Regim pentru cardiaci - sfaturi alimentare importante

©

Autor:

Regim pentru cardiaci - sfaturi alimentare importante

Regimul pentru cardiaci nu se referă doar la alimentație, ci și la stilul de viață pe care bolnavii diagnosticați cu boli cardiace trebuie să-l adopte, pentru îmbunătățirea calității vieții lor şi pentru a duce un trai normal, asemenea persoanelor sănătoase.

Sfaturi generale pentru cardiaci

Scăderea în greutate.

În practica medicală s-a observat că majoritatea persoanelor cardiace sunt supraponderale sau obeze. Pentru îmbunătățirea calității vieții şi pentru a preveni agravarea bolii sau apariția unor complicații, se recomandă scăderea în greutate şi menținerea unei greutăți corporale în limite normale (un indice de masă corporală cuprins între 18 şi 25).

Renunțarea la fumat şi la consumul de alcool.

În literatura de specialitate, fumatul şi consumul de alcool sunt frecvent asociate riscului de apariție a hipertensiunii arteriale şi a altor afecțiuni cardiovasculare. Persoanelor fumătoare şi cele care consumă alcool prezintă un risc cardiovascular înalt. Pentru a preveni agravarea bolii cardiace şi apariția complicațiilor cardiovasculare, se recomandă întreruperea fumatului şi a consumului de alcool.

Renunțarea la consumul de cafea.

Cu toate că numeroase persoane asociază cafeaua cu apariția episoadelor de hipotensiune, în realitate consumul de cafea este inclus în categoria factorilor de risc cardiovasculari, determinând în numeroase circumstanțe creşterea valorilor tensionale. În acest context, nu vorbim doar de dependența pe care consumătorii de cafea o dobândesc (datorită cafeinei şi a celorlalte substanțe chimice conținute în cafea), ci şi despre riscul cardiovascular înalt pe care, consumul îndelungat de cafea, îl asociază.

Combaterea sedentarismului prin respectarea unui program regulat de exerciții fizice.

Atât asupra persoanelor cardiace, cât şi a persoanelor sănătoase, sedentarismul prezintă numeroase efecte negative, precum creşterea ponderală, apariția celulitei, îmbătrânirea tuturor țesuturilor din organism, riscul de a dezvolta anumite afecțiuni osoase şi articulare, scăderea rezistenței la efort şi, nu în ultimul rând, riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare (precum aterocleroza). Pentru a preveni apariția acestor aspecte negative se recomandă, mai ales in cazul persoanelor cardiace, diagnosticate deja cu anumite afecțiuni cardiovasculare, respectarea regulată a unui program de educație fizică.

Respectarea orelor de somn şi de odihnă.

Lipsa de somn poate avea efecte devastatoare chiar şi asupra persoanelor sănatoase. Studiile realizate în această direcție au demonstrat că privarea de somn creste riscul de apariție a unor boli cardiovasculare, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral. Pe lângă acestea, privarea de somn în rândul unei persoane cardiace poate duce la apariția unor tulburări de ritm severe, cu risc crescut de deces. La fel, oboseala extremă poate avea efecte negative asemănătoare, mai ales în rândul persoanelor cu diferite boli cardiace.

Adoptarea unui regim alimentar hiposodat, hipocaloric.

Alimentația hipersodată poate favoriza apariția edemelor, cu încărcarea cu apă a țesuturilor şi îngreunarea funcționării sistemului cardiovascular. De asemeanea, edemele pot favoriza creşterea valorilor tensionale şi chiar apariția unor complicații ale acesteia. Pe de altă parte, alimentația hipercalorică poate favoriza apariția aterosclerozei şi a colesterolemiei, care la rândul lor sunt asociate unor complicații cardiovasculare severe, precum infarct miocardic, embolie pulmonară, accident vascular cerebral. [1], [2], [3], [4]

Regim pentru cardiaci - sfaturi alimentare importante

Pe baza studiilor efectuate de către cercetători, medicii nutriționişti au întocmit o listă a alimentelor recomandate pentru cardiaci, cu rol de protectie a sistemului cardiovascular:

Ovăz

Datorită conținutului redus de colesterol şi a conținutului crescut de fibre alimentare, beta-glucan, calciu, magneziu, folat, acizi graşi omega 3, niacină şi potasiu, fulgii de ovăz oferă protecție cordului. Medicii nutriționişti recomandă consumarea fulgilor de ovăz în amestec cu fructele de pădure, căpşuni, zmeură şi afine, sau sub formă de produse de patiserie.

Somon

Somonul deține în componență un nivel crescut de antioxidanți, acizi omega 3, vitamină D şi proteine. Datorită acestor nutriente, somonul poate oferi protecție asupra sistemului cardiovascular. Mare atenție însă, deoarece anumite specii de somon pot conține un nivel crescut de colesterol. Somonul oate fi consumat marinat, sub formă de salată sau preparat ca grătar.

