Orele lungi de stat pe scaun cresc probabilitatea de cancer la sân pentru femeile obeze inactive

Un studiu național de mare amploare realizat în Statele Unite a investigat asocierea dintre comportamentul sedentar (măsurat prin timpul zilnic petrecut stând) și prevalența cancerului mamar în rândul femeilor obeze. Analiza a vizat nu doar impactul timpului petrecut în poziție șezândă, ci și rolul activității fizice în atenuarea acestui risc. Rezultatele oferă perspective importante asupra prevenției personalizate a cancerului mamar într-o categorie cu risc ridicat: femeile cu obezitate.
Obezitatea este o problemă majoră de sănătate la nivel global, afectând peste 600 de milioane de persoane. La femei, obezitatea este asociată cu multiple patologii reproductive și oncologice. Cancerul mamar a devenit cea mai frecvent diagnosticată neoplazie la femei la nivel mondial. Printre mecanismele prin care obezitatea contribuie la carcinogeneză se numără desechilibrul hormonal, inflamația cronică și rezistența la insulină.

Comportamentul sedentar, definit ca activitate cu consum energetic sub 1,5 METs, este un factor de risc modificabil cu impact semnificativ asupra sănătății. Timpul excesiv petrecut stând este asociat cu afectare cardiometabolică și risc oncologic, inclusiv pentru cancerul mamar. Cu toate acestea, datele despre această asociere la femeile obeze erau până acum limitate.

Despre studiu

Design și populație

• Surse de date: NHANES 1999–2020 (National Health and Nutrition Examination Survey)
• Tip: analiză secundară transversala, bazată pe eșantion național reprezentativ al SUA
• Participante incluse: 9.706 femei cu IMC ≥ 30 kg/m² și date valide privind diagnosticul oncologic, timpul sedentar și activitatea fizică
• Vârsta medie: 50,3 ± 16,5 ani; 66,3% aveau sub 60 de ani

Evaluarea comportamentului sedentar și a activității fizice

Timpul zilnic petrecut stând a fost cuantificat în patru categorii: <4 h, 4-6 h, 6-8 h și >8 h. Participantele au fost clasificate drept active sau inactive fizic pe baza unui chestionar standardizat care evalua practicarea activităților sportive moderate sau intense săptămânal.

Rezultate

Prevalența cancerului mamar

Prevalența generală a cancerului mamar în eșantionul studiat a fost de 2,8%. Existau diferențe semnificative în prevalență între grupurile de timp sedentar (p < 0,001).

Asocierea timpului sedentar cu cancerul mamar

• Modelul neajustat: femeile care stăteau >4 h/zi aveau un risc de cancer mamar de peste două ori mai mare față de cele care stăteau <4 h/zi (OR până la 2,26; p-trend < 0,001)
• Modelul ajustat parțial: după ajustarea pentru factori demografici, stil de viață și IMC, riscul a rămas semnificativ (raport de șanse între 2,47 și 2,73; p-trend = 0,035)
• Modelul complet ajustat: OR între 1,61 și 2,21 pentru grupurile sedentare >4 h/zi (p-trend = 0,046)

Rolul activității fizice

Asocierea semnificativă între timpul sedentar și cancerul mamar a fost observată doar la femeile inactive fizic. La cele active, această relație nu a fost prezentă. Analiza curbelor de doză-răspuns a confirmat o relație nelineară pozitivă între timpul stând și prevalența cancerului, doar în rândul femeilor inactive.

Analize pe subgrupuri

Riscul asociat cu sedentarismul a fost mai pronunțat la:

• Femeile ≥ 60 ani
• Femeile albe non-hispanice
• Femeile cu educație medie sau superioară
• Femeile cu venit redus (raport venit/sărăcie <3)
• Femeile consumatoare de alcool
• Femeile postmenopauzale
• Femeile cu IMC ≥ 35 kg/m²

Interpretare și implicații

Sedentarismul zilnic de peste 4 ore este asociat cu o prevalență crescută a cancerului mamar în rândul femeilor obeze, în special în absența activității fizice regulate. Activitatea fizică are un rol protector clar, atenuând impactul nociv al comportamentului sedentar. Aceste constatări susțin intervențiile țintite în rândul femeilor obeze pentru:

• Reducerea timpului zilnic petrecut stând
• Promovarea exercițiului fizic regulat
• Monitorizarea preventivă personalizată în funcție de vârstă, statut hormonal și alți factori

Limitări și perspective viitoare

Fiind un studiu observațional transversal, nu se pot trage concluzii cauzale. Diagnosticarea cancerului a fost auto-raportată și nu s-au avut în vedere subtipurile tumorale sau stadiile bolii. Sunt necesare studii longitudinale și intervenționale pentru confirmarea relației cauzale și identificarea mecanismelor biologice implicate.

Concluzie

Acest studiu reprezintă prima analiză la scară națională care documentează asocierea dintre timpul zilnic sedentar și prevalența cancerului mamar în rândul femeilor obeze. Rezultatele subliniază importanța reducerii sedentarismului și a promovării activității fizice ca măsuri cheie în prevenția oncologică în această populație vulnerabilă.