Rolului alimentelor ultra-procesate în prevenția autismului și ADHD la copii

Autismul și tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) sunt afecțiuni neurodezvoltative cu prevalență în creștere în întreaga lume. Costurile asociate educației speciale, tratamentelor și impactului asupra sănătății publice sunt considerabile. Tot mai multe date sugerează că factori dietetici și de mediu, inclusiv expunerea la metale grele și consumul ridicat de alimente ultraprocesate, contribuie la creșterea incidenței acestor tulburări.

Contextul prevalenței și impactului socioeconomic

În SUA, prevalența autismului a crescut de la 1 din 150 copii în anul 2000 la 1 din 36 în 2020, cu un impact financiar estimat între 6.800 și 23.800 de dolari anual per copil pentru educație specială. ADHD afectează aproximativ 11% dintre copii, fiind adesea asociat cu autism și alte comorbidități. Studiile arată că aceste tulburări sunt corelate cu performanțe academice scăzute, tulburări comportamentale, anxietate și risc crescut de mortalitate prematură.

Rolul factorilor epigenetici și dietetici

Epigenetica descrie modul în care factorii de mediu și alimentația modifică expresia genelor prin mecanisme precum metilarea ADN. Alimentația maternă dezechilibrată poate induce modificări epigenetice cu efecte asupra dezvoltării neurologice a copilului. Dietele bogate în zahăr rafinat și grăsimi saturate sunt asociate cu metilarea genelor implicate în neurodezvoltare (ex., BDNF, IGF2), predispunând la autism și ADHD.

Studiile recente au demonstrat că aportul ridicat de alimente ultraprocesate în sarcină crește riscul de ADHD și autism în copilărie. Printre alimentele cel mai frecvent asociate se numără:

• Produsele de patiserie și dulciurile procesate
• Carnea procesată și prăjelile
• Băuturile cu conținut ridicat de zahăr
• Lactatele grase și margarina

Impactul metalelor grele și deficitul de micronutrienți

Consumul excesiv de alimente ultraprocesate expune copiii la mercur, plumb, arsen și cadmiu. Aceste metale afectează dezvoltarea cerebrală și contribuie la stres oxidativ. Deficitul de zinc și seleniu agravează impactul metalelor grele, perturbând funcția genei metalotioneină (MT), responsabilă pentru detoxifierea metalelor. Astfel, copiii acumulează concentrații mari de metale grele în sânge, corelate direct cu severitatea simptomelor autismului și ADHD.

De exemplu, studii au demonstrat:

• Pierderea de zinc în urma consumului de sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză
• Expunerea la mercur din coloranți alimentari și uleiuri vegetale
• Deficitul de seleniu asociat cu risc crescut de autism și ADHD

Modelul nutrițional epigenetic și biomarkerii metabolici

Modelul epigenetic nutrițional propune că alimentația maternă bazată pe alimente ultraprocesate:

• Crește expunerea la mercur și plumb
• Reduce nivelurile de zinc și seleniu
• Perturbă expresia genelor MT
• Favorizează bioacumularea metalelor grele și stresul oxidativ

Într-un studiu recent pe 719 perechi mamă-copil, nivelurile scăzute de seleniu la mamă au fost asociate cu trăsături ADHD la vârsta de 5 ani. Alte cercetări au confirmat că nivelurile prenatale ridicate de mercur și plumb reduc performanțele cognitive și comportamentale ale copiilor.

Biomarkerii propuși pentru monitorizarea intervenției dietetice includ:

• Concentrația de zinc și seleniu în sângele matern și din cordonul ombilical
• Mercurul și plumbul în eritrocite materne și cordon
• Proteinele metallothionein în ser
• Raportul Zn/Cu în sânge

Intervenții nutriționale și rezultate

O intervenție nutrițională recentă ce a vizat reducerea consumului de alimente ultraprocesate și creșterea aportului de alimente integrale a demonstrat:

• Reducerea semnificativă a consumului de alimente ultraprocesate (P < 0.001)
• Cresterea consumului de alimente integrale (P < 0.05)

Deși biomarkerii metabolici nu au fost măsurați în acel studiu, datele sugerează că educația nutrițională intensivă poate schimba obiceiurile alimentare ale părinților și, potențial, reduce riscul de autism și ADHD la copii.

Concluzii și perspective

Datele disponibile susțin ipoteza că dieta prenatală bogată în alimente ultraprocesate contribuie la creșterea prevalenței autismului și ADHD. Măsurarea biomarkerilor metabolici și educația nutrițională personalizată pot deveni instrumente importante în prevenția acestor tulburări. Este nevoie de studii clinice controlate care să includă intervenții nutriționale și monitorizarea atentă a biomarkerilor pentru a confirma eficiența modelului epigenetic nutrițional în prevenția autismului și ADHD.