Fasole neagră

Fasolea neagră deține în componență numeroași nutrienți, precum niacină, vitamine din complexul B, magneziu, folați, acizi graşi omega 3, calciu şi fibre solubile. Fasolea neagră poate fi consumată sub formă de supe sau poate fi introdusă în salate.

Semnițe de in

Semințele de in dețin în componență proteine, fitoestrogeni, calciu, magneziu, fosfor, tiamină (vitamină B1), fier şi fibre. 100 de grame de semințe de in reprezintă 100% din doza zilnică recomandată de vitamină B1. Semințele de in pot fi consumate cu cereale, amestecate cu musli sau în componența produselor de patiserie.

Nuci

Nucile reprezintă o sursă importantă de fibre solubile, magneziu, fitosteroli, vitamina E, folați, acizi graşi omega 3 şi grăsimi nesaturate. Nucile pot fi consumate în forma lor originlă, crudă, amestecate cu paste, încorporate în salate sau în componenţa prăjiturilor, pandişpanurilor, biscuiţilor.

Ton

Tonul este bogat în vitamina D, niacină, acizi graşi omega 3, proteine şi folaţi. Nutriţioniştii recomandă consumare tonului sub formă de conservă sau amestecat în salatele de legume sau de fructe.

Migdale

Migdalele au magneziu, vitamină E, fibre solubile, folați, acizi graşi omega 3, zinc, fosfor, proteine, fitosteroli şi lipide mononesaturate şi polinesaturate. Magneziul prezent în componența migdalelor reprezintă 74% din doza zilnică recomandată, iar vitamina E conținută în 100 de grame de migdale reprezintă 175% din doza zilnică recomandată. Migdalele pot fi consumate cu iaurt de fructe, sub formă de dulcețuri, compoturi, adăugate la salate sau sub forma prodzselor de patiserie, aflate în componența prăjiturilor.

Orez brun

Orezul brun este bogat în nutriente, precum fibre alimentare, vitamina B2, vitamina B1, vitamina B5, vitamina B6, magneziu, zinc, fosfor, niacină şi mangan. Orezul brun poate fi folosit pe post de grnitură sau poate fi consumt sub formă de salată, amestecat cu legume.

Morcovi

Morcovii sub bogați în alfa și beta caroten, vitamina A, vitamina C și fibre. Datorită conținutului extrem de redus în sodiu, morcovii pot fi consumați chiar și de persoanele hipertensive. Morcovii pot fi utilizaţi la prepararea mâncărurilor, a salatelor sau pot fi consumaţi sub formă de sucuri naturale.

Lapte de soia

Laptele de soia este bogat în uleiuri vegetale, proteine și apă. 250 ml de lapte de soia deține în componență aproximativ 10 grame de proteine, 80 mg de calciu, 140 de calorii și 2 grame de fier. De asemenea, laptele de soia este o sursă importantă de niacină, isoflavine, fitoestrogeni, folat și vitamine din complexul B. Nutriţioniştii recomandă consumarea laptelui de soia cu cereale integrale, fulgi de ovăz sau sub formă de shake multivitminic.

Afine

Afinele dețin în componență flavonoizi (antocianină), carotenoizi (beta caroten și luteină), calciu, magneziu, vitamina K, vitamina C, potasiu, folat și fibre. Datorită acestor substanțe nutritive deținute în componență, afinele prezintă proprietăți antiinflamatorii și proptejează cordul și organismul uman de diferitele afecțiuni neoplazice. Se recomandă consumare afinelor sub formă originală, crude sau în salate, amestecate cu alte fructe.

Broccoli

Broccoli este bogat în vitaminele C și E, zinc, calciu, fosfor, potasiu, beta-caroten, folat, fier, vitamina B5 și fibre. Broccoli poate fi utilizat la prepararea supelor sau poate fi consumat în salate de legume.

Spanac

Spanacul deține în componență folat, vitamina C și K, carotenoizi (beta-caroten și luteină), calciu, magneziu, fier, potasiu, fibre și vitamine ale complexului B. Pentru a păstra nutrienții, nutriţioniştii recomandă consumarea spanacului sub formă originală, crud, inclus în salate sau în sandwich. Preparare termică a spanacului duce la pierderea proprietăţilor lui.

Ardei gras

Ardeiul gras nu este folosit în bucătărie doar datorită gustului său și culorii aspectuoase pe care o dă mâncării, ci și datorită numeroaselor nutriente deținute, precum niacină, vitamina B6, fibre, vitamina C și potasiu. Ardeiul grs poate fi insclus în componenţa sandwichurilor, poate fi consumat sub formă de salată sau amestecat cu legumele preparate la grătar.

