Regiunile din creier care ar putea controla gradul de oboseală

Regiunile din creier care ar putea controla gradul de oboseală

©

Autor:

Regiunile din creier care ar putea controla gradul de oboseală
Cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine susțin că au găsit zonele din creier care reglează capacitatea unei persoane de a face față oboselii, prin utilizarea RMN-ului (rezonanță magnetică nucleară) și a modelelor pe calculator.
Rezultatele au fost publicate pe 12 august în Nature Communications.

Ele ar putea ajuta persoanele sănătoase să îÈ™i crească rezistenÈ›a fizică. Mai mult, la indivizii depresivi, cu scleroză multiplă sau accident vascular cerebral, descoperirea ar putea indica mecanismele neurale care contribuie la fatigabilitate.

În prezent, se cunosc mecanismele fizice care stau la baza oboselii, precum depozitarea de acid lactic în muÈ™chi. TotuÈ™i, mai puÈ›ine se È™tiu despre procesarea sentimentului de oboseală în creier È™i modul în care acesta decide cantitatea È™i tipul de efort pe care să le depună pentru a depăși momentul de oboseală.

Studiu

Pentru studiu, cercetătorii au dezvoltat o cale care să măsoare obiectiv cum simt persoanele starea de oboseală. Întrucât măsurarea gradului de fatigabilitate pe o scară de la 1 la 7 poate fi subiectivă, oamenii de È™tiință s-au gândit la altceva. Ei au cerut participanÈ›ilor la studiu să ia decizii bazate pe riscuri, despre întreprinderea unui anume efort fizic. În total au fost incluÈ™i 20 de participanÈ›i, cu vârste cuprinse între 18 È™i 34 de ani, dintre care 9 erau femei.

După ce au fost educate să recunoască o scară a efortului, persoanele au trebuit să prindă È™i să strângă un senzor. O cifră de 0 pe scara efortului se referea la absenÈ›a efortului, în timp ce 50 de unități de efort erau egale cu jumătate din forÈ›a maximă a participantului. Persoanele au învățat să asocieze unitățile de efort cu gradul de strângere a senzorului.

ParticipanÈ›ii au făcut exerciÈ›iile de strângere în 17 seriii a câte 10 ori repetări, până au obosit. Apoi, li s-au oferit 2 opÈ›iuni: prima era să ia o decizie aleatorie, riscantă, cu ajutorul unei monede aruncate în sus, iar a doua opÈ›iune era de a face un efort de nivel predeterminat.

După ce participanÈ›ii au ales opÈ›iunea riscantă sau pe cea predeterminată, cercetătorii au utilizat programe pe calculator pentru a măsura disponibilitatea persoanelor de a face efort în condiÈ›iile în care erau obosiÈ›i.

În mod previzibil, majoritatea participanÈ›ilor (19 din 20) au ales a doua opÈ›iune, de a face un efort de nivel predeterminat. Acest lucru înseamnă că, atunci când sunt obosite, persoanele sunt mai puÈ›in dornice să ia o decizie riscantă, care ar putea presupune exercitarea unui grad mai mare de efort.

De asemenea, în timpul exerciÈ›iilor de strângere a senzorului, s-a evaluat prin RMN activitatea cerebrală a participanÈ›ilor. Aceasta măsura fluxul de sânge la nivelul creierului, arătând cei mai frecvent stimulaÈ›i neuroni. Studiul actual a confirmat descoperirile anterioare, că atunci când participanÈ›ii trebuie să aleagă între două opÈ›iuni, activitatea cerebrală pare să crească într-o zonă din creier denumită insulă.

De asemenea, cu ajutorul RMN-ului, cercetătorii au putut observa și cortexul motor al participanților obosiți, o regiune din creier responsabilă cu exercitarea efortului.

Concluzii

Potrivit rezultatelor, cortexul motor era dezactivat atunci când participanÈ›ii trebuiau să aleagă între cele 2 opÈ›iuni. Atunci când o persoană repetă activități extenuante, activitatea cortexului motor scade, fiind trimise din ce în ce mai puÈ›ine semnale la muÈ™chi.

ParticipanÈ›ii la care s-a observat cea mai mică scădere a activității cortexului motor, ca È™i răspuns la instalarea oboselii, erau aceia care nu s-au riscat când au trebuit să aleagă una din cele 2 opÈ›iuni. Prin urmare, rezultatele sugerează că oboseala ar putea apărea din cauza unei nepotriviri între ceea ce crede un individ că poate reuÈ™i È™i activitatea actuală din cortexul motor.

În concluzie, atunci când este obosit, corpul influenÈ›ează cortexul cerebral. Dacă creierul ar continuă să trimită mai multe semnale la muÈ™chi, pentru a acÈ›iona, atunci ar apărea constrângerile psihologice, ceea ce ar determina creÈ™terea gradului de oboseală.

sursa: Science Daily

Data actualizare: 09-09-2020 | creare: 09-09-2020 | Vizite: 981
Bibliografie
Got fatigue? Study further pinpoints brain regions that may control it: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200826113713.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Oboseala de după-amiază ar putea avea legătură cu sistemul de recompensă de la nivel cerebral
  • De ce mă simt obosit tot timpul?
  • Obosit tot timpul - cauze medicale frecvente
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum