Probiotice de precizie pentru controlul glicemiei: rezultate promițătoare dintr-un studiu experimental

Hiperglicemia și controlul deficitar al glicemiei reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, asociată cu boli cardiovasculare, diabet de tip 2, cancer și reducerea speranței de viață. În ciuda recomandărilor nutriționale și a terapiilor medicamentoase existente, incidența acestor tulburări continuă să crească, în special pe fondul dietei occidentale bogate în zahăr și grăsimi.
Probioticele, prin interacțiunea lor cu microbiomul intestinal, au fost propuse ca o intervenție alternativă pentru îmbunătățirea metabolismului glucidic. Studiul publicat în jurnalul Metabolites a avut ca obiectiv dezvoltarea unui cocktail probiotic de precizie capabil să consume glucoza la nivel intestinal și să reducă astfel disponibilitatea acesteia pentru organism.

Metodologie

Cercetătorii au selectat 12 tulpini bacteriene (inclusiv specii de Lactobacillus și Bifidobacterium) pentru a evalua capacitatea lor de consum al glucozei în condiții in vitro. Tulpinile cu cel mai ridicat consum de glucoză au fost:

• Lactobacillus rhamnosus
• Lactobacillus reuteri
• Lactobacillus salivarius

Aceste trei tulpini au fost combinate într-un cocktail probiotic testat apoi in vivo pe șoareci C57BL/6J hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, model frecvent utilizat pentru a reproduce caracteristicile metabolice ale sindromului metabolic și diabetului de tip 2. Experimentul a durat 8 săptămâni, timp în care animalele au primit fie soluție salină (control), fie cocktailul probiotic, administrat oral de trei ori pe săptămână.

valuările au inclus:

• măsurători săptămânale ale glicemiei și greutății corporale;
• analize de compoziție corporală prin rezonanță magnetică;
• dozări serice pentru insulină, colesterol total, fracțiuni lipidice și trigliceride;
• analize metabolomice prin LC-MS pe ser și țesut hepatic;
• secvențiere 16S rRNA pentru caracterizarea microbiotei intestinale.

Rezultate

Reducerea glicemiei și a greutății

Șoarecii din grupul probiotic au prezentat valori mai scăzute ale glicemiei pe tot parcursul studiului. După 8 săptămâni, glicemia a rămas stabilă în grupul probiotic, în timp ce a crescut semnificativ în grupul control.

De asemenea, creșterea în greutate și procentul de grăsime corporală au fost semnificativ mai mici la grupul probiotic, cu o diferență de aproximativ 33% în ceea ce privește adipositatea terminală.

Biomarkeri metabolici

Cocktailul probiotic a determinat:

• scăderea nivelului seric de insulină cu aproape 50%;
• reducerea semnificativă a colesterolului total, VLDL/LDL și trigliceridelor;
• menținerea raportului colesterol total/HDL în limite mai favorabile;
• fără modificări semnificative asupra HDL.

Analize metabolomice

Metabolomica serică și hepatică a arătat modificări importante ale căilor energetice:

• activarea gluconeogenezei și a ciclului glucoză–alanină;
• creșterea activității lanțului respirator mitocondrial și a ciclului Krebs;
• intensificarea β-oxidării acizilor grași;
• modificări ale metabolismului aminoacizilor și vitaminelor, inclusiv metaboliți ai vitaminei C și B6.

Aceste adaptări sugerează că scăderea disponibilității glucozei pentru gazdă a determinat organismul să recurgă mai mult la substraturi alternative pentru producția de energie.

Microbiota intestinală

Analizele 16S rRNA au arătat:

• o diversitate α mai mare în grupul probiotic, indicând o microbiotă mai stabilă și mai complexă;
• creșterea abundenței unor specii benefice precum Lachnospiraceae și Muribaculaceae, producătoare de acizi grași cu lanț scurt;
• scăderea Odoribacter, specie asociată cu inflamația intestinală;
• diferențe clare de compoziție microbiană între grupuri (β-diversitate distinctă).

Interpretare

Rezultatele indică faptul că probioticele selectate pe baza capacității de consum al glucozei pot contribui la reglarea glicemiei, reducerea riscului de rezistență la insulină și ameliorarea profilului metabolic. Beneficiile asupra greutății și compoziției corporale, împreună cu modificările metabolomice și microbiene, sugerează mecanisme complexe prin care probioticele pot contracara efectele dietei bogate în grăsimi și zaharuri.

Totuși, studiul are limitări, inclusiv numărul mic de animale, utilizarea exclusiv a șoarecilor masculi și absența unui model de dietă mixtă (zahăr + grăsimi). Sunt necesare studii clinice la oameni pentru a confirma aplicabilitatea rezultatelor.

Concluzii

Cercetarea oferă o dovadă de concept pentru utilizarea unui cocktail probiotic de precizie în controlul glicemiei și prevenirea complicațiilor asociate hiperglicemiei cronice. Tulpinile L. rhamnosus, L. reuteri și L. salivarius au demonstrat un impact consistent asupra glicemiei, greutății corporale, markerilor lipidici și diversității microbiotei intestinale.

Dacă rezultatele vor fi confirmate prin studii clinice la oameni, probioticele de precizie ar putea deveni o strategie nutrițională inovatoare pentru reducerea riscului de diabet de tip 2 și alte boli metabolice.