Cum te afectează tensiunea mare pe termen lung (dacă nu o controlezi)

Cum te afectează tensiunea mare pe termen lung (dacă nu o controlezi)

©

Autor:

Cum te afectează tensiunea mare pe termen lung (dacă nu o controlezi)

Hipertensiunea arterială reprezintă creÅŸterea presiunii cu care sângele circulă la nivelul vaselor de sânge, depăşind valorile tensionale normale de 140/70 mmHg.

Conform stadializării tensionale prezentată de catre ghidul ESC, tensiunea arterială optimă se situează sub 120/80 mmHg iar tensiunea arterială normal înaltă se află între 130-139/85-89 mmHg. Astfel, hipertensiunea arterială este definită prin depăşirea valorilor de 140/90 mmHg.

Hipertensiunea arterială este cea mai frecvent întâlnită boală cardiovasculară, atât în țările europene, cât ÅŸi în Statele Unite ale Americii. În prezent, hipertensiunea arterială este considerată nu doar o afecÈ›une cardiovasculară, ci ÅŸi un factor de risc pentru numeroase alte afecÈ›iuni (cardiace, cerebrale ÅŸi renale).

Conform datelor din literatura de specialitate, la valori ale tensiunii arteriale de peste 115/75 mmHg există riscul de apariție a accidentului vascular cerebral şi a bolii coronariene.

Hipertensiunea arterială determină alterarea structurii ÅŸi a funcÈ›ionalității cordului ÅŸi a vaselor de sânge. Totodată, hipertensiunea arterială poate determina accelerarea dezvoltării leziunilor de ateroscleroză ÅŸi este un predictor al insuficienÈ›ei renale ÅŸi al insuficienÈ›ei cardiace. [1], [2], [3]

ComplicaÈ›ii care pot apărea pe parcursul evoluÈ›iei îndelungate ale hta

Hipertensiunea cu evoluÈ›ie îndelungată poate determina afectarea mai multor organe: a creierului, a cordului, a rinichilor ÅŸi a vaselor de sânge. În apariÈ›ia acestor complicaÈ›ii ale hipertensiunii arteriale sunt implicate două mecanisme:

  • alterarea structurii ÅŸi a funcÈ›ionalității cordului ÅŸi
  • stimularea dezvoltării leziunilor de ateroscleroză.

Boala cardiacă ischemică

Este una din complicaÈ›iile apărute în urma unei evoluÈ›ii îndelungate a hipertensiunii arteriale. Pe lăngă hipertensiunea arterială, în apariÈ›ia bolii ischemice mai sunt implicaÈ›i fumatul ÅŸi hipercolesterolemia. Conform studiilor efectuate în acest sens, aproximativ 90% din bolnavii care au suferit în antecedente un episod de infarct miocardic prezintă cel puÈ›in unul din aceÅŸti trei factori de risc: HTA, hipercolesterolemia ÅŸi fumatul.

De asemenea, s-a dovedit existenÈ›a unei legături strânse între creÅŸterea valorilor tensionale sistolice ÅŸi diastolice ÅŸi riscul apariÈ›iei evenimentelor coronariene. Astfel, în cazul tensiunii arteriale sistolice, pentru fiecare creÅŸtere cu 20 mmHg între valorile de 115 ÅŸi 180 mHg, se dublează riscul bolii cardiace ischemice, iar în cazul tensiunii arteriale diastolice, pentru fiecare crestere cu 10 mmHg a valorilor tensionale aflate între 75 ÅŸi 100 mmHg, se dublează riscul bolii ischemice. Din punct de vedere clinic, boala cardiacă ischemică se defineÅŸte prin afectarea muÅŸchiului cardiac, cu îngustarea sau obstruarea vaselor mari de sânge (în special a arterelor coronariene). [1], [4], [5]

Tulburările de ritm cardiac

Acestea pot apărea pe parcursul evoluÈ›iei îndelungate a hipertensiunii arteriale È™i sunt reprezentate de aritmiile atriale, aritmiile ventriculare ÅŸi supraventriculare ÅŸi moartea subită. Hipertensiunea arterială poate determina apariÈ›ia tulburărilor de ritm prin următoarele mecanisme: ischemie subendocardică, hipertrofie miocitară (miocitele-celulele specifice muÅŸchului cardiac), hipertrofie ventricularea, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, fibroză miocardică ÅŸi stimularea sistemului nervos simpatic.

