Recompensele financiare pot îmbunătăți aderența la tratamentul antihipertensiv, dar fără beneficii suplimentare asupra tensiunii arteriale

Un studiu prezentat în cadrul Sesiunilor științifice ale Asociației Americane a Inimii 2025, desfășurate între 7–10 noiembrie la New Orleans, a analizat efectul recompenselor financiare asupra respectării tratamentului la pacienții cu hipertensiune arterială. Rezultatele arată că participanții care puteau câștiga zilnic sume de bani au fost de două ori mai consecvenți în administrarea medicamentelor antihipertensive față de cei care nu au beneficiat de stimulente. Cu toate acestea, valorile tensiunii arteriale la finalul perioadei de studiu au fost similare între grupuri, iar obiceiurile de aderență au revenit la nivelul inițial după terminarea programului de recompense.
Hipertensiunea arterială rămâne una dintre cele mai prevenibile cauze de boală cardiovasculară, însă aderența scăzută la tratament este frecventă, în special în rândul persoanelor cu venituri reduse. Conform American Heart Association, nerespectarea regimului medicamentos crește semnificativ riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Studiul Behavioral Economics Trial To Enhance Regulation of Blood Pressure (BETTER-BP) a fost conceput pentru a testa dacă mecanismele de recompensare financiară, inspirate din economia comportamentală, pot stimula aderența la tratament pe termen scurt și lung.

Despre studiu

Design și populație

Studiul a inclus 400 de adulți cu hipertensiune arterială, recrutați din trei clinici comunitare din New York City, care deservesc în principal pacienți fără asigurare medicală sau beneficiari Medicaid. Toți participanții au declarat că nu își administrau medicația conform prescripției înainte de începerea studiului. La momentul includerii, tensiunea arterială sistolică medie era de 139 mmHg (valoare normală <120 mmHg conform ghidurilor AHA 2025).

Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri:

• Grupul recompenselor – 265 de persoane eligibile pentru a câștiga zilnic sume între 5 și 50 USD dacă deschideau flaconul cu medicamente (măsură indirectă a administrării dozei);
• Grupul de control – 135 de persoane fără stimulente financiare și fără mesaje de reamintire.

Deschiderea flacoanelor a fost înregistrată electronic prin capace inteligente, eliminând dependența de auto-raportare. Programul de recompense a durat 6 luni, urmat de încă 6 luni de monitorizare fără stimulente, pentru a observa persistența comportamentului.

Profilul participanților

Vârsta mediană a fost de 57 de ani, iar 60,5% dintre participanți au fost femei. Din punct de vedere etnic, 61,5% s-au identificat ca hispanici, 20,3% ca persoane de culoare, 3,3% ca albi ne-hispanici și 2,8% ca asiatici. Comorbiditățile au inclus obezitate (54,5%) și diabet zaharat de tip 2 (46,5%). Peste 70% aveau venituri mici sau nu dețineau asigurare medicală.

Rezultate

1. Creșterea aderenței la tratament

După 6 luni, 71% dintre participanții din grupul recompenselor au utilizat medicația în mod constant (≥80% din zilele monitorizate), comparativ cu doar 34% în grupul de control. Acest rezultat confirmă eficiența stimulentelor financiare ca mecanism de modificare a comportamentului.

2. Lipsa diferențelor semnificative în reducerea tensiunii arteriale

Deși aderența a crescut considerabil, scăderea tensiunii arteriale sistolice a fost similară în ambele grupuri:

• Grupul recompenselor: –6,7 mmHg;
• Grupul de control: –5,8 mmHg.

Diferența nesemnificativă sugerează că deschiderea flaconului nu echivalează neapărat cu administrarea efectivă a dozei sau că alți factori, precum modificările stilului de viață ori tratamentul concomitent, pot influența rezultatele tensiunii arteriale.

3. Efecte limitate în timp

După încheierea programului de recompense, participanții au revenit la obiceiurile anterioare, cu scăderea aderenței la tratament la nivelurile inițiale. Acest rezultat indică faptul că efectul motivațional al stimulentului financiar este tranzitoriu și nu susține o schimbare de comportament durabilă.

Interpretarea rezultatelor

Conform investigatorului principal, Dr. John Dodson de la NYU Grossman School of Medicine, „stimulentele financiare s-au dovedit eficiente în modificarea comportamentului pe termen scurt, dar nu au dus la o îmbunătățire semnificativă a controlului tensiunii arteriale”. Aceasta ridică întrebări privind validitatea măsurătorilor bazate exclusiv pe deschiderea flaconului și relevanța altor factori psihologici și socioeconomici care pot influența aderența pe termen lung.

Limitări

• Capacele electronice au măsurat doar deschiderea flaconului, nu și ingestia medicamentului.
• Fiecare participant a fost monitorizat pentru o singură medicație antihipertensivă, deși mulți aveau mai multe prescripții.
• Tensiunea arterială a fost măsurată doar în cabinet, la trei momente (0, 6 și 12 luni), fără monitorizare la domiciliu.

Concluzii

Studiul BETTER-BP demonstrează că recompensele financiare pot dubla aderența la tratament antihipertensiv, însă fără a genera îmbunătățiri semnificative în controlul tensiunii arteriale. De asemenea, comportamentul pozitiv nu s-a menținut după încetarea stimulentului, ceea ce sugerează că motivațiile extrinseci sunt insuficiente pentru schimbări durabile. Aceste rezultate subliniază complexitatea factorilor care influențează complianța terapeutică și necesitatea combinării stimulentelor financiare cu intervenții educaționale și de sprijin psihosocial.

Perspective

Pe viitor, cercetările ar trebui să exploreze modele hibride care combină stimulentele financiare cu monitorizarea digitală personalizată, consilierea comportamentală și implicarea echipelor medicale interdisciplinare. În paralel, îmbunătățirea accesului la îngrijire și la tratamente accesibile rămâne o prioritate esențială pentru pacienții vulnerabili.