Relația dintre aportul caloric și riscul de astm la copii și adolescenți

Relația dintre aportul caloric și riscul de astm la copii și adolescenți

©

Autor:

Relația dintre aportul caloric și riscul de astm la copii și adolescenți
Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice ale copilăriei, caracterizată prin episoade recurente de obstrucÈ›ie bronÈ™ică reversibilă. Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), aproximativ 25 de milioane de persoane din Statele Unite sufereau de Astm în anul 2021, dintre care 4,67 milioane erau copii sub 18 ani. Această afecÈ›iune generează un impact semnificativ asupra sistemului de sănătate È™i asupra societății, prin costurile ridicate asociate tratamentului È™i spitalizării pacienÈ›ilor.
De-a lungul anilor, cercetările au evidenÈ›iat o corelaÈ›ie între dietă È™i bolile alergice sau cronice, inclusiv astmul. Unele studii au arătat că un consum ridicat de peÈ™te È™i produse integrale este asociat cu o reducere a riscului de astm, în timp ce dietele bogate în alimente procesate È™i fast-food pot avea efecte negative asupra sănătății respiratorii.

Pentru a înÈ›elege mai bine relaÈ›ia dintre aportul energetic total È™i riscul de dezvoltare a astmului, cercetătorii au realizat un studiu transversal utilizând datele din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), colectate în perioada 2009-2018. Obiectivele principale au fost:
  • Analiza relaÈ›iei dintre aportul energetic zilnic È™i riscul de astm la copii È™i adolescenÈ›i din SUA.
  • Evaluarea legăturii doză-răspuns dintre aportul energetic total È™i riscul de astm.

Metodologie

Participanți și sursa de date

Acest studiu a folosit datele furnizate de NHANES, un sondaj naÈ›ional care evaluează starea de sănătate È™i nutriÈ›ie a populaÈ›iei civile din SUA. În cadrul acestui sondaj, informaÈ›iile au fost colectate prin interviuri la domiciliu, examinări medicale È™i analize de laborator.

ToÈ›i participanÈ›ii la studiu au avut vârste cuprinse între 1 È™i 18 ani. Au fost excluÈ™i cei pentru care lipseau date esenÈ›iale, cum ar fi greutatea corporală, consumul total de energie sau diagnosticul de astm. În final, 12.090 de participanÈ›i au fost incluÈ™i în analiză.

Diagnosticul astmului

ParticipanÈ›ii au fost consideraÈ›i diagnosticaÈ›i cu astm dacă răspundeau afirmativ la întrebarea: „Un medic sau alt profesionist din domeniul sănătății v-a spus vreodată că aveÈ›i astm?”

Determinarea aportului energetic

Consumul zilnic de energie a fost evaluat pe baza interviurilor de reamintire alimentară de 24 de ore, utilizând un sistem standardizat È™i automatizat.

ParticipanÈ›ii au fost împărÈ›iÈ›i în patru grupuri în funcÈ›ie de nivelul de aport energetic:
  • Q1 - sub 33,98 kcal/kg/zi (sub percentila 25).
  • Q2 - între 33,98 È™i 55,41 kcal/kg/zi (percentila 25-50).
  • Q3 - între 55,41 È™i 81,6 kcal/kg/zi (percentila 50-75).
  • Q4 - peste 81,6 kcal/kg/zi (peste percentila 75).

Variabile de control

Pentru a ajusta analiza È™i a elimina influenÈ›a altor factori, au fost luaÈ›i în considerare mai mulÈ›i covariaÈ›i, inclusiv:
  • Vârsta, sexul, rasa/etnia, indicele de masă corporală (IMC), venitul raportat la pragul de sărăcie (PIR).
  • Fumatul matern în timpul sarcinii, greutatea la naÈ™tere, vârsta mamei la naÈ™tere.
  • Aportul zilnic de vitamine È™i minerale (D, E, C, fier, zinc, seleniu, acizi graÈ™i omega-3).
  • Analize de sânge, inclusiv numărul de leucocite, eozinofile, limfocite È™i hemoglobină.

Rezultate

Caracteristicile participanților

Dintre cei 12.090 de participanÈ›i, 1.893 (15,66%) au avut astm, iar distribuÈ›ia pe sexe a fost aproape egală (50,6% băieÈ›i). Vârsta mediană a participanÈ›ilor a fost de 9 ani.