Cartofi dulci

Cartofii dulci sunt bogați în beta-caroten, vitamina A, vitamina C, vitamina B5, vitamina B6 și vitamina E, potasiu, magneziu, fibre și fosfor. Pentru a putea beneficia din plin de proprietăţile nutritive, nutriţioniştii recomandă consumarea cartofilor dulci fierţi, copţi sau preparaţi asemene cartofilor natur, amestecaţi sau nu cu sos de ananas şi ierburi aromatice.

Portocale

Portocalele dețin în componență alfa-caroten și beta caroten, beta-criptoxantină, flavonoizi, luteină, potasiu, folați, fibre, vitamina C, vitamina B1 și vitamina B5. În 100 de grame de portocală se află 75% din doza zilnică recomandată de vitamina C. Pentru păstrarea acestor proprietăți nutritive, se recomandă consumul portocalelor în forma proaspătă sau sub formă de suc natural.

Sparanghel

Sparanghelul este bogat în luteină, beta-caroten, folați (vitamină B9), vitamine aparținând complexului B (vitamina B1, B2 și B6), fier, magneziu, calciu, vitamina K, zinc, fosfor, vitamina C și fibre. Cantitatea totală de fibre alimentare deținute în 100 grame de sparanghel este de 2 grame. Sparanghelul poate fi utilizat în cadrul regimului alimentar pentru persoanele cardiace, datorită conținutului redus de calorii și sodiu, ceoarece nu favorizează apariția edemelor și nici a colesterolului.

Dovlecei

Dovleceii au calciu, potasiu, magneziu, luteină, beta-caroten, fibre, vitamine ale complexului B și vitamina C. Dovleceii pot fi utilizați în cadrul regimului alimentar pentru cardiaci deoarece sunt săraci în calorii: un kilogram de dovlecei deține în total 16 calorii.

Roșii

Roșiile sunt bogate în vitamina C, licopen, antocianină, vitamina A, folați, potasiu, fibre, alfa-caroten și beta-caroten. Licopenul este unul din cei mai puternici antioxidanți naturali. Studiile realizate în acest sens au demonstrat că, datorită nutrientelor pe care le dețin, roșiile protejează cordul împotriva apariției afecțiunilor.

Papaya

Numele acestui fruct derivă de la o enzimă aflată din abundență în componența sa, denumită „papaină”. Papaya este bogat în carotenoizi (beta-caroten, luteină, beta-criptoxantină), vitamina C, vitamina A, vitamina B6, vitamina E, magneziu, calciu, potasiu, fier și fibre și sărac în calorii. Aproximativ 100 de grame de papaya deține în componență 40 de calorii și reprezintă 105% din doza zilnică recomandată de vitamină C.

Pepene galben

Pepenele galben este bogat în alfa-caroten și beta-caroten, luteină, fibre, folat, vitamina C, potasiu și vitamine aparținând complexului B.

Ciocolată neagră

Ciocolata neagră, cu conținut crescut de cacao (75% cacao) prezintă numeroase beneficii asupra sănătății, datorită conținutului crescut de antioxidanți și flavonoizi. Studiile realizate în acest sens au demonstrat faptul că ciocolata neagră crește rezistența ADN-ului celular la stresul oxidativ și poate fi utilă în reducerea valorilor tensionale.

Tofu

Tofu este bogat în folați, niacină, potasiu, calciu și magneziu. Cercetătorii susțin faptul că un consum zilnic de cel puțin 25 de grame de tofu duce la scăderea nivelului seric al colesterolului și scade riscul de apariție a bolilor cardiovasculare. Tofu poate fi utilizat pentru prepararea supelor sau tocăniţelor, poate fi consumat sub formă de grătar sau sub formă marinată.

Ceai

Ceaiurile sunt incluse în regimul alimentar zilnic al persoanelor cardiace datorită conținutului crescut de catechine, antioxidanți și flavonoizi. Conform cercetărilor realizate până în prezent, ceaiurile pot duce la scăderea semnificativă a tensiunii arteriale, stimulează tonusul vascular și oferă protecție împotriva bolilor coronariene, dețin proprietăți antineoplazice, participă la păstrarea florei intestinale optime și accelerează tranzitul intestinal. [1], [2], [3], [4]


Data actualizare: 04-10-2019 | creare: 04-10-2019 | Vizite: 152
Bibliografie
1. Heart-healthy diet: 8 steps to prevent heart disease, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/in-depth/heart-healthy-diet/art-20047702
2. The American Heart Association Diet and Lifestyle Recommendations, link: https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-eating/eat-smart/nutrition-basics/aha-diet-and-lifestyle-recommendations
3. Helping Loved Ones With Heart Disease Eat Right, link: https://www.webmd.com/heart-disease/guide/heart-disease-eat-right
4. Nutritional Recommendations for Cardiovascular Disease Prevention, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3798927/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.