Percepțiile pozitive despre îmbătrânire influențează semnificativ recuperarea fizică după o cădere la vârstnici

Un nou studiu realizat de cercetători de la Imperial College London și Coventry University, publicat în Journal of the American Geriatrics Society pe 22 mai 2025, evidențiază rolul crucial al percepțiilor personale despre îmbătrânire în recuperarea fizică a vârstnicilor după o cădere. Este primul studiu care analizează în mod direct legătura dintre atitudinea față de îmbătrânire și rezultatele fizice post-traumatice, sugerând că factorii psihologici pot influența profund starea fizică ulterioară.

Context

Căderile la persoanele în vârstă constituie o problemă majoră de sănătate publică. Acestea pot duce la invaliditate, spitalizări frecvente și afectează grav independența funcțională a vârstnicului. În Regatul Unit, consecințele medicale ale căderilor costă sistemul NHS aproximativ 5 milioane de lire pe zi. Cu toate acestea, nu toți vârstnicii care suferă o cădere se confruntă cu o deteriorare fizică semnificativă, iar înțelegerea motivelor pentru care unii se recuperează mai bine decât alții este esențială pentru dezvoltarea de noi intervenții terapeutice.

Studiile anterioare au arătat că mindsetul negativ despre îmbătrânire este asociat cu un risc crescut de evenimente adverse, precum accident vascular cerebral sau mortalitate prematură. Cu toate acestea, impactul acestor percepții asupra recuperării după o cădere nu fusese analizat până acum.

Despre studiul actual

Metodologie

Studiul a analizat date longitudinale provenite de la aproape 700 de persoane în vârstă (cu vârste între 60 și 90 de ani) din Anglia, care nu suferiseră nicio cădere în anii anteriori. Participanții au completat inițial chestionare care evaluau percepțiile lor despre procesul de îmbătrânire, precum acordul cu afirmații de tipul „vârsta nu mă împiedică să fac ceea ce îmi doresc în viață”.

Ulterior, cercetătorii au urmărit care dintre acești participanți au suferit o cădere în anul următor și au evaluat:

• viteza de mers după cădere;

• nevoia de ajutor în activitățile zilnice;

• nivelul de inactivitate fizică.

Datele au fost ajustate pentru factori de confuzie importanți: vârstă, sex, starea de sănătate înainte de cădere, depresie, precum și prezența unei leziuni în urma căderii.

Obiectivul principal

Studiul a urmărit să determine dacă percepțiile pozitive despre îmbătrânire influențează capacitatea de recuperare fizică după o cădere accidentală.

Rezultate

Rezultatele au arătat că:

• Persoanele cu percepții mai pozitive despre îmbătrânire aveau:

  • 162% șanse mai mici de a prezenta o viteză de mers scăzută;

  • 200% șanse mai mici de a deveni dependente de ajutor pentru activitățile zilnice;

  • 123% șanse mai mici de a deveni inactive fizic;

• Aceste asocieri au fost independente de leziuni fizice, vârstă, sex sau starea de sănătate preexistentă.

Cu alte cuvinte, atitudinea mentală influențează în mod direct rezultatele fizice, indiferent de severitatea căderii sau de condiția fizică anterioară.

Dr. Toby Ellmers (Imperial College London), co-autor al studiului, a afirmat:

„Cei care au exprimat sentimente mai pozitive despre propria îmbătrânire păreau protejați împotriva efectelor fizice negative ale unei căderi. Diferențele în ritmul de recuperare au fost semnificative și par corelate cu credințele legate de procesul de îmbătrânire.”

Concluzii

Acest studiu aduce dovezi că percepțiile subiective despre îmbătrânire pot influența în mod semnificativ recuperarea fizică după o cădere. În plus, sugerează că intervențiile psihologice ușoare – cum ar fi discuțiile pozitive despre vârstă sau promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii – ar putea contribui la îmbunătățirea recuperării și a calității vieții la vârstnici.

Autorii studiului plănuiesc noi cercetări intervenționale, în care vor explora dacă modificarea activă a acestor percepții poate reduce riscul de declin fizic după un incident traumatic.

Limitări ale studiului

• Severitatea căderilor nu a fost complet cuantificată;

• Studiul are caracter observațional, ceea ce înseamnă că nu se pot trage concluzii ferme de cauzalitate, ci doar asocieri.