Primele luni de viață sunt decisive pentru dezvoltarea sistemului imunitar

©

Autor:

Primele luni de viață sunt decisive pentru dezvoltarea sistemului imunitar

Multe boli, precum alergiile, astmul și autoimunitatea, cauzate de un sistem imunitar neregulat, au legătură cu evenimentele din primele câteva luni de viață. Cercetătorii de la Institutul Karolinska au identificat o corelație între dezvoltarea sistemului imunitar, laptele matern și bacteriile intestinale benefice. Studiul a fost publicat în jurnalul academic Cell.
Incidența bolilor autoimune debilitante, precum astmul, diabetul zaharat de tip 1 și boala Crohn, este în creștere la copiii și adolescenții din zonele dezvoltate ale lumii, cum ar fi Europa și SUA. Mecanismele care stau la baza dezvoltării sistemului imunitar nu au fost pe deplin înțelese până acum.

S-a considerat de mult timp că riscul de a manifesta aceste boli este determinat de evenimentele de la începutul vieții. Utilizarea timpurie a antibioticelor determină un risc mai mare de astm. De asemenea, este bine cunoscut faptul că alăptarea protejează împotriva unei bune părți a acestor patologii.

În plus, s-a identificat o legătură între anumite bacterii cu rol de protecție a pielii, căilor respiratorii și intestinale și un risc mai redus de boli imunologice. Cercetările anterioare au sugerat faptul că bifidobacteriile sunt frecvent întâlnite la copiii alăptați la sân din țările cu incidență redusă a bolilor autoimune.

Cercetătorii de la Institutul Karolinska, împreună cu colaboratori de la universități din SUA, au studiat modul în care sistemul imunitar neonatal se adaptează și este modelat de bacterii, virusuri, nutrienți și alți factori la care este expus bebelușul.

Scopul acestui studiu a fost de a ajuta la identificarea de metode de prevenție și reducere a riscului de alergii și boli autoimune mai târziu în viață, prin stimularea sistemului imunitar pentru a își produce mecanisme de reglare. De asemenea, rezultatele pot fi utile în descoperirea de noi modalități de tratament pentru aceste boli.

Laptele matern este bogat în oligozaharide specifice laptelui uman (HMO), pe care bebelușii nu au capacitatea de a le metaboliza. Aceste zaharuri complexe hrănesc bacterii intestinale specifice, spre exemplu bifidobacteriile, care joacă un rol important în sistemul imunitar.

 

„Am constatat că bebelușii a căror floră intestinală poate descompune HMO-urile au mai puține inflamații în sânge și intestin. Acest lucru se datorează probabil capacității unice bune a bifidobacteriilor de a descompune HMO-urile, de a se extinde la bebelușii care alăptează și de a avea un efect benefic asupra sistemului imunitar în curs de dezvoltare de la începutul vieții. ”, a precizat Dr. Petter Brodin, medic pediatru și cercetător la Departamentul pentru Sănătatea Femeilor și Copiilor din cadrul Institutului Karolinska.


Bebelușii care au fost alăptați și au primit suplimentar bifidobacterii au avut niveluri intestinale mai ridicate de ILA și Galectină-1. Acidul indol-3-lactic (ILA) transformă moleculele de oligozaharide, favorizând nutriția. Galectina-1 activează răspunsul imun și conservă în flora intestinală bacteriile cu proprietăți antiinflamatorii.

A fost analizat sistemul imunitar al 208 bebeluși alăptați, născuți la Spitalul Universitar Karolinska între 2014-2019. A doua cohortă, de la Universitatea din California, a fost reprezentată de sugari alăptați exclusiv la sân și jumătate dintre ei hrăniți cu supliment de B. infantis. Aceștia au fost evaluați pentru inflamația enterică.

Limitarea studiului a constat în faptul că cercetătorii nu au putut analiza sistemul imunitar direct din intestin (prin prelevarea de biopsii), așa că au fost nevoiți să utilizeze probe de sânge.

Pe viitor, oamenii de știință de la Institutul Karolinska intenționează să urmărească evoluția bebelușilor participanți la acest studiu, să testeze substituția bacteriană la nou-născuți și să identifice diferențele între sistemul imunitar al copiilor suedezi și al celor crescuți în zona rurală a Africii Subsahariene, cei din urmă având o frecvență mai redusă a alergiilor.

sursa: Science Daily


Data actualizare: 22-06-2021 | creare: 22-06-2021 | Vizite: 37
Bibliografie
First months decisive for immune system development, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/06/210617143639.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • O pastilă care imită sistemul imunitar
  • Un nou pas spre crearea unui medicament pentru tratarea rapidă și completă a alergiilor
  • Mediul, mai important pentru sistemul imun decât ereditatea
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.