Rutine sănătoase în perioada sărbătorilor: abordări realiste chiar și în haos

Un material de sinteză realizat de specialiști în nutriție și comportament la Virginia Tech, coordonat de Samantha Harden, analizează modul în care rutinele sănătoase pot fi menținute în perioada sărbătorilor fără a apela la perfecționism. Cercetarea subliniază că integrarea unor obiceiuri mici, flexibile și adaptate contextului zilnic este mult mai eficientă decât încercarea de a urma planuri ideale, adesea nerealiste.
Perioada sărbătorilor este frecvent asociată cu deplasări, program încărcat, evenimente familiale și presiuni sociale. În acest context, multe persoane constată o scădere a activității fizice, modificări ale alimentației și o senzație generală de pierdere a controlului asupra stilului de viață.

Potrivit autorilor, obstacolul major nu este lipsa timpului în sine, ci așteptările nerealiste pe care oamenii și le impun. Ideea că timpul liber ar trebui să conducă automat la „cea mai bună versiune a noastră” creează premisele eșecului, deoarece realitatea sărbătorilor este dominată de activități multiple, unele plăcute, altele solicitante.

Principiul de bază: sănătatea fără perfecționism

Mesajul central al analizei este că sănătatea nu necesită continuitate perfectă. O masă mai bogată, câteva zile fără exercițiu sau o perioadă de pauză nu echivalează cu un eșec. Din contră, o abordare de tip „totul sau nimic” este asociată cu abandonul complet al comportamentelor sănătoase.

Autorii recomandă renunțarea la ideea unui moment „perfect” pentru reluarea rutinelor și adoptarea unor strategii care să se plieze pe viața reală.

Strategii simple pentru integrarea obiceiurilor sănătoase

Studiul propune mai multe metode practice, ușor de aplicat în viața de zi cu zi:

Asocierea obiceiurilor

Această strategie presupune atașarea unui comportament sănătos unui obicei deja existent. Exemplele includ:

• exprimarea unui gând de recunoștință după spălatul pe dinți;
• o scurtă plimbare după masa de seară;
• exerciții de respirație în timpul rutinei de culcare.

Transformarea activităților în joc

Gamificarea introduce o componentă ludică, care crește motivația:

• provocări scurte de tip planșă după finalizarea treburilor casnice;
• carduri sau liste de pauze active pe parcursul zilei;
• competiții amicale între membrii familiei.

Implicarea altor persoane

Sprijinul social este un factor-cheie pentru aderență. Autorii sugerează:

• participarea la activități fizice alături de prieteni sau familie;
• apeluri telefonice în timpul plimbărilor;
• planificarea unor activități comune cu scop recreativ și de mișcare.

Adaptarea la deplasări

În perioadele de călătorie, recomandările includ:

• mișcare ori de câte ori apare o fereastră de timp;
• menținerea hidratării;
• planificarea cu marje de siguranță pentru a reduce stresul cauzat de întârzieri.

Sănătatea ca echilibru multidimensional

Un element central al analizei este redefinirea sănătății ca un concept multidimensional. Autorii identifică șase domenii ale stării de bine:

• fericire;
• sănătate mintală și fizică;
• relații sociale apropiate;
• sens și scop;
• caracter și valori;
• stabilitate materială și financiară.

În perioada sărbătorilor, este firesc ca accentul să se mute temporar de pe anumite dimensiuni, cum ar fi activitatea fizică, către altele, precum relațiile sociale. Această redistribuire a resurselor nu reprezintă un regres, ci o adaptare funcțională.

Implicații pentru sănătatea publică

Abordarea propusă are implicații importante pentru promovarea sănătății la nivel populațional. Încurajarea unor obiceiuri mici, flexibile și sustenabile poate reduce sentimentul de vinovăție asociat perioadelor percepute ca „dezechilibrate” și poate preveni ciclurile de abandon și reluare forțată a comportamentelor sănătoase.

Concluzie

Analiza evidențiază că menținerea sănătății în perioada sărbătorilor nu necesită perfecțiune, ci adaptabilitate și auto-compasiune. Integrarea unor obiceiuri simple în activitățile cotidiene, acceptarea fluctuațiilor temporare și recunoașterea multiplelor dimensiuni ale stării de bine pot susține sănătatea pe termen lung. Renunțarea la mentalitatea „totul sau nimic” reprezintă un pas esențial pentru ca grija față de sănătate să rămână realistă și umană.