Revascularizarea completă reduce semnificativ mortalitatea și infarctele recurente la pacienții cu infarct miocardic

Un amplu studiu internațional coordonat de cercetătorii de la Population Health Research Institute (PHRI), afiliat Universității McMaster și Hamilton Health Sciences, a demonstrat că revascularizarea completă – adică deschiderea tuturor arterelor coronariene obstruate prin montarea de stenturi – reduce semnificativ riscul de deces cardiovascular, mortalitatea generală și incidența infarctului miocardic recurent, comparativ cu abordarea limitată la artera responsabilă de evenimentul acut. Rezultatele au fost publicate în revista The Lancet și prezentate la Sesiunile științifice ale Asociației Americane a Inimii 2025 în New Orleans, la 9 noiembrie 2025.
În cazul pacienților cu infarct miocardic acut și boală coronariană multivasculară, cardiologii se confruntă frecvent cu o decizie critică: să trateze doar artera implicată direct în evenimentul acut („artera culpabilă”) sau să intervină asupra tuturor stenozelor semnificative. Deși studii anterioare sugerau că revascularizarea completă reduce evenimentele cardiace non-fatale, dovezile privind impactul asupra mortalității cardiovasculare rămâneau limitate. Acest studiu, realizat prin combinarea datelor din mai multe trialuri clinice randomizate, a furnizat pentru prima dată dovezi clare privind beneficiul asupra supraviețuirii.

Despre studiu

Analiza a inclus date individuale din șase studii clinice randomizate multicentrice internaționale, însumând 8.836 pacienți cu infarct miocardic și boală coronariană multivasculară. Vârsta mediană a fost de 65,8 ani, dintre care 2.088 femei și 6.748 bărbați. Majoritatea (87,9%) au avut infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI), iar restul (12,1%) infarct fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI).

Pacienții au fost urmăriți timp de 36 de luni, fiind comparați cei care au primit revascularizare completă (stentarea arterei culpabile și a leziunilor concomitente) cu cei la care s-a intervenit doar pe artera responsabilă de infarct.

Rezultate

Reducerea mortalității și a infarctelor recurente

Revascularizarea completă a redus semnificativ incidența evenimentelor cardiovasculare majore:

• Moarte cardiovasculară sau infarct nou: 9,0% în grupul cu revascularizare completă vs. 11,5% în grupul cu intervenție limitată (raport de risc 0,76; interval de încredere 95% 0,67–0,87; p<0,0001).
• Mortalitate cardiovasculară: 3,6% vs. 4,6% (raport de risc 0,76; interval de încredere 95% 0,62–0,93; p=0,0091) – reprezentând o reducere relativă de 24%.
• Mortalitate totală: 7,2% vs. 8,1% (raport de risc 0,85; interval de încredere 95% 0,73–0,99; p=0,039) – echivalent cu o reducere relativă de 15%.
• Infarct miocardic recurent: 6,0% vs. 7,8% (raport de risc 0,76; interval de încredere 95% 0,65–0,90; p=0,0011).

Decesele non-cardiovasculare (de exemplu, prin cancer sau infecții) au fost similare între grupuri (3,6% vs. 3,5%).

Beneficii în toate subgrupurile analizate

Beneficiile revascularizării complete s-au menținut constant indiferent de tipul de infarct (STEMI sau NSTEMI), vârstă sau sex. Efectele pozitive au fost observate în contextul unui tratament modern standardizat, incluzând terapie antiplachetară duală, statine, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, blocanți ai receptorilor de angiotensină și beta-blocante.

Interpretare

Rezultatele acestui meta-analize individuale oferă cele mai solide dovezi până în prezent că revascularizarea completă nu doar previne evenimentele cardiace recurente, ci și prelungește viața. Acest lucru marchează o schimbare semnificativă în practica cardiologică intervențională, unde deciziile terapeutice se bazau anterior în principal pe controlul simptomatic și reducerea infarctelor recurente, nu neapărat pe prelungirea supraviețuirii.

„Prin reducerea deceselor premature, studiul nostru stabilește clar că revascularizarea completă este una dintre puținele proceduri salvatoare de viață disponibile cardiologilor – nu doar previne infarctele viitoare, ci și prelungește viața pacienților”, a declarat dr. Shamir R. Mehta, autorul principal și cardiolog intervenționist la McMaster University.

Prin includerea a peste 8.800 de pacienți din șase trialuri clinice, colaborarea „Complete Revascularisation Trialists’ Collaboration” a reușit să elimine incertitudinile anterioare privind impactul revascularizării complete asupra mortalității cardiovasculare și generale. Analiza, publicată în The Lancet, demonstrează că beneficiul este robust, constant și aplicabil unei game largi de pacienți cu boală coronariană multivasculară.

Interpretare și implicații clinice

Conform autorilor, aceste rezultate susțin integrarea revascularizării complete ca strategie standard în tratamentul pacienților cu infarct miocardic și boală coronariană multivasculară. Procedura ar trebui efectuată etapizat, fie în timpul internării, fie ulterior, în funcție de stabilitatea clinică a pacientului și de caracteristicile anatomice ale leziunilor coronariene.

Impactul acestor rezultate este major, deoarece ele definesc revascularizarea completă nu doar ca o intervenție de prevenție secundară, ci ca o procedură salvatoare de viață, cu efect direct asupra mortalității cardiovasculare și generale.

Concluzii

Meta-analiza internațională a demonstrat că revascularizarea completă prin montarea de stenturi în toate arterele coronariene semnificativ stenozate reduce riscul de infarct recurent și scade mortalitatea cardiovasculară cu 24% și mortalitatea generală cu 15%, comparativ cu intervenția limitată la artera culpabilă. Aceste dovezi consolidează revascularizarea completă ca nou standard de îngrijire pentru pacienții cu infarct miocardic și boală coronariană multivasculară, reprezentând o avansare semnificativă în cardiologia intervențională modernă.