Prea puțină activitate fizică la copiii de 2-4 ani (preșcolari)

Un studiu realizat la University of Bristol și publicat în Journal of Physical Activity and Health la data de 24 noiembrie 2025 a analizat relația dintre nivelurile de activitate fizică și zilele petrecute în centrele de educație și îngrijire timpurie comparativ cu zilele petrecute în afara acestor centre, în rândul copiilor cu vârste între 2 și 4 ani.

Context

Activitatea fizică în primii ani de viață reprezintă un determinant major al dezvoltării sănătoase, al funcției cognitive și al prevenirii ulterioare a bolilor cronice, precum obezitatea, diabetul zaharat sau tulburările cardiovasculare. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 180 de minute de activitate fizică zilnică, incluzând 60 de minute de activitate de intensitate moderată până la viguroasă.

În Regatul Unit, dovezile privind modul în care copiii foarte mici își petrec timpul activ în centrele de educație și îngrijire timpurie au fost limitate, în special în ceea ce privește comparațiile directe între zilele cu prezență în aceste centre și zilele petrecute acasă. Studiul actual completează acest gol prin utilizarea accelerometriei, o metodă obiectivă considerată standard pentru cuantificarea mișcării în studiile pediatrice.

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată de o echipă interdisciplinară din cadrul University of Bristol, în colaborare cu University of Birmingham, University of Glasgow și Cardiff University. Studiul a analizat datele provenite de la 419 copii cu vârste între 2 și 4 ani (49,6% băieți) care frecventau servicii de educație timpurie din patru zone: Somerset, Swindon și Sandwell în Anglia și Arran și Ayrshire în Scoția.

Studiul a avut un design transversal, utilizând accelerometre purtate de copii timp de șapte zile consecutive pentru a măsura activitatea fizică totală și activitatea fizică de intensitate moderată până la viguroasă.

Au fost comparate trei tipuri de zile:

• Zile de săptămână cu prezență în centrele de educație timpurie

• Zile de săptămână fără prezență în centre

• Zile de weekend

Analizele statistice au inclus modele liniare mixte, care au permis ajustarea pentru variabilitatea individuală. De asemenea, au fost estimate:

• proporția copiilor care au atins recomandările internaționale privind activitatea fizică;

• factorii asociați cu probabilitatea de a atinge aceste recomandări;

• diferențele între sexe, grupe de vârstă și niveluri de deprivare socioeconomică.

Principalele variabile măsurate

• Activitatea fizică totală (TPA) – exprimată în minute pe zi.

• Activitatea fizică moderată până la viguroasă (MVPA) – minute pe zi.

• Îndeplinirea ghidurilor OMS:

  • minimum 180 de minute de activitate totală;

  • minimum 60 de minute de activitate moderată-viguroasă.

Parametrii statistici raportați

• Diferențe medii (MD) cu intervale de încredere 95%.

• Valori p pentru semnificație statistică.

• Șanse relative (OR) cu intervale de încredere 95% pentru atingerea recomandărilor.

Rezultate

Activitatea fizică în funcție de tipul zilei

Copiii au fost semnificativ mai activi în zilele în care frecventau centrele de educație timpurie:

• TPA crescut cu 14,6 minute comparativ cu zilele fără prezență în centre
  (Diferență medie -14,6 minute; IC 95% -20,8 până la -8,4; p<0,001).

• TPA crescut cu 11,5 minute comparativ cu zilele de weekend
  (Diferență medie -11,5 minute; IC 95% -19,5 până la -3,5; p=0,005).

Rezultatele pentru zilele fără prezență în centre au fost similare, sugerând că structura mediului educațional timpurie facilitează în general niveluri mai ridicate de mișcare.

Respectarea recomandărilor OMS

Proporția copiilor care au atins recomandările internaționale a fost foarte redusă:

• Doar 23% au atins pragul de 180 de minute de activitate fizică totală.

• Doar 2,4% au atins pragul de 60 de minute de activitate moderată până la viguroasă.

Diferențe între fete și băieți

• Mai puține fete au atins pragul de activitate totală
  (OR 0,53; IC 95% 0.29–0.97; p=0.038).

• Aproximativ 8% mai mulți băieți au îndeplinit recomandările comparativ cu fetele.

Diferențe de vârstă

• Copiii mai mari au avut șanse mai mari de a atinge recomandările zilnice de mișcare
  (OR 1.12; IC 95% 1.06–1.17; p<0.001).

Inegalități socioeconomice

• Acasă, copiii din familiile cu niveluri mai scăzute de deprivare au avut niveluri mai mari de activitate.

• În centre, aceste diferențe au dispărut, sugerând că instituțiile de educație timpurie pot reduce inegalitățile în oportunitățile de mișcare.

Interpretarea rezultatelor și implicații

Studiul arată că, deși centrele de educație timpurie susțin într-o anumită măsură activitatea fizică, majoritatea copiilor sunt departe de a atinge nivelurile recomandate, atât în centre, cât și acasă. Aceste constatări au implicații importante:

1. Rolul centrelor de educație timpurie
Acestea reprezintă un mediu cu potențial de reducere a inegalităților: copiii din familii mai defavorizate sunt la fel de activi ca ceilalți în aceste medii.

2. Necesitatea unor intervenții interdisciplinare
Rezultatele subliniază importanța:

• investițiilor în infrastructură și programe de mișcare în centre;

• implicării părinților în promovarea jocului activ acasă;

• politicilor naționale care să recunoască activitatea fizică drept un pilon al dezvoltării timpurii.

3. Fereastra critică pentru prevenirea bolilor cronice
Vârsta 2–4 ani este o perioadă crucială pentru formarea obiceiurilor de viață. Lipsa activității fizice la această vârstă poate contribui la riscuri crescute de boli cronice la vârsta adultă.

Concluzii

Copiii de vârstă preșcolară din Regatul Unit sunt semnificativ mai activi în zilele când frecventează centrele de educație timpurie. Totuși, mai puțin de un sfert ating nivelurile minime recomandate de activitate fizică. Pentru a susține dezvoltarea sănătoasă, sunt necesare strategii integrate care să implice mediile educaționale, familiile și factorii de decizie.