia ar putea indica micÈ™orarea creierului
  • O parte a creierului rămâne tânără È™i la vârstă înaintată
  • Creierul îmbătrâneÈ™te mai repede dacă nu dormim suficient
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.