FibrilaÈ›ia atrială este cea mai frecvent întâlnită aritmie supraventriculară în rândul persoanelor hipertensive, fiind asociată riscului crescut de apariÈ›ie a accidentului vascular cerebral. [1], [2], [3]

Tahicardiile ventriculare ÅŸi extradistolele ventriculare sunt cele mai frecvent întâlnite aritmii ventriculare în rândul persoanelor hipertensive.

Insuficiența cardiacă

Este o altă complicaÈ›ie care poate apărea în urma evoluÈ›iei indelungate a hipertensiunii arteriale. Conform datelor din literatura de specialitate, riscul de apariÈ›ie a insuficienÈ›ei cardiace în rândul bărbaÈ›ilor cu HTA este de două ori mai mare față de cei fără valori tensionale ridicate, iar riscul de apariÈ›ie a insuficienÈ›ei cardiace în rândul femeilor cu HTA este de trei ori mai mare comparativ cu cele normotensive.

Studiul Framingham Heart Study a arătat că din totalitatea cazurilor de insuficiență cardiacă, aproximativ 90% au fost diagnosticate în antecedente cu hipertensiune arterială.

Riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă este mult mai mare in caz de creştere a tensiunii arteriale sistolice, față de cea diastolică.

InsuficienÈ›a cardiacă reprezintă incapacitatea cordului de a satisface nevoile metabolice ale organismului, prin asigurarea unui debit circulator corespunzător. Din punct de vedere clinic, boala poate fi caracterizată prin manifestări clinice apecifice afectării cordului drept sau/ÅŸi stâng. În insuficienÈ›a cardiacă dreaptă pot apărea turgescență jugulară, hepatomegalie dureroasă, edeme periferice, reflux hepatojugular, iar în insuficienÈ›a cardiacă stângă pot apărea dispnee de efort, farigabilitate, palpitaÈ›ii, intoleranță la efort. [1], [3], [4], [5]

Accidentul vascular cerebral

Este o alta complicaÈ›ie a HTA cu evoluÈ›ie îndelungată. Conform studiilor efectuate în acest sens, accidentul vascular cerebral reprezintă a treia cauză de mortalitate la nivel mondial. Din totalitatea cazurilor de AVC înregistrate, aproximativ 80% sunt ischemice, 15% sunt de natură hemoragică, iar 5% apar în urma dezvoltării unei hemoragii în spaÈ›iul subarahnoidian. Din totalitatea bolnavilor cu HTA, aproximativ 60% prezintă un episod de AVC pe parcursul vieÈ›ii. Din aceÅŸti din urmă bolnavi, aproximativ 80% prezintă valori necontrolate ale tensiunii arteriale.

Principalii factori de risc ai AVC sunt reprezentaÈ›i de diabetul zaharat, HTA, fibrilaÈ›ia atrială, hipertrofia de ventricul stâng, vârsta, valorile creatininei serice ÅŸi istoricul personal de afecÈ›iuni cardiovasculare.

Pot fi descrisemai multe forme de AVC care pot apărea în cadrul HTA cu evoluÈ›ie îndelungată: AVC lacunare (apărute la nivelul vaselor de sânge de dimensiuni reduse, aparute în urma procesului de lipohialinoză, care se extind la nivelul scoarÈ›ei cerebrale), AVC cardioembolic (secundar aterosclerozei carotidiene ÅŸi aortice), AVC apărute la nivelul vaselor mari de sânge, secundare procesului aterosclerotic ÅŸi AVC hemoragice (secundare valorilor tensionale mari ÅŸi întreruperii tratamentului antihipertensiv).

AVC reprezintă obstruarea completă sau spargerea unui vas de sânge de la nivelul creierului. Bolnavii diagnosticaÈ›i cu AVC pot prezenta amorÈ›eli, slăbiciune musculară, paralizia feÈ›ei sau al unui alt segment al corpului, tulburări de mers, ameÈ›eli, tulburări de vorbire ÅŸi de vedere, confuzie, pierderea coordonării, cefalee, vărsături, tulburări de echilibru, etc.

În urma apariÈ›iei AVC, valorile tensionale cresc pentru restabilirea perfuziei în È›esuturile cerebrale aflate în vecinătatea zonelor de infarct. În acest caz, este contraindicată scăderea bruscă ÅŸi excesivă a tensiunii arteriale. [1], [2], [3], [4], [5]

Administrarea corespunzătoare a tratamentului antihipertensiv are rolul de a scădea riscul de apariÈ›ie a AVC în rândul persoanelor cu HTA.

Boala vasculară periferică

Este o altă complicaÈ›ie a hiprtensiunii arteriale îndelungate, reprezentând un marker care poate indica riscul de apariÈ›ie a unei afecÈ›iuni cardiovasculare. Boala vasculară periferică se caracterizează prin valori ale indexului presional gleznă-braÈ› sub 0,9.

Boala vasculară periferica prezintă numeroÅŸi factori de risc de apariÈ›ie a aterosclerozei, precum diabetul zaharat, fumatul, HTA, vârsta ÅŸi hipercolesterolemia.

Conform studiilor realizate în acest sens, indicele gleznă-braÈ› are capacitatea de a indica apariÈ›ia unui AVC cu o acurateÈ›e mult mai mare față de boala cardiacă ischemică.

Din punct de vedere clinic boala se caracterizează prin: extremități reci, diminuarea sau chiar absenÈ›a pulsului la nivelul vaselor de sânge periferice, edeme ale membrelor inferioare, claudicaÈ›ie intermitentă, parestezii, amorÈ›eli, etc.

Pentru diagnosticul bolii vasculare periferice este necesară depistarea aterosclerozei în orice zonă vasculară în care aceasta există. Studiile efectuate au arătat că, din totalitatea bolnavilor cu boală cerebrovasculară sau coronariană, 40% au dezvoltat boală vasculară periferică. Totodată, din totalitatea bllnavilor diagnosticaÈ›i cu boală vasculară periferică, aproximativ 60% prezintă boală cerebrovasculară sau/ÅŸi coronariană. [1], [3], [4]

Boala cronică de rinichi

Reprezintă o altă complicaÈ›ie apărută pe parcursul evoluÈ›iei indelungate a HTA. Boala cronică de rinichi afectează vasele de sânge prin două mecanisme principale:

  • creÅŸterea rigidității vasculare prin remodelare structurală ÅŸi
  • favorizarea apariÈ›iei aterosclerozei.


Studiile efectuate în acest sens au demonstrat faltul că bolnavii cu HTA a căror funcÈ›ie renală prezintă un grad redus de afectare (rata de filtrare glomerulară de 60-90 ml/min) prezintă risc crescut de afectare a organelor È›intă, cu apariÈ›ia microalbuminuriei ÅŸi a hipertrofiei de ventricul stâng.

Boala cronică de rinichi
este una din principalele complicații ale HTA şi prezintă risc crescut de afectare cardiovasculară. Bolnavii hemodializați prezintă un risc de 10-30 de ori mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare față de restul populației. Totodată, din totalitatea cazurilor de boală cronică de rinichi supuse hemodializei, rata de mortalitate prin evenimente cardiovasculare se ridică la un procent de 45%.

Numeroase ghiduri de specialitate recomandă ca, în cazul bolnavilor diagnosticaÈ›i cu hipertensiune arterială asociată diabetului zaharat sau bolii cronice de rinichi, tensiunea arterială să fie menÈ›inută sub 130/80 mmHg.

Boala cronică de rinichi este un sindrom renal care presupune apariÈ›ia unor anomalii structurale ÅŸi funcÈ›ionale la nivel renal, care persistă mai mult de trei luni ÅŸi determină alterarea stării de sănătate a persoanelor în cauză. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin apariÈ›ia edemelor, oligurie, greÈ›uri, vărsături, oboseală, cefalee, inapetență, scădere ponderală inexplicabilă, somnolență/insomnii. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 11-09-2018 | creare: 11-09-2018 | Vizite: 902
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I, Editura Medicală, București, 2018
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.II, Ediția a-XIV-a, Ediția a-II-a în Limba Română, Editura Teora, București, 2003
3. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
4. High blood pressure dangers: Hypertension's effects on your body, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/in-depth/high-blood-pressure/art-20045868
5. The Effects of Hypertension on the Body, link: https://www.healthline.com/health/high-blood-pressure-hypertension/effect-on-body
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Consumul crescut de cartofi, asociat cu un risc mai mare de hipertensiune
  • Hipertensiunea arterială ar putea creÈ™te riscul pentru demență vasculară
  • Muzica lui Mozart È™i Strauss pentru tratamentul hipertensiunii
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.