Analizând datele, cercetătorii au constatat că aportul energetic era diferit în funcÈ›ie de:
  • Sex - băieÈ›ii aveau un aport energetic mai ridicat.
  • Rasa/etnia - diferenÈ›e semnificative între grupuri.
  • IMC - copiii supraponderali sau obezi aveau un aport energetic mai mare.
  • Nivelul socio-economic - copiii din familii cu venituri mai mici aveau un consum mai redus de energie.

Relația dintre aportul energetic și riscul de astm

Analiza regresiei logistice a evidenÈ›iat o asociere inversă între aportul energetic total È™i riscul de astm.

Comparativ cu grupul cu cel mai mic aport energetic (Q1), riscul de astm a fost mai redus în celelalte grupuri:
  • Q2 (33,98-55,41 kcal/kg/zi): OR = 0,72 (IC 95%: 0,62-0,85, p = 0,001).
  • Q3 (55,41-81,6 kcal/kg/zi): OR = 0,63 (IC 95%: 0,51-0,77, p < 0,001).
  • Q4 (> 81,6 kcal/kg/zi): OR = 0,55 (IC 95%: 0,43-0,70, p < 0,001).

Cu alte cuvinte, fiecare creÈ™tere a aportului energetic a fost asociată cu o reducere a riscului de astm, însă până la un anumit punct.

Pragul optim al consumului energetic

Analiza cubică restricÈ›ionată a identificat o relaÈ›ie de tip L între consumul energetic È™i astm. S-a constatat că pentru valori sub 56,442 kcal/kg/zi, riscul de astm scădea cu 1,9% pentru fiecare unitate suplimentară de aport energetic.

Această constatare sugerează că menÈ›inerea unui aport optim de energie este importantă în gestionarea È™i prevenÈ›ia astmului, iar excesul de energie nu aduce beneficii suplimentare.

Mecanisme biologice posibile

ExistenÈ›a unei relaÈ›ii între aportul energetic È™i astm poate fi explicată prin mai multe mecanisme biologice:
  • InflamaÈ›ia cronică - dietele cu aport energetic scăzut pot favoriza inflamaÈ›ia de grad redus, crescând vulnerabilitatea la astm.
  • Obezitatea - un consum inadecvat de energie poate afecta metabolismul lipidic È™i echilibrul imun, favorizând astmul.
  • Microbiomul intestinal - dietele sărace în calorii pot altera flora intestinală, influenÈ›ând răspunsurile inflamatorii din căile respiratorii.
  • Stresul oxidativ - aportul energetic redus poate creÈ™te stresul oxidativ, exacerband inflamaÈ›ia căilor respiratorii.

Concluzie

Acest studiu a demonstrat o relaÈ›ie de tip L între aportul energetic È™i riscul de astm la copii È™i adolescenÈ›i, evidenÈ›iind un prag optim de consum energetic de aproximativ 56,442 kcal/kg/zi.

Implicarea în sănătatea publică:
  • O dietă echilibrată, cu aport energetic adecvat, poate reduce riscul de astm.
  • IntervenÈ›iile nutriÈ›ionale ar trebui să vizeze prevenÈ›ia astmului în rândul copiilor È™i adolescenÈ›ilor.
  • Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma mecanismele implicate È™i pentru a dezvolta strategii eficiente de prevenÈ›ie.

Data actualizare: 13-03-2025 | creare: 13-03-2025 | Vizite: 226
Bibliografie
The relationship between energy intake and asthma in Americans aged 1-18 years: a cross-sectional study. Du, L.J., Che, C., Liu, Q., Zhang, X., Feng, N., Chen, L., Wang, L. BMC Pediatrics (2025). DOI: 10.1186/s12887-025-05552-5, https://bmcpediatr.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12887-025-05552-5

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Consumul de paracetamol în timpul sarcinii creÈ™te riscul copilului de a dezvolta astm
  • Suplimentele de Omega-3 în timpul sarcinii ar putea reduce riscul de astm la copii
  • Copiii care suferă de astm sunt predispuÈ™i la obezitate